Page 59 - Drumul_socialismului_1969_02

■a^g’jg

LA JE N luat. I-a r place să meargă la este. M u lt mai uşor apelăm CINEMA
n cartea. Tot prem iul în tli o A V R A M CIOFLICA : Aşa
la activitatea obştească a oa­
liceul industrial. Că uitaţi, şi-o
adus cărţi de matematică să
înveţe. Da-i place şi lite ra tu ­ m enilor. Cu Troian Jurca, Ion D F V A ; D ru m u l sp re S a lu rn sc ­
Jurca, Solomon Oprea, A vram
ra, că uite ce citeşte : larga, Sav, Candin Resiga, Gheorghe ria 1 şl S flr ş itu l S a tu rn u lu i s c rin
11 (c in e m a to g ra fu l „Patria") ; In -
Rebreanu, pe ăsta nu ştiu cum Furdui, Simion Vîrtei, Gheor- v â ţA lo ru l (,,A rt.V ‘) ; S IM E R IA :
C red că nim eni nu poate că numai anul trecut cîte nu să-l citesc c3-i englez, da-i un gha Jurcă, Alexandru Sime- V ia ţa In d o i (,.M u re ş u l") ; H U N E ­
s-or fă c u t! La Blăjeni-Vulcan,
vorbi mai frumos des­
oameni,
drea şi a lţi zeci de
roman tn mai m ulte volume,
D O A R A : RcIIa („ C o n s tru c to ru l") ;
pre aşezările moţeşti de şcoală nouă, pentru satele care-l dă la televizor tn toată putem porni oricind la orice Uij Id io t In P a ris („F la c A ra ") ; O-
pe valea C rişului Alb, dcclt Vulcan şi Reţ s-o ridicat In săptamtna cu fa m ilia ceia bo­ acţiune. Să confirm e baciu rn ş u l m a g ic („S id c ru rg ls tu l* ') ;
ele insele. Chiar şi acum, cind roşu un magazin sătesc fain, gată" („Forsyte Saga" — n.n.). Furdui că-i aci, de faţă, şi e C A L A N : Z o sla („11 Iu n ie ") ;
T E L IU C : J c n l.i, J c n ic lk a şl
K a -
p&mintul este acoperit de ză­ aci, in sat la noi, am înălţat Dincolo de inim a satului am p rim ul la muncă, deşi are 73 tlu ş a ( „ M in e r u l" ) ; G H H L A R : F rc -
pezi — căci aici colinele şi un cămin care o fi de toată fntiinit pe cîţiva din fruntaşii de ani. d y , lo v e ş te tu în tli ; ( „ M i­
văile stau invăluite in hlanti- frumuseţea, cu sală mare pen­ comunei. Am intrat fa consi­ GHEORGHE FUR DU I : Ba, n e ru l") ; P E T R O Ş A N I : M acle In
Ita ly („7 N o ie m b rie ") ; W ccU -cnd
da albă a ie rn ii — aceste ţ i­ tru film şi teatru, cu biblio­ liu l popular şi, la fel ca la am in tra t în 74, şi-s nepot cu A n n .t („R e p u b lic a ") ; L U P E N I :
nuturi străvechi işi etalează, tecă, cu cabina pentru artişti, Vaţa de Jos, s-a organizat de-a lancului. M ie nu trebuie U n d e este al 3-lea rege ( „ M u n c i­
Intr-un echilibru ferm , fru m u ­ fi jos o sală pentru joc. spontan o interesantă dezba­ să m i se spună să muncesc, to re s c ") ; „J u d o lc a " — a g e n t se ­
seţile conferite de natură şi — A ţi lucrat şi dumnea­ tere la „masa rotundă". Su­ că asta am făcut de cind mă c re t ( „ C u ltu r a l" ) : L O N E A : P ost
6ezon
( „ M in e r u l" ) ;
P E T R II-A :
de mtna om ului. De vei stră­ voastră la construcţia lu i ? ştiu. Că eu înţeleg munca aşa Ş npte o a m e n i d c a u r ( „ M u n c ito ­
bate drumeagul ce urcă spre — D-apăi. Am fost mereu. biectul ? ca şi acolo : prezen­ cum ne învaţă partidul. Şi eu re s c") ; V U F .C A N : C aut o n e v a s ­
Izvoarele C rişului Alb, de la M or dat fruntaş... Da’ vă rog, tu l socialist. P a rtic ip a n ţi: cunosc partidul pentru că fac tă („M u n c ito re s c ") ; O ltA Ş T IE :
M ihăileni pînă aproape de o- parte din rin d u rile iu i de 24 M a ry s ln şi N a p o le o n (^ P a ­
bfrşfa rîu lu i, vei tră i profund dc ani. tr ia " ) ; In fr in g e r c a Iu l A le x a n d ru
sentimentul îm p lin irilo r pe e-ar trebui m ulte zile să cel M a re („F ia c itra '') ; C .E O A G IU -
R A I : O p ove ste u im ito a re : HA­
care tim pul tin ă r şi uman al N consemnăm vorbele pe Ţ E G : T o m şl Gcit.v („P o p u la r") :
socialism ului l-a dăruit cu care baci F urdui ori D P.AD : B o m b a do la n ra in $1 in
generozitate $t acestui colţ al p rim arul comunei, secreta­ („S te a u a ro ş ie ") : G U R A B A R / a :
„Ţ ă rii de piatră" — Blăje- ru l com itetului de partid, d i­ W ln n c to u -IH ( „ M in e r u l" ) ; 1 M A :
D c c k c t — s e riile I şt II ( „ L u m l-
niului. rectorul şcolii, al căm inului n n ").
I n tr-lin a din zilele lu n ii să nu mă scrieţi. Să nu mă prof. Nicolae Crăciun, secre­ cultural, ori bibliotecarul citoresc din Crlşcior, care are in dotare mobilier in valoare de 910 000 lei, o bibliotecă bogată RADIO
Printre edificiile noi construite in ultima vreme In judeţul nostru se numârâ şi clubul mun­
le-au spus la „masa rotundă"
lu i
paşii
făurar, cind
m-au purtat pe acest daţi la foaie. Că la consiliu tarul com itetului de partid, de la consiliul popular. Am ţl un inventar cultural-artislie in sumă da 479 000 lei. Toata aceste sume au fost Investita cu
drumeag, am încercat senti­ vă pot spune că sînt destui A vram Cioflica, prim arul co­ notat acolo m ulte nume de oa­ icopul de o creo minerilor din această xonâ condiţii prielnice de destindere şi culturalizare.
m entul adevăratelor îm p lin iri buni care au pus um ărul. munei, înv. Cornel M iheţ, d i­ meni fi fapte. Acolo am aflat Foto î V. ONOIU PROGRAJVTUL I : 0.OS—3..14 M u ­
pe care le trăieşte aşezarea. — Poate aţi fost propus şi rectorul şcolii generale, Şte­ că in şapte din cele 8 sate z ica şl a c tu a lită ţi ; 9.30 M io riţa ;
10.10 C ura de lim b a frn n ce zâ . C i­
Le-am văzut, le-am In tiln it In candidat de deputat şi nu fan Gheorghe, directorul că­ funcţionează şcoli noi, că la c lu l i i , le c ţia a 20-n ; 10.30 M e lo d ii
vorbele oamenilor, le-am in ­ vreţi să spuneţi ? m inu lui cultural, Mircea Micu, Vulcan acum se construieşte p o p u la re ; 11.05 M u z ic i d in o p e ­
tuit in gesturile lor, tn bună­ — Ba nu, Eu nu. Nevastă - bibliotecar, Gheorghe Furdui, cămin cultural. Acolo am a­ re ; 11,23 P iese c la sice în In te rp re ­
starea ce se află Hla ea acasă" mea, Viorica, o fost propusă. pensionar. fla t despre acţiunile gospodă­ tă r i m o d e rn e ; 11.45 S fa tu l ’ m e d l-
T ra ta m e n te cu
c u iu l.
n fim o l ;
In atftea pospodfirii }i fa m ilii. A V R A M CIO FLICA : comu­ reşti pe care oamenii comunei NOAPTE A L B A 12.00 M e lo d ii de P c lre A n d re c s c u
— Da' sa nu mă scrieţi, le vor realiza tn 1969 prin
încă din capul satului, de doamne fereşte... Lăsaţi... Da­ na noastră a cunoscut şi cu­ şl Io n e l F e rn lc ; 12.20 C ro n ic a f i l ­
de S ilv ia C tnca ; 12,30 ln -
m u lu i
la casa cea nouă cu num ărul că o f i să mă aleagă, şi-oi do­ noaşte din plin îm p lin irile muncă patriotică, evaluată an­ tlln lr e cu m e lo d ia p o p u la ra şl In ­
9, a lu i Solomon Oprea — vedi... prezentului. A ţi văzut că a- ticipat la peste 570 000 lei, că te rp r e tu l p re fe ra t ; 13.io A v a n ­
unde cu doi ani tn urmă tră i­ proape fiecare casă e nouă, în toate satele tin e rii işi au ucuria cu care a fost menea vreme şi pe un aseme­ fost încălzite cu sticle in care p re m ie ra c o tld la n â ; 13.20 S o liş ti
sem o seară de poveste la şe­ naintam pe drumeag, şcoala, în care statul a inves­ fo rm a ţii de dansuri şi solişti B p rim ită venirea pe lume nea drum la capătul căruia s-a turnat apă caldă, ca să se şl o rc h e s tre de m uztcA u şo a ra :
H.10 T o t în a in te ; 14.30 C o n c e rtu l
zătoarea desfăşurată în ctntuî spre inim a satului, f i tit peste 800 000 lei, atrage cu care se tntrec la căminele a lu i Dănuţ şi Viorica trebuie să ajungi nu se por­ m enţină tem peratura celor z ile i. C o n c e rtu l !n la m in o r p e n tru
culturale, că oam enilor le pla­
fusului ce se rotea sub caier, purtam tn suflet vorbe­ vara, tn tabără, copii şi din v io lo n c e l şl o rc h e s tra de S c h u b e rt
le simple, dar atît de curate alte judeţe, cu dispensarul ce să citească, că găsesc la s-a spulberat. In fa m iliile M i- neşte singur — A ndrei M oldo- doi copii şi, înainte de ora 3, — Cassndo ; 15.03 T re i m e lo d ii...
al doinei de prin partea locu­ şi de sincere ale acestor oa­ se poate m in d ri chiar şi un bibliotecă nu num ai cartea clău şl Scorobete din Lunca van fi Constantin Sîna parcă autosalvarea a plecat pe pro- tr e i In te r p r e ţi 15,13 Ţ A rll, In im a
lu i şi al versului coşbucian — meni : „lăsaţi, dacă-ol do­ oraş. Să fi văzut cum lucrau dorită dar fl m anifestări u ti­ C ernii şi-a făcut loc în g rijo ­ au uitat să-şi vorbească. De­ p ria -i urmă spre Hunedoara, şl v e rs u l. E m is iu n e dc D lm ltr le
R a c h lc l ; 15,30 G fntece la ce rere a
am făcut cunoştinţă cu u lti­ vedi...", „D a' să nu mă scrieţi oamenii la construcţia căm i­ le cu ea. Am aflat că pe cei rarea apoi, treptat-treptat, tea­ şi conducea doar unul, am in- aducînd pe m id i pacienţi. a s c u ltă to r ilo r ; 18,00 R a d io ju rn a l.
ma. Viorica Scorobete, in v tr-
mele îm p lin iri. că sînt destui buni care or nului ! Că el au adus cele 23 de dascăli din comună ii stă de... 12 zile, a fost adusă doî priveau atenţi covorul alb chii au început să us­ S p o rt. B u le tin m e te o ro lo g ic ; 18,10
cu sclip iri de argint, cu aten­
51 000 bucăţi de cărămidă, ei poţi în tiln i şi la transportul O ture. Poate de nesomn. M e lo d U p o p u la re In te rp re ta ta de
— Uite cine vine la n o i! pus um ărul’ . Revedeam lu m i­ cărăm izilor dar şi ţin ln d lec­ dintr-un sat îndepărtat la ca­ ţia încordată ca a culegătoru­ M a rla L U tA re ţu şl D u m itru E o-
au fră m intat betonul, ei au Poate obosiţi de strălu­ p on ; 10.30 A n te n a tin e r e tu lu i ;
N -aţi putut veni alaltăseară, na din p riv irile lui Solomon transportat şi fasonat lemnul. ţia de istorie sus, pe Dealul sa de naştere din Lunca Cer­ lu i de mine. „D ru m u l! Să nu cirea zăpezii, poate dc dansul 18.55 R a d lo -p u h llc lta te ; )7.00 C tn -
c3 nim ereaţi la şezătoare. S-o cind vorbea despre comună şi La fel şi la Vulcan. A u adus P altinilor, acolo unde Horia, nii, unde moaşa şi mama se piardă drum ul!". O vreme le-a fu lg ilo r. M edicul a continuat til D o rin a D rflg h lc l ; 17,15 E d iţie
fin u î toufirdfic apa lin iş tită a
ţin u t dincolo, peste drum , tn obrajii aprinşi ai V ioricâi piatra de la Ciuruleasa, nisi­ Cloşca şi Crişan s-au legat străduiau in zadar să-i redea lacului de acumulare de la să facă rehidratarea lu i Dă­ sp ecla lA . 2 m a rtie — A le g e ri t :
17,33 Piese de e s tra d ă ; 17,45 R e v is ­
pul l-au scos din Criş. Js . fra ţi de cruce" pentru a lupta m icuţei sănătatea. Dănuţ, de nuţ, s-o îngrijească pe V io ri­
căşlle lui Candin Resîga, ăl etnd adusese vorba despre să elibereze ţărănim ea de a­ Cinciş. A poi pădurea deasă. ta e co n o m lcA : 18 05 M u zica p o p u ­
vrednici oamenii noştri cind num ai 8 zile, se zbătea acasă ca in autosalvare. Parcă şi la ra şl u şoarA : 18.30 G azeta r a ­
de are feciorul învăţător la propunerea ce l s-a făcut de fi vorba de comună. E drept suprirea feudală. Ascultam in Lunca C ernii de Sus, toro­ Apoi... Fiecare m etru de drum aici se simţea încordarea lu i d io ; 19 00 O m e lo d ic , p c adresa
Reţ. O ri poate n-aţi venit să a fi candidată de deputat, că întotdeauna in fruntea lor vorbele oam enilor de aici şi p it de febră şi slăbea văzind care urca într-o pantă in te r­ A ndrei Moldovan care pilota d u m n e a v o a st.rfl ; 19.70 S p o rt ; 13.34
N e ste m a te fo lc lo ric e ; 10.30 C In te c
m inabil de lungă însemna un
regăseam in ele comuna şi pe
scrieţi de şezătoare, ci de co- sau cind mi-a vorbit de N i- au fost com uniştii. sătenii ei, acei oameni cu vo r­ cu ochii. adevărat efort. Şi fulgii... F u l­ literalm ente maşina în jos, pe fArA c u v in te de F e llx M e n d e ls s o h n
'munfl, ca am văzut In ziar că culae, fiu l lor t ,U mare, ti a­ N ICO LAE C R Ă C IU N : S a bă simplă, uneori stingace dar eară de februarie. Ince- g ii care dansau infr-una ame­ panta inte rm ina b il dc lungă. B a rth o ld y ; 20.05 C o n s u lta ţie J u r i­
d ica ; 20,13 P c n lru p rie te n ii m a g ­
im prim a t in ria d u l oam enilor S pC‘ să ningă des, cu fu lg i ţitor. a HuAedoara, la spital,
s-o scris despre m ulte sate. proape cft tafă-său, e pe cla­ atît de sinceră şi curată. n e to fo n u lu i : 20,50 R o c lla l R lc c o r-
prestigiul m em brilor de m ari, Străzile Devei sînt L sosirea autosalvării era do S tra c la rl ; 21.05 R am pa ; 21.23
/4p3f aveţi ce scrie de la noi, sa a V lll-a şl-i tare dragă partid, care crefte continuu ind am ieşit din nou pe num ai chiote de copii care Noaptea albă pusese stăpf- aşteptată cu nerăbdare. C ln t p e n tru tin e — m u zlcA u şo a ­
p rin exem plul personal al a­ C drumeag, i-am zărit, pe zburdă prin puful alb de nea. nire nu num ai pe întinderile Pe o asemenea vreme, pc un rA ; 22,00 R a d io ju rn a l. B u le tin m e ­
cestora. Aceşti oameni fac m u lţi dintre ei, ureîn- P rivin d peisajul de basm, cu adormite, ci a prins tn m re­ asemenea drum... Cîte nu se te o ro lo g ic . S p o rt ; 22.20 Jazz ;
jele ei şi pe cel doi oameni din
din cuvfnt faptă, ia r fapta e du-se în autobuzele ce-i aş­ im p lica ţii sonore ca din stu­ autosalvare, m edicul Gyula întîm plă ? Maşina s-a strecu­ 22.40 M o m e n t p o e lle . L lrlc A Japn-
de
ncz.a ; 22,45 S im fo n ia o s tln a to
oricind demnă de preţuire. Ei teptau să-i ducă la mină. mNe dio, nu te poţi gîndi că la a­ Enedi şi oficiantul sanitar loan rat printre autobuzele care D nn V o le u le s c u ; 23.00 M e lo d ii m a ­
au im prim at oam enilor încre­ duce cursa. ptna la gura b ţil, proape 70 de kilom etri, sus, Munteanu. Luaseră cu ei m ij­ duceau oamenii spre p la tfo r­ g a z in : 23.43 „E c h ln o c tU " de T ib e -
derea tn destinul socialist, nu mai merem pe jos, că ne-o intr-u n sat din inim a m unte­ loace de reanimare, m edica­ mele furnalelor, spre cuptoa­ rlu O la h ; 0.05—3,00 E stra d a n o c ­
tu rn a .
sim ţim această încredere prin fost destul...". lui, doi copii a căror vîrstă mente, pentru a putea in te r­ rele oţelăriilo r, spre blum ing,
D a n s u ri
P R O G R A M U L I f : 7.37
participarea lo r la acţiuni, Le-a fost destul m oţilor din nu totalizează decit 20 de z i­ veni acolo sus, încă fn aceas­ ca să-i schimbe din post pc de cstra d A ; 7.43 M uzlcA p o p u la ra ;
prin aderarea tuturor oameni­ R lăjcni trecutul cind, străbă- le, două vieţi, sînt In pericol. tă noapte. cei ce făcuseră aici, în dogoa­ 0.10 T o t În a in te ; 8,25 S c lo c ţlu n t
lor la politica partid ului nos­ tcau pc jos, zeci dc kilom etri, A pelul p rim it la staţia ju ­ rea focului, o noapte albă. d in o p e re ta „B o c c a c c lo " do S u p -
tru. drum ul pîna Ia mină. Le-a deţeană de salvare a pus oa­ recuse de miezul nopţii. N im eni nu bănuia că în au- pe ; 8,33 L e g e n d a şl m u z ic a : poe­
fost destul viaţa grea şi as­ m u l s im fo n ic „M a ra y a s " de A lfo n -
CORNEL M IH E Ţ : Chiar şi m enii în stare de alertă. Pe o T Ningea intr-una. Moaşa tosalvarc sînt oameni care au so C A a ta ld l ; 9 io C ura de lim h a
pră. Dar iată că, în curînd-,
şi mama V ioricăi Scorobc-
fra n c e z a . C ic lu l I. le c ţia a n - a :
acele şezători, pe care le or­ vor număra 25 de ani de cind asemenea vreme drum ul pînă tc işi luaseră nădejdea de la salvat două vieţi. 9.30 M e lo d iile a n o tim p u r ilo r : 10,05
la Lunca C ernii poate fi ase­
victoria în alegeri a ganizăm de obicei — care ’tră" sufletul şi vorbele nu le m uit cu o escaladare. Dar a­ vreun ajutor care le-ar mai fi P e şosea, spre Deva, m a ­ C o n s ta n tin C N o lla ra şl vo ca tc de
in satul lor din „Ţara de pia-
P iese In s tru m e n ta le şl
şi-au lă rg it sfera, unde folclo­
şina purtind nr. 31-HD-
T ib c r lu
putut veni peste noapte. Aştep­
colo, la capătul lui, se află
ru l se tntf/nefîe cu sfatul me­
3585 se întorcea parcă
10.55 M u zlcA In s lru m c n tM A ;
n . n
dicului, cu discuţii despre po­ mai sînt grele. S-au m lădiat două vie ţi care cer ajutor. tau resemnate zorile. Ele nu şti­ obosită. Obosiţi erau cei pa­ B re d lc e a n u ; 10,30 R oza v tn tu r llo r ;
cu fiecare îm plinire, au căpă­ au, n-aveau de unde, că oameni M u zlcA p o p u lo râ ; 11,40 P a g in i d in
litica Internă şi externă a tat coloritul cald al locurilor Deci... curajoşi, anim aţi dc acel sen­ tru oameni. Dar satisfacţia o p e re rom A neşU ; 12.05 A v a n p re -
p artidului — au contribuit care au ciştigat în an ii socia­ utosalvarea 31-HD-3585 tim ent greu de d e finit cc-(i datoriei îm plinite te face să m le r.l co l.ld la nA ; 12 13 Piese p e n ­
tr u v io lo n c e l : 12..in V o rb e şte M o s ­
m ult la lăm urirea oamenilor. lism ului o imensă vitalitate şi A spinteca întunericul cu dă puteri de care nu crezi că nu sim ţi intensitatea, epuiză­ cova ; 1.1,00 C o n c e rt d c p rin z î
rii fizice. Dănuţ şi Viorica e-
care, ca atltea aşezări rurale, lum ina fa ru rilo r in 13.30 R a d lo m n g a z ln u l fe m e ilo r :
A lta e acum participarea lor Cfti in stare, vin p rin om ătul rau în siguranţă, fiecare in
merg cu paşi siguri spre un care fu lg ii de nea pă­ greu, că sînt aproape. 14.10 S o tlşU dc m u zlcA p o p u la r* :
la acţiuni, alta e gîndirea destin fericit. reau că dansau frene­ pătucul lui, sub îngrijirea a­ G n v rll P ru n o lu şl V n lc rla C o lo -
oamenilor. LUCIA LICIU tic. Cei doi şoferi — pe o ase- Viorica a fost trezită din tentă a m edicilor dc la spi­ I Joarfl ; 14 30 M o m e n t ş tiin ţ if ic :
somn. I s-a aplicat tratam en­ talu l din Hunedoara.,. ) 14.33 M e lo d ii de G e lu S o lo m o n c s ru
tul de urgenţă. Dănuţ a fost Şl N o n t D c m c trla d ; 15.00 M u z i­
c ie n i ro m A n ! de azi d e sp re m u z i­
adus cu maşina la dispensar oate peste ani şi ani, a­ c ie n i rom ,Ani dc Ie ri. N ic o la e P a-
şi i s-a făcut rehidratarea P tunci cînd Dănuţ şi V io ­ (I) ; 15 40 R n d lo -p u b llc ltn te ; 18.nn
ro ccscu
C ucu
d e sp re G h e o rg h e
rica vor învăţa să pă­
Prind viaţâ propunerile cetăţenilor (suferise o dispepsie). Apoi trundă tainele slovelor, vor , C ln lA fo r m a ţiile E n rlc o F .in c lo u l
au început pregătirile pentru
Şl F io re a M lh a l ; 10.15 C o r m i
d in
transportarea lor la spital, pc c iti rin d u rile de faţă scrise | o p e re ; 10.25 V ia ta dc c o n c e rt a Cn-
un drum dc aproxim ativ în semn dc omagiu la adresa I p H n le l ; 17 00 R a d io ju rn a l. S p o rt.
acelora care au făcut tot ce ■ B u le tin m e te o ro lo g ic ; 17. Irt L ie d u ri
3 ore. S-a pus aşternut tn ce­ fie c o m p o z ito ri ro m /ln l pe versuri
A Intrat In obiceiul fiecăruia Parte din ele au şl început De asemenea, propunerea omeneşte a fost posibil ca să
din oamenii zilelor noastre să să prindâ viaţă. Este un fapt referitoare la baia populară din le două coşuri pentru nou le vină tn ajutor. de T u d o r A rc h e z l ; 17 30 R apsozi
p o p u la ri : 17.45 R e c ita l dc
o pcrA
se preocupe de bunul mers al care evidenţiază atenţia ce o Deva făcută de loan Popa, din născuţi aduse de la Deva, au S. POP io n e l T ttd o rn n ; 18 n i M e rid ia n e :
treburilor obşteşti. Nu este la­ acordă Consiliul popular al mu­ circumscripţia nr. 24 municipa­ 18.30 Cu iln e -n g ln d — m uzlcA u ­
tura a vieţii economice sau nicipiului Deva propunerilor fă­ lă şl dc alţi cetăţeni, este In ŞoarA : 18.45 R o m a n ţe : 19.05 V o lA m
Q ţA rlt În flo r ir e — cfn te e e ; 19.10
soeial-culturale în care să nu cute de către cetăţeni. După ce curs de rezolvare. S-au făcut C u rs de llm h a fra n c e z *. C ic lu l n ,
se vădească grija lor de gos­ slnt discutate cu factorii com­ deja unele reparaţii şi lucrări le c tU a ?fl-a : 19.50 N o a p te b u n ă .
podari chibzuiţi Trăsătură a­ petenţi — prilej ,cu care se de mărire a capacităţii ^bâii, PRONOSPORT _ c o p il ; 19.55 S im fo n ia T 1n Fa m a -
Jor de Ton D u m H re s c u : 20.10 M ii-
ceasta, firească azi, este preg­ analizează posibilităţile de re­ urmSnd ca la începutul lunii zleA p o p u la r* ; 21.05 P a g in i s im ­
nant evidenţiata în entuzias­ alizare a fiecărei propuneri — martie să inlre în funcţiune. j fo n ic e d in crea»la iu l C ta ud e D e-
E m is iu n e
h u s s v ; 21.40
llte ra rA .
tele Intîln lri care ou loc între se stabilesc termene de execu­ Alte propuneri ca : organiza- ] NR I P a rtid u l — ţn d ru m A io ru l şi s im u ­
7.
candidaţii Frontului U nităţii ţie şi oamenii care răspund rea unui oficiu poştal şi a unei I ETAPA DIN 1G FEBRUARIE 19G9. la to ru l c re a ţie i, lite ra re a c tu a le :
Socialiste şl alegători. Aşa au început să fie tradu­ agenţii loto în cartierul Gojdu. J I Florentina — Caglicrl 22,00 S c h iţa s im fo n ic a „ A m u r g de
Spre edificare, vom da clteva se In fapte propunerile cetăţe­ ilum inatul public, punct sanitar 2. Internazionale — Palermo I — 1 * (T to a m n fl" şl p o e m u l s im fo n ic „ A e -
0—0
exemple din raza m unicipiului nilor din C îrjlţi, referitoare la- In Slntuhalm etc., sînt In aten­ 3. Juventus — Roma 2—2 5 tc o n " de A lfre d A îe ssa n dre a cu :
Deva. La flec;âje Intllnire cu repararea drum urilor Almaş- ţia organelor vizate pentru a 4. Lanerossl — Torlno 1— 1 X 22,30 C ro n ic a f ilm u lu i; 22 40 P a g in i
candidaţii lor,' oamenii muncii, C lrjîţi şi Clrjlţl-Popeştl, în ve­ le traduce In viată. 5. Sampdoria — Napoli 0—2 2 c e le b re d in o p e re ; 2.1.07 F ile d in Is­
vorbind de realizările de pînă derea Introducerii autobuzelor Este un început bun. Grija f>. Varese — Alalama 1—2 2 to ria c v a r te tu lu i m o d e rn ; 23.43
acum, şl-au expYlmat dorinţa pentru transportul In comun cc se manifestă încă de pe o- 7. Vorona — Bologna 5 -1 1 O rc h e s tra M a n to v o n l ; 24,00—1,00
de a înfăptui şl alte obiecti­ pe aceste trasee. Plnă In pre­ cum ca şl entuziasmul cu ca­ 0. Brescia — Regglna I — 1 X C o n c e rt H fln d e l.
ve, făcînd propuneri concrete, zent s-a transportat o însem­ re Getătenl! participă la Înfăp­ 9. Mantova — Como o 1 o X
Plnă în prezent, s-au înregis­ nată cantitate de balast şl zgu­ tuirea propriilor propuneri vor 10. Monza — Spăl l — l
11. Padova — Genoo 1—1 X
trat cca. 250 de propuneri p ri­ ră şl continuă transportul de duce tn final la ridicarea niyc-
12. Pcrugia — Llvorno 3 - 0 1
vind probleme gospodăreşti, materiale pentru repararea dru­ 1 ului edilitar-gospodăresc al 13 Reggiana — Foggia 3 - 0 1
soclaî-culturale sau de comerţ. m urilor respective. aşezărilor m unicipiului Deva. Fond de premii i 300.293 U-i.
17.30 Telex Tv. j
M asuri e fic ie n te de cointeresare m a te ria la Mica . 17,35 P e n tru e le v i : C o n s u K a lil ta
X ll- a ) .
m a te m a tic i
(cla sa
a
T e m a : E c u a ţii a lg e b ric e ;
s
BJjr
§$111
18.30 Pentru copil : Taine dezle­
In procesul de producţie, cel a u xilia r — în speţă cel de cienţe constatate, un colectiv nalul dc execuţie. Acest con­ se pot Ivi, dînd astfel posibili­ asemenea, trebuie precizat că soitafe 18,03 Limba englezA. Lecţia 47 ;
aşa cum 6e ştie, o largă şi întreţinere — problema este de specialişti din sectorul de tro l se efectuează de perso­ tatea lu ă rii de măsuri preven­ în acest fel activitatea de în ­ gate ;
im portantă activitate desfă­ m u lt mai complexă, m ult mai întreţinere a secţiei tn fru n ­ nal neutru form aţiei respecti­ tive şi de elim inare a lor. treţinere şi-a pierdut în cca 19,00 Telejurnalul do aearA j
şoară personalul de în tre ţi­ d ific ilă întrucît lipsesc aceste te cu Inginerul loan Clorolanu ve de lucru şl care înscrie In Ca urmare a soluţionării mai marc parte aspectul de Matei Constantina, blo­ 13.30 2 marţi o 1969. Din carnetul
nere şi deservire. Pe măsura elemente de bază. au trecut la experimentarea graficul ordonat, p rin tr-u n cointeresării personalului de activitate ocazională, ea trans- cul T 1, «parlamentul 3, publicistului ;
extinderii m ecanizării şi au­ Şi totuşi, acolo unde au exis­ unui model de organizare a pontaj dinainte stabilit, rezul­ întreţinere prin realizarea u ­ form îndu-sc treptat inlr-u n a Bulevardul Tral^n, nr. 2 15,40 Tele-unlveraltate. Istoria ci­
tom atizării proceselor de pro­ tat preocupare şi interes s-au lu cră rilo r de revizie şi repara­ tatele controlului ; nor lucrări de revizie calitativ organizată şî cu adevărat pla­ Hunedoara — pierdut vilizaţiilor. VecMle civilizaţii
ducţie, acest sector se dezvol­ găsit soluţii eficiente de per­ re a u tila je lo r şi agregatelor — premierea diferenţiată a superioare şi a lu ă rii altor nificată. Paralel, a crescut n i­ certificat de studii nr. africane ;
tă atît sub aspectul volum u­ fecţionare a m uncii, de îm bu­ din dotare pe bază de grafic personalului, proporţional cu măsuri tehnice care nu-şi pu­ velul dc calificare şi de con­ 527521 eliberat de Şcoa­
lu i forţei de muncă necesa­ nătăţire a a ctivităţii. Aşa de ordonat şi apoi remunerarea nivelul do realizare a sarcini­ teau găsi aplicabilitatea decît ştiinciozitate la întregul per­ la generală Puţuri, ju ­ 20,05 Cronica plasticii. In atelierul
re, cit şi din punct de vede­ exemplu, la secţia O.SM. II personalului aferent propor­ lor, ceea cc rezultă din tola- in tr-u n asemenea cadru orga­ sonal, s-a dezvoltat sim ţul de deţul Dolj. Recompensă pictorului Ion MArglncan ;
re al im portanţei ce-i revine de la C.S.H., echipele de în ­ nizatoric favorabil, la O.S.M. răspundere faţă dc obligaţiile găsitorului 20,20 ScarA de teatru : Clipe do
asupra asigurării unei func­ treţinere — lăcătuşi şi elec­ II s-au înregistrat rezultate de serviciu, s-a în tă rit disci­ viaţâ, de Snroyan. Interpre­
ţionări normale a u tila je lo r tricieni — au fost angrenate considerabil mai bune in plina la locul de muncă. Vînd casă nouă, cu tează un colectiv al Teatru­
şl agregatelor din dotare. Din la realizarea sarcinilor ce le comparaţie cu situaţia anteri­ Iată deci că, prin lucruri grădină, Ratlz nr. 6 — lui „Lucia Sturdza Dulap-
această cauză, acordarea unei revin într-o m ăsură.m ult mai In sectarul de întreţinere oară aplicării actualei form e m ărunle şi cunoscute în p rin ­ Călan. dra“ ţ
atenţii sporite folosim cit mare decît pînă în prezent de lucru. Ca urm are au fost cipiu de către fiecare, şi ca­ L 22,45 Telejurnalul de noapte.
mai depline şi mai raţionale prin creşterea cointeresării reduse cu aproape 10 la sută re sînt aplicate în viaţă,
a potenţialului uman aferent m ateriale şl mărirea răspun­ şi reparaţii cheltuielile pentru prestaţii se pot obţine rezultate bune.
a ctivită ţii de întreţinere, este derii fiecărui salariat pentru la alte secţii de întreţinere De aceea recomandăm tu tu ro r
pe cît de necesar pc atît. de munca ce o prestează. Cum din combinat prin preluarea colectivelor do muncă din în ­
eficient. s-a realizat practic acest de­ lu cră rilo r dc către perso­ treprinderi şl în mod deosebit
Este cunoscut faptul că în ziderat ? S-a plecat de la o nalul dc întreţinere al o- com partim entelor dc organi­ Cooperativa de
s-au
acţiunea de organizare ştiin ­ analiză critică a actualului ţional cu cantitatea şi calita­ Uzarea punctajului lunar ob­ ţclăricl ; pentru redus chel­ zare ştiin ţific ă a producţiei şi
tuielile
salarii
la
ţifică a producţiei şi a m un­ mod de distribuire a prim e­ tea m uncii depuse. In p rin ci­ ţinut. personalul dc întreţinere pc a m uncii, să studieze şi să a-
cii, întreprinsă de către co­ lor în sistemul de salarizare piu sistemul constă în rezol­ P rin aplicarea acestui sis­ anul 19G8 cu 223 000 lei ; pro­ plîcc în condiţiile concrete din
lectivele din întreprinderi, a­ în regie S-a văzut că, în ge­ varea a trei probleme p rin ci­ tem de lucru s-a reuşit pe de ductivitatea m uncii in acest fiecare unitate economică a-
cest sector de activitate a neral. la atribuirea prem iilor pale şi anume : o parte să crească interesul sector a crescut cu aproape 40 ccst sistem eficient de cointe­ invalizi „Progresul"
constituit obiectul mai m u l­ se merge pe acordarea ace­ — stabilirea cu precizie a şi să cointereseze întregul Ia sută, după introducerea a- resare pentru întregul perso­
tor discuţii şi încercări de luiaşi procent tuturor salaria­ sarcinilor cc trebuie executa­ personal la realizarea sarcini­ ceslei noi forme organizatori­ nal dc lucru salarizat în re ­
perfecţionare şi organizare, ţilo r şi numai în caz de sâ- te dc către fiecare component lor cerute de producţie, iar pe gie. De asemenea, aşteptăm ca Str. Dr. Petru Groza, nr. 8 Deva,
însă de cele mai multe ori vîrşire a unor abateri se d i­ al form aţiei dc lucru, cu c- de altă parte, să se cunoască ce de lucru. la C.S.II. el să fie cît mai re­
ele au fost lipsite de rezul­ minuează în tr-o proporţie oa­ nunţarca cerinţelor calitative cît mai fidel aportul adus de Rezultatele obţinute nu re­ pede generalizat la toate sec­
tate pozitive datorită unei in ­ recare suma cuvenită, ceea ce ale tuturor operaţiilor prevăzu­ fiecare salariat In acest fel se prezintă o lim ită a posibilită­ ţiile de producţie şi auxiliare ANGAJEAZA IMEDIAT :
suficiente preocupări, unei nu este corect. Asemenea si­ te şi cuprinderea lo r in tr-u n poate aprecia cu suficientă pentru a sc valorifica în în ­
slabe perseverări Aceasta tuaţie nu poate crea un c li­ grafic-ciclu cunoscut de între­ certitudine starea tehnică a ţilo r creale şi care împreună tregime această importantă
mat favorabil creşterii cointe­ tuturor utilajelor, agregatelor FOCHIST AUTORIZAT, pentru cazan cu
tocmai datorită faptului că gul personal. cu alic citeva măsuri tehnice rezervă economică.
resării m ateriale şi de m obi­ şi instalaţiilor, siguranţa lor
spre deosebire de sectorul —1 Asigurarea unui control preconizate, sau în curs de a­ abur dc inallă presiune.
productiv unde există o cu­ lizare a salariaţilor la îndepli­ zilnic, obiectiv şi competent dc în funcţionare, precum şi cre­ plicare în secţii, vor conduce ŞTEFAN CORNEA
noaştere mai concretă a mă­ nirea sarcinilor şi a trib u ţiilo r către cadrele tehnice, asupra area cond iţiilor pentru pro­ activist ol Comitetului Condiţiile de angajare conform H.C.M. nr.
surilor ce trebuie luate, a a­ de serviciu. modului cuin au fost îndepli­ nosticarea din tim p a defec­ în v iito r la obţinerea de eco­ judeţean Hunedoara al
portului adus de salariaţi, în Ca urmare a acestor d e fi­ nite sarcinile de către perso­ ţiu n ilo r şi deranjam entelor ce nomii şi mai importante. De P.C.R. 1053 şi deciziei UCECOM nr. 322/19G5.
u Mlittdrl’TT ■ 1