Page 60 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 60
/
’m w jr T SOCIALISM UL UI
wrammm - -r—
-------r i i i ■
SECVENŢE INTE : î J!:!:: î f ,r 111.................... m ii! m ii III || »|| | | | | | | | | | l l l l l l l l l l llllllllllll IlflIUffl1 §/)))}) IBS
1
U U I lU
I Itllltilili
"înmii
m111n
.
......... ....
n
ii111in
i
mn
ui
111
Vizita delegaţiei P. C. Ii, Congresul
La G eneva
A 25-a sesiune | In San Marino P. C. din Danemarca CURIER • CURIER ° CURIER
a Comisiei O.N.UJ tu l Agerpres, N Puicea, trans nist Italian, a făcui o vizită
ROMA 17 — Coresponden
la San Marino. Cu acest p ri
m ite : La in vita ţia C om itetu cu Ermenegildo Gasperoni, se şi-a încheiat lucrările La Addis Abcba (capita
lej, delegaţia P.C R s-a îm iln it
pentru drepturi-1 lui Central al P artidului Co cretar general al PC. din San In Muzeul de artă populara (Un Innsbm k s-a des la Etiopiei), au început luni
m unist din San M arino, dele
gaţia P a rtidului Comunist Ro M arino, Umberto B arulli, A- COPENHAGA 17 (Agerpres) nimitate „declaraţia program chis o expoziţie dc artă populară românească. Sini ex lucrările cclci de-n 12-a se
puse costume naţionale, covoare, ceramică, obiecte din
le omuSui mân, alcătuită din tovarăşii gostino Giacomini, M arino I La IG februarie au luai sfir- privind drumul politic şi ideo lemn şi instrum ente populare. Expoziţia este comple siuni a C onsiliului m iniste
Paul Niculescu-M izi]. membru M arani, M ano Hanni, mem şil la Copenhaga lucrările ce logic pentru unitatea forţelor tată cu fotomontaje, rcprezcntînd frumuseţea peisaje ria l al Organizaţiei U n ităţii
al C om itetului Executiv, al bri ai B iroului politic. A avut Alricanc.
GENEVA 17. — Cores- ? P rezidiului Permanent, secre- loc o convorbire prietenească, lui cloni N X JII-U 'ii Congres ai de stingă, pentru' democratic şi lor româneşti şi realizări social-cconomicc ale poporu © fc ©
poivdenlul Agerpres, II. L i- ■ lar al C C. al P. C IU desfăşurată într-o atmosferă Parlidului Comunist din Dane socialism". Congresul a reco lu i nostru. La deschidere au fost prezenţi proL univ. A u to rită ţile filipinczc au
man, transm ite : problema j Dumilru Petrescu, membru cordială, tovărăşească, în pro marca In încheierea lucrărilor mandat Comitetului Central c- l ’ranz P riori, lo cţiito ru l şefului guvernului landului anunţat luni dimineaţa că
v io lă rii d re p turilo r om ului, ; supleant al C. C. al P C. R., bleme fie interes comun. Congresului a luai cuvîntul laborarea unor holărîri cu pri T irol, reprezentanţi ai v ie ţii culturale, ai presei şi ra un cutremur deosebit du
şi îndeosebi situaţia din A - j Andrei Ştefan, prim-ad- Im tim p u l vizitei în San M a Knud Jcspcrsen, preşedintele vire la educalia tinerelului, pre dioului, şefi ai consulatelor străine din Innsbruck. A puternic s-a produs in regiu
frica de Sud, constituie te- j rino, delegaţia P.C.R. a p a rti Parlidului Comunisl din Dane cum şi asupra problemelor fost dc faţă Gh. Pe le, ambasadorul R epublicii Socia nea dc sud a Insulelor Cclc-
ma c e n tra li a discuţiilor j junct do $cf dc scc|ie la cipat la festivitatea p rile ju ită marca. E) s-a referii la punc culturale. Au fost adoptate în liste România in Austria. hcs. C utrem urul a avut o in
din cadrul celei de a 2,7-a • C C, al P.C.R., care a p a rtici de încheierea preschimbării tele dc vedere exprimate de unanimitate rezoluţii de s p riji Expoziţia dc artă românească a în tru n it dc la în tensitate dc 0,4 pe scara
sesiuni a Comisiei O.N.U. \ pat la lucrările Congresului al carnetelor de membru de cci G3 de delegaţi în cadrul nire a luptei eroice a poporu ceput aprecieri pozitive din partea publicului şi a Richtcr.
pentru drepturile om ului. ; X lI-le a al P artidului Comu partid. dezbaterilor pe marginea ra lui vietnamez, împotriva agre presei. © © ©
care s-a deschis lu n i, în sc- j portului Comilelului Central, siunii imperialismului american, O avalanşă dc zăpadă de
diu) P alatului N a ţiu nilor : subliniind nccesilalca menţine de condamnare a politicii do Lconld B rcjncv, secretar cel mal rid icat nivel do clanşată dum inică in staţiu
U nilc dfn Geneva. Comisia j Intre 21-24 iunie o. c. rii şi întăririi unităţii parlidu oprimare şt teroare a clicii: general al C.C, al P.C.U.S., mortalitate din lume dato nea Asco din Corstca, a luat
va exam ina pentru a doua ■ lui. conducătoare sud-coreene, pen s-a in tiln it cu W alter U I- rat cirozei ficatu lu i, respec cu ca o cabană, in care sc
oară politica dc apartheid şi i Congresul a aprobat cu o tru democraţie şi libertate în bricht, priin-sccrctar al C.C. tiv 44,7 la 100 000 locuitori. aflau 2(1 dc copii, elevi la o
cum şi raportul asupra tra - i InlIlBlrca HMMîalâ peHira marc ma|orilate raporlul C.C. Grecia. Congresul a votat o al P.S.U.G., preşedintele N um ărul dc cazuri perm a şcoală din localitatea Calvi,
de discrim inare rasială, pre- l
veniţi in excursie în această
declaraţie de salut şi de spri
C onsiliului de Stat al R. D.
nent, ccl mai marc sc în re
tam cntulin aplicat deţinu- ; al P.C din Danemarca „pen jinire deplină a luptei eroice Germane, care s-a a fla t in gistrează în Franţa. După staţiune. 12 dintre ei au fost
I r ii noi drepturi democratice,
ţilo r p o litic i în această par- j pace . ' pentru unitate In rindul clasei a poporului spaniol sub con U.R.S.S. Ia odihnă la in v ita aprecierile O.M.S., maladia acoperiţi de zăpadă, 4 au
ie a lum ii. muncitoare, împotriva forţelor ducerea încercată a partidului ţia C.C. al P.C.U.S., anunţă are două cauze principale : murit, iar ceilalţi au fost ră
Vor mai fi abordate as- \ dială pentru pace să aibă loc de dreapta, pentru socialism său comunist, îm potriva fas agenţia TASS. Au fost abor atacarea fica tu lu i dc un v i niţi.
pcctc ale d re p tu rilo r oinu- ; BER LIN 17. — Corespon la B erlin între 21 şi 24 iunie în Danemarca", precum şi ac cismului, a regimului franchist. date probleme actuale ale rus, m icrobi sau substanţe
lu i in te rito riile ocupate, ca ; dentul Agerpres, $t. Deju, a.c. Ei au lansat un apel că tivitatea si poziţia Comitetului La lucrările Congresului % dezvoltării re la ţiilo r dintre toxice şi carenţe cu o rig in i A vionul cu reacţie gigant
urm are a războiului din O- j transm ite : La 17 februarie a tre ţoale, organizaţiile şi aso Central al Partidului Comunist participat din partea Partidu cele două ţă ri şi partide, diferite. american „Boeing 741", a c-
ricn tu l A propiat, m ăsurile ■ avut loc la B erlin o conferin ciaţiile care m ilitează pentru din Danemarca asupra princi lui Comunist Român, o delega unele probleme ale m işcării Ciroza este dc trei o ri mal fccluat un al doilea zbor de
necesare pentru combaterea j ţă ele presă, în cadrul căreia pace, de a participa la con ţie condusă de tovarăşa Ghl- comuniste şi m uncitoreşti, şl frecventă la alcoolici dccit la inccrcarc. tim p dc două orc
nazism ului şi intoleranţei j Romcsh Chandra, secre sfătuirea pregătitoare a in til- palelor probleme interne şi in 7.ela Vass, membru al C.C. al a fost reafirm ată hotărlrea cci care nu consumă alcool. şi 26 dc minute. Trim ul zbor
rasiale, aspecte ale luptei j tar general al C onsiliu iiirii, care sc va desfăşura in ternaţionale. P.C.R., şef de secţie la C.C. al de a în tă ri şi lărgi in conti M ortaliltatea este mai rid i dc încercare, efectuat la 9
îm potriva m ăsurilor discri- | lui M ondial al Păcii, i-a mai la Berlin. Congresul a adoptat In una P.C.R. nuare colaborarea m u ltila te cată Ia bărbaţi dccit în rin - februarie a fost întrerupt ca
m in ato rii şi pentru prolec- \ inform at pe ziariştii pre rală dintre cele două ţări. d urile fem eilor. urm are a unor defecţiuni
ţia m in o rită ţilo r, problema \ zenţi despre in tiln ire a care a La 17 februarie, W alter U l- tehnice. Dc această dată.
sancţionării c rim in a lilo r dc \ avut loc in zilele de 16 şi 17 bricht a părăsit Moscova, zborul a decurs normat. A
război, m odalitatea aplică- • februarie la B erlin şi la care plccînd la Berlin. vionul a fost pilotat de Jack
au participat reprezentând ai
r ii d re p tu rilo r om ului in ţă- i O dublă grefă dc rin ic h i a Waddcl.
rilc in curs dc dezvoltare, j 20 dc organizaţii internaţiona fost efectuată lu n i Ia Spita
precum şi posibilitatea pro- \ le şi 27 de organizaţii n a ţio • • • lu l Central din Johanncs- Luni, in apropierea oraşu
m ovării în rin d u rilc tinere- \ nale pentru pace, precum şi La H elsinki a fost consti burg (Republica S ud-A frica- lui sud-alrlcan Johdnnes-
tului a id e a lu rilo r de pace, i personalităţi care luptă pentru tu it Com itetul internaţional nă). Donatorul a încetat din burg, un tren compus din
respect reciproc şi înţelege- • pace. perm anent pentru recunoaş viaţă simbâtâ noaptea spre şapte vagoanc-cisicniă, în
re intre popoare. P a rticipanţii la consfătuire terea R epublicii Democrate dum inică, în urm a unui ac cărcate cu benzină, a explo
au stabilit ca In tiln ire a m on Germane. Această hotărirc a dat. P o trivit prim elor in fo r
fost luată in conform itate cu cident dc circulaţie. Starea m aţii. 20 dc persoane aflate
recomandarea C onferinţei sănătăţii celor doi pacienţi in imediata apropiere a lo
Internaţionale în problemele cărora le-a fost grefat cile cului unde s-a produs explo
un rin ich i, este calificată ca
Noi demonstraţii recunoaşterii R.D. Germane satisfăcătoare. Aceasta este rănile. Ca urm are a incen
grav
zia au fost ucise sau
şl ale securităţii europene,
cca dc-a treia grefă dublă
care a avut loc la H elsinki
In luna iunie 1968. Ca pre de rin ic h i efectuată dc chi d iu lu i produs in urma explo
ziei. tra ficul feroviar a fost
antiamericane şedinte al C om itetului a fost ru rg ii din Johanncsburg. în tre ru p t temporar.
ales Stellan Arvideson (Sue
dia).
O rganizaţiile dc masă din R.P.D. Coreeană au a
în Turcia • • • dresat o scrisoare comună organizaţiilor democratice
«Relaţiile de prietenie e- internaţionale şi m işcărilor de masă din d iferite ţâri
giptcano-m alienc nu au fost ale lu m ii, in care condamnă cu indignare asasinarea
afectate de lo vitu ra de stat in închisoare a p a trio tu lui sud-corcean Ce Iăng Do,
A N K A R A 17 (Agerpres). — Populaţia turcă a conţi care a avut loc Ia sfârşitul preşedinte al C om itetului provincial diu D jcutla şi
nu»! sinibătă şi dum inică dem onstraţiile dc protest iinpo- anului trecut în M ali* — P artidului Revoluţionar U nificat din Corcea dc sud.
triva prezenţei navelor flotei a V l-a americane in apele scrie cotidianul egiptean „A l Scrisoarea scoate în evidenţă represiunile îm potriva
teritoriale ale Turciei. A hram ". Totodată, ziarul p a trio ţilo r din Corcea dc sud, nenumăratele procese,
La Ankara, sindicatul cadrelor din fnvăţăm int a o r R.S. CEHOSLOVACA. — Calculator de pensii. In Cehoslovacia pensiile celor peste 2 milioa menţionează că în cursul condam nările Ia moarte şi la grele pedepse cu în
ne de pensionari de virstă au crescut, (n acest caz trebuie recalculate cele peste 2 milioane
ganizat un marş pe străzile oraşului in favoarea unei convorbirilor pc care o m i chisoarea. Zilele acestea, sc arată in scrisoare, auto
, T urcii independente". P oliţia a intervenit, arestind 1G de pensii, lucru ce ar necesita un timp de 12-15 luni. Calculatorul de pensii reduce acest siune m aliană de bunăvoin rită ţile sud-corecnc au pronunţat pedeapsa capitală
timp la mai puţin de 4 săptâmini.
persoane. ţă le-a avut recent la Cairo îm potriva a 30 dc luptători revoluţionari sud-corceni,
Iii cursul unei demonstraţii Similare/’ care a avut loc In lotografie : Operatorul pune în funcţiune calculatorul de (a pupitrul de comandă. cu o ficia lită ţile R.A.U., aces printre care K im Ciong The, profesor universitar şi
la Trabzon, au fost rănite circa 100 dc persoane, iar alte tea din urm ă şi-au exprim at conducătorul organizaţiei din Scul al PartiddlUi Revo
şapte au fosl arestate. speranţa că fostul preşedin luţionar U nificat.
De asemenea, in tim pul unui m iting dc protest, orga te al R epublicii M alî, M odî- Scrisoarea adresează un apel organizaţiilor demo
nizat la Izm ir şi îm potriva căruia a Intervenit poliţia, au In Pakistan situaţia se menţine bo Keita, va fi tra ta t în cratice din intreaga lume, tu tu ro r oam enilor cu vederi
fost rănite 23 dc persoane. mori echitabil. Potrivit co progresiste, dc a m ilita pentru eliberarea revoluţiona
Şi la Istanbut au continuat dem onstraţiile îm potriva tid ian ulu i «Al A hram *. m i rilo r şi p a trio ţilo r sud-corceni arestaţi şi întem niţaţi
prezenţei in acest port a unor nave ale flotei a V l-a ame siunea m aliană ar fi dat a In mori arbitrar.
ricane. In cursul dem onstraţiilor, la care au luat parte încordată sigurări in acest sens repre
m ii dc m anifestanţi, s-au produs incidente care s-au sol zentanţilor guvernului R.A.U.
dat cu doi m orţi şi G0 dc ră niţi. P olitia a făcut uz dc gre
nade cu gaze lacrimogene pentru a îm prăştia pe demon CARACI 17 (Agerpres). In lirea ordinii, n-a putut face fa opoziţiei şl care s-a declarat • • •
stranţi. Au fost operate arestări. ajunul deschiderii negocieri ţă demonstranţilor, astfel îneît. gala să negocieze cu oficiali La 17 februarie s-a des
lor dintre oficialităţile pakis relatează surse oficiale pakista tăţile pakistaneze în legătură chis Ia Geneva cca de a
taneze şi reprezentanţi oi opo neze, a fost necesară interven cu posibilităţile şi căile de res H l-a sesiune a Comisiei
ziţiei, în Pakistan situaţia con ţia forţelor armate. In cursul tabilire a calmului in ţară; pe U.N.C.T.A.D., care va a n a li
tinuă să se menţină încordată, incidentului o persoană a fost de alta se află adepţii fostului za d ife rite aspecte ale pro
tar cel mai mic incident ame ucisă şi alte opt rănite De a ministru de externe. Zulficar blemei in vizib ile lo r (asigu
„Mic război diplomatic" ninţă să degenereze In violen semenea, în noaptea de dumi A ii Bhutto, lider al Partidului ră ri şi turism ) şi unele pro
tă explozie. La Dacca, capita nică spre luni în oraş a fost Popular din Pakistan, şi parti bleme de bază p rivin d cu
la Pakistanului de est, fune Introdusă starea de asediu. zanii Iul Mulana Bashani, unul rentul internaţional dc re
în jurul crizei U. E. O. raliile unui partizan al opozi In acest timp, forţele de opo din liderii partidului „Aw am i". surse financiare necesare
pentru cel de al doilea dece
Primul, recent eliberat 'Sin în
ţiei, Împuşcat pe cînd încerca
să evadeze, a constituit prile ziţie continuă să se menţină chisoare după o detenţiune de niu al dezvoltării, ţinin d
divizate : pe de o parte se află
PARIS 17 (Agerpres). Presa m atiilor prom otorilor lor, „n-au jul unor demonstralii de o in Comitetul de acţiune democra aproape patru luni nu va par seama în mod special dc ne
voile d ife rite lo r ţă ri în curs
franceză de luni continuă sa putut înlătura niciodată con tensitate puţin obişnuită Poli tică, care reuneşte sub o de ticipa probabil la negocieri, dc dezvoltare şi perspective
agenţiei
scrie corespondentul
consacre un spaţiu larg recen tradicţiile de interese şi de ţia, mobilizată pentru restabi numire comună opt partide ale France Presse, ia r u ltim u l s-a le crcşlcril ajutorului prin
tei reuniuni dc la Londra o ce zacordurile care persistă între pronunţat deschis Îm potriva Intensificarea schim burilor
lor şase reprezentanţi perma diferitele ţări occidentale". acestora, lansînd noi apeluri comerciale. Comisia cuprin
nenţi ai ţărilor membre ale „Criza U.EO. ar putea să la violenţă. de 45 dc ţXfcl. Intre care şl
Uniunii Europei Occidentale Izbucnească din nou marţi la România.
Paris, scrie în comenlariul său Incidente în Orientul Apropiat
(U E.O.) „Le Figaro" scoate In Londra snu la 20 februarie la In acest, timp, relatează sur
evidentă in editorialul său fap se oficiale de la Caracl, citate • • • °
tul că după această reuniune ziarul «Paris Jour". de agenţia France Presse, pre In u ltim ii zece ani, ciroza
in relaţiile dintre Franţa şi ★ A M M A N 17 (Agerpres). — rul de cuvînt a m enţionat că şedintele tării a hotărit să ficatu lu i a crescut în mod
Marca Britanie au apărut sem LONDRA 17 (Agerpres). La Un purtător de cuvînt m ili nu s-au semnalat victime. majoreze cu 10-20 la sută sa neliniştitor, constată o statis
nele unei „ră ciri" Ziarul relevă sediul Uniunii Europei Occi tar iordanian a anunţat că ★ lariile mici ale funcţionarilor, tică a Organizaţiei M ondia
că nu este exclusă posibilitatea dentale din Londra s-a anunţat două avioane cu reacţie israe TEL A V IV 17 (Agerpres). — specificîndu-se că de această le a Sănătăţii. In anul 1965. MAROC. — Poarta de cetate o vechiului oraş Toroudant,
ca Franţa să sc îndepărteze tot luni că Franţa nu va participa liene au atacat luni, tim p de Un comunicat al arrftatei israe măsură beneficiază şi cadrele- B erlinul occidental a atins vechi de 1 000 ani.
mai mult de U.EO. şi chiar să la 18 februarie la reuniunea 15 m inute, te rito riu l iordanian liene, citat de agenţia France armalei, ale căror solde vor II
nu mai participe la reuniunile obişnuită a Consiliului repre cu bombe cu napalm — in fo r Presse, anunţă că aviaţia is- substanţial sporite.
sale, dcschizînd astfel o criză zentanţilor permanenţi al mează agenţia United Press raeliană a atacat în dim ineaţa Cu toate acestea, apreciază
gravă care va duce în cele U.EO Surse autorizate fran International. El a precizat că zilei de 17 februarie baz.e ale agenţia citată, viata politică
din urmă la sfirşilul acestui ceze au precizat că pînă la noî raidul efectuat de avioanele organizaţiei «El Falah" de pe pakistaneză e mai puţin calmă
organism vest-european. De ordine, Franţa refuză să mal israeliene a fost d irija t în- te rito riu l Io rd a n ie i,, ca repre ca oricînd şi pînă la începerea CURIER . CURIER . CURIER
altfel, guvernul francez a ce la parle la vreo intîlnîre a U- tr-un sector al văii Iordanu salii la un atac cu arme a n ti negocierilor anunţate sini pre
rut partenerilor săi din U E.O. nlunii Europei Occidenlalc, tanc, declanşat din Iordania, vizibile noi demonstraţii ale
o serie dc explicaţii pe core care ar urma să se desfăşoare lui, la 8 kilom etri sud de po îm potriva unei patrule israe unor reprezentant! extremişti
le va lua în discuţie în cadrul la Londra. dul Sheikh Hussein. P urtăto liene în Valea Beisan. al forţelor de opoziţie.
şedinţei Consiliului de M i
niştri de miercuri. In cazul
cînd aceste explicaţii vor fi
considerale nesatisfăcâtoare, efervescenţă politică siunea politică din ţară. Agendă economică
este posibil ca Franţa să nu o neobişnuită a însoţit a- Activizarea fo rţelo r reac-
mal la parle la activităţile legcrile parlamentare ţiu n ii, care au speculat In m a
U.EO „L* Humanile" arată că organizate in mod anticipat Semnificaţii electorale în India re măsură şi sentimentele re
«micul război diplom atic1*, care in patru m ari state ale Indiei, ligioase ale populaţiei, este
a apărut după întîlnirea dc la U ttar Pradesh, Bengalul de explicată de forţele democra
Londra, demonstrează cîl se vest, B ihar $i Penjab, la doi cznodăm intul competi controlul adm inistraţiei cen pentru a-şi asigura stabilita tice şi prin aceea că poziţiile . PotrivU unei hotărîri a guvernului U niunii Sovietice,
poale de clar „fragilitatea or ani de la confruntarea elec D ţie i electorale reflectă o trale pînă la organizarea ale tea. Congresului Naţional au slăbit pînă in 1974 in U.R.S.S. vor Ii construite 25 de fabrici pro
ganismelor şi alianţelor vesl- torală generală din această evoluţie politică diferită gerilor. c: ongresul N aţioital a m- într-o anumită măsură din ducătoare de elemente pentru construcţii de locuinţe şi
tru n it cel mai mare nu
europene", care, conlrar afir- ţară. În fru n tă rile dintre gru in fiecare dintre cele patru S uccesul obţinut de Con m ăr de votu ri dintre cauza grupărilor disidente, că de ed ificii social-eulturale. Fiecare din aceste elemente re
prezintă o cameră, o bucătărie sau o baie complet finisate.
pările politice eu diverse o- state unde au avut loc ale gresul Naţional in U ttar rora trebuie să le facă faţă,
ricn tă ri s-au soldat adesea in geri. In Bengalul de uest, Pradesh, cel mai popu toate organizaţiile politice ca precum şi datorită faptului Capacitatea totală a noilor întreprinderi va fi de 1 720 000
mp de spaţiu locuibil pe an.
re şi-ău prezentat candidaţi şi
dc
Frontul unit al forţelor
tim pul alegerilor cu victim e, stingă, la constituirea căruia lat stat din India, este desigur in statul Bihar, dar nu a reu că o seric întreagă de proble
me acute p rivind dezvoltarea
acest
reconfortant
pentru
EvcflimcBtcîc mai ales în capitala Benga com uniştii au avut un rol partid. In urma precedentelor şit să obţină m ajoritatea man economică şi socială a ţă rii, a
lu lu i de test, Calculta, în po
datelor parlamentare. Din a
alegeri. Congresul
im portant, a repurtat o victo
căror rezolvare fusese făgă
Naţional
fida m ăsurilor luate de auto
Inccpind de duminică, în întreaga Italie a in tra t în v i
rită ţi pentru prevenirea tu l rie categorică, obţinînd m ajo ceastă cauză, se aşteaptă ca duită, se află încă in suspen goare hotărirea guvernului de a majora cu 10 la sută pre
partidul de guvem ăm int
să
sie.
din Cipru burărilor. Sem nificaţia majora ritatea covirşitoare a manda se orienteze aici spre form ula ste încă prea devreme ţu l benzinei. A ulom obiliştii au p lă tit cu mai m ult de 10
telor A dunării Legislative lo
u poate fi neglijat, în E
lire fiecare litru de benzină, al cărui preţ este în prezent
atribuită acestor alegeri, deşi
ele au avut un caracter par cale. Acest succes sem nifica Comentariul unei coaliţii. pentru a se face pro de 130 de lire pentru benzina obişnuită şi 140 lire pentru
ţial, se explică prin aceea că tiv nu a constituit de altfel nosticuri temeinice în benzina super. Această majorare situează Italia pe locul
NICOSIA 17 (Agerpres). în o surpriză. Trebuie am intit N să, fap tul că manevrele legătură cu evoluţia situaţiei
cordarea semnalată în ultimele nu fost chemaţi la urne a că reprezentanţii Frontului u zilei politice ale p artidului politice în statele unde au a al doilea în Europa, după Franţa, printre ţările cu cel mai
zile in capitala Ciprului, ca proape 200 milioane de in n it al forţelor de stingă reu naţionalist Sich A ka li Dai şi vut loc alegeri parlamentare ridicat preţ al acestui produs.
urmare a noilor Incidente iz dieni din statele considerate şiseră să formeze guvernul lo ale p artidului de extremă şi asupra repercusiunilor a-
bucnite între comunităţile grea „centre nevralgice', unde par cal şi după alegerile din 1967. fusese, nevoit să ocupe băncile dreaptă, Jan Sangh şi-au atins ccst.ora pe scena politică in
tid u l de guvem ăm int,
C on
că şi turcă, continuă. Pentru gresul Naţional, in frin t în M ăsurile democratice iniţiate opoziţiei in acest stat. G uver scopul in actualele alegeri in diană. Situaţia este pentru P o triv it dalelor publicate la Belgrad de Banca pentru
a pune capăt acestei situaţii, alegerile generale din 1967, de acest guvern au displăcut nul de coaliţie necongresisl statul Punjab, Jan Sangh, e.v- moment m ai clară in Benga comerţ exterior, R.S.F. Iugoslavia întreţine in prezent re
guvernul cipriot a hotărit să spera să-şi consolideze pozi insă m agnaţilor businessului instaurat atunci în U ttar Pra ponent al m agnaţilor capita lul de vest şi U tta r Pradesh, la ţii comerciale cu 93 de state din Europa, A frica, Asia,
nu permită reîntoarcerea în (iile. De altfel, însăşi campa şi m arilor proprietari de pă- desh, măcinat dc disensiuni lu lu i şi al m aharadjahilor, sc unde Frontul unit al forţelor America de nord şi de sud, Oceania
cartierele Omorphîla şi Nca- nia electorală intensă desfă m înt care, exploatind ncinţ.c interne, a dernisionat după opune oricăror acţiuni progre de stingă şi respectiv Congre In 19G8, Iugoslavia a încheiat pentru prim a dată acor
polis a celor 3 000 dc ciprioţi şurată de Congresul Naţional, legerile dintre diverse p a rti numai citeva zile, iar condu siste şi militează pentru aban sul Naţional deţin m ajoritatea d u ri' comerciale guvernamentale cu Republica Populară a
(urci care au părăsit Nicosia aflat la conducerea ţă rii de de. au făcut totul pentru d i cerea n fosl vrcluată ulterior donarea p o liticii dc neutrali mandatelor în parlamentele Yemenului de sud şi cu Zambia şl a stab ilit contacte co
tn urma ciocnirilor rlc la sfîr- peste două decenii. a fost o zolvarea sa Destituirea gu de autorităţile de la Deliii. tate a . ţării. Nu au fost pro locale. Rămin încă deschise merciale cu Venezuela, Columbia, Somalia, Filipine.
şllul lui decembrie 1963. dovadă elocventă că acesta se v a n u lu i Frontului unit al fo r N um ărul dc votu ri obţinut in babil străine dc manevrele probleme d ificile care privesc,
Dc asemenea, forţele de or pregătea pentru o confruntare ţelor de stingă a di'dauşat un prezent ii .oferă Congresului forţelor de dreapta nici tu lb u nu numai formarea noilor gu
dine ale O.N.U. din Cipru şi-au încordată cu celelalte şase. val de. dem onstraţii populare Naţional posibilitatea de a rările declanşate tocmai in a verne locale, ci şi relaţiile a
întărit dispozitivul din Nicosia, de protest. Cabinetul încropii form a guvernul in acest stat, ceasta perioadă de mişcarea cestora cu guvernul central de Producţia mondială de oţel a atins anul trecut nivelul
pentru a împiedica extinderea partide naţionale şi 40 orga ulterior, nu a putut rezista naţionalistă „ Shiv Sena* in la Delhi. record de 510 milioane tone. Sporul producţiei faţă de
ciocnirilor. In acelaşi scop. nizaţii politice regionale care dccit foarte puţin tim p, iar dar el va trebui să obţină capitala statului Maharashtra, anul precedent a fost de 5,4 la sută Cea mai mare pro
problema de mal sus a fost şi-au prezentat cai-didaţi. Bengalul de test a trecut sub sp rijin u l altor grupări politice Bombay, care au agravat ten SABINA BONDOC ducţie — 121 milioane tone — a fost înregistrată în S.U.A.,
luată în discuţie de reprezen dar procentul de creştere a fost mai mic dccît media mon
tanţii celor două comunllăţl. dială (2,5 la sută).
REDACŢIA SI A D M IN IS T R A Ţ IA ZlA K U L-U i : sb\ Fir. Petru Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75, 1585. — T IP A R U L : Întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.