Page 62 - Drumul_socialismului_1969_02

I T I N E R A R H U N E D O R E A N

T A D E L Â

U N E L U I

s

Valea Jiului — strălucită îmbinare 7 milioane tone în 1968. La fiecare 10
de pitoresc şi modern — străvechi ţinut ani o dublare a volumului producţiei.
romanesc, este cunoscuta nu atit pentru Ridicată pe această înaltă treaptă a
ceea ce a fost ieri, cît pentru ceea ce es­ afirmării sale, Valea Jiului îşi aduce
te astăzi. Citadela de ieri a mişcării re­ contribuţia de seamă Ia creşterea pute­
voluţionare din România, este astăzi rii economice a patriei.
una din marile citadele ale economiei Pentru valorificarea cît mai deplină
naţionale. In anii construcţiei socialiste şi raţională a tezaurului de cărbune din
s-a făurit aici cel mai important bazin adîncurile Văii Jiului, statul socialist, a-
carbonifer al ţării. Nesecat izvor de e­ plicînd cu consecvenţă şi fermitate poli­
nergie şi putere pentru economia naţio­ tica marxist-Ieninistă a partidului, de
nală, Petroşaniul a devenit capitala căr­ industrializare a ţării, a investit uriaşe
bunelui românesc. Aici se extrage 42 la resurse materiale şi umane. Fondurile
sută din producţia de cărbune brut şi alocate pentru dezvoltarea industriei înfăptuirile fa domeniul
peste 90 la sută drji producţia de căr­ miniere din Valea Jiului se ridică la economic au lnlluenţal fa­
bune cocsificabil a României. Din căr­ 6,2 miliarde lei. Rodul acestor eforturi vorabil viaţa minerilor,
bunele Văii Jiului se alimentează cocse- se exprimă în noile obiective industriale delermlnlnd îmbunătăţirea
ria de la Hunedoara j de aici îşi va tra­ care au apărut la Uricani, Bărbăteni, continuă a condiţiilor for
de muncă şl de Iral. Pen­
ge seva gigantica termocentrală de^Ja Paroşeni şi Livezeni, în minele readuse al adîncurilor Văii Jiului tru a Ilustra rezultatele ob­
Deva. Cărbunele din Valea Jiului tla Ia viaţă şi modernizate de la Vulcan, ţinute In acest domeniu vom
viaţă unui mare număr de centrale e­ Lonea şi Dîlja, în dezvoltarea şi mo­ apela şl de dala aceasta la
lectrice, pune în mişcare trenuri şi va­ dernizarea tuturor exploatărilor minie­ Biografia contemporana a ttrîtâ prin eforturi Istovitoare m ult munca minerilor, lm prl- mecanică a cărbunilor, s-a ex­ cifre şl laple, al căror lim ­
ba) sec şl lapidar esle lotuşi
poare, constituie matena prima in in­ re din Valea Jiului. Vâll Jiului ar fi de neconce­ de către muncitori sau rfzne- mîndu-i noi sensuri şl di­ tins treptat dotarea cu echi­ cel mal grăitor.
pament modern a abatajelor
le purtate prin galerii de ră­
mensiuni. Iată ce ne spun şl
put farâ a menţiona macar în
dustria chimică. Să ne imaginăm un treacăt şi unele din rezultate­ tăcitorii cal fără vedere, lo­ în aceastâ privinţa cifrele, cu front lung. In ultim ii 10 In aull 1965-1908 a-au
tren a cărui lungime ar cuprinde de do­ Tabloul industrial al Văii Jiului ar le înscrise pe coordonatele cul lor fiind luat de benzile faptele. ani producţia extrasă cu acest cheltuit pentru protecţia
uă ori hotarele ţării. Un asemenea fi incomplet dacă n-am aminti aici de progresului tehnic. In munca metalice acţionate de puter­ Metoda de exploatare cu a­ procedeu a crescut de zece muncii mluerllor peste 110
a
sj
tren este necesar pentru a incarca pro­ construcţia noii preparaţii Goroeşti şi şi lim bajul minerilor, noţiu­ nice motoare şl de convoaiele bataje frontale, care oferă ori. milioane lei. Din complexul
mereu
de trenuri trase de locomo­
îşi
nile
schimbă
de
luate
măsuri
ve-
tu
transportului
Mecanizarea
ducţia actuală a Văii Jiului dintr-un an modernizarea preparaţiilor din Lupeni sensul Din noţiunea „a tive electrice, de modernele posibilităţile cele mal largi tn abataje a atins o pondere
mecanlzârii, a fost extinsă pî-
de zile — cărbune care încălzeşte şi lu­ şi Petrila, de gigantul energetic de la tăia cărbunele' â dispărut de maşini de extracţie cu cabluri nâ în prezent în toate zonele de 97,5 la sută ; la minele Lo­
multiple înzestrate cu schi-
minează, care degajă energie şi putere. Paroşeni care la ora actuală furnizează m ult tirnâcopul, locul lui fiind puri. Iar securea, acest unde au existat condiţii cores­ nea şi Anlnoasa întreaga pro­
luat de pluguri de cărbune,
ducţie se extrage prin puţuri
La lucrările de
punzătoare.
Iată, exprimat în graiul cifrelor, dru­ aproape a 10-a parte din energia elec­ combine, haveze, perforatoare nedespărţit tovarăş al m ineru­ înaintare în galerii ponderea de mare capacitate înzestrate Lima ascen­
lui, devine complet Inutilă în
mul parcurs în ascensiunea sa pe verti­ trică a ţării, de fabrica Vîscoza care şl alte utilaje acţionate elec­ condiţiile susţinerii cu stîlpi încărcării mecanice a crescut cu maşini moderne cu ca­
cala construcţiei socialiste de industria produce 54 ia sută din producţia de fi­ tric ; din noţiunea „a încăr­ hidraulici, cu grinzi metalice, dc la 1,6 la sută In 1950 la bluri m ultiple, cu funcţionare dentă a nivelu­
25 la sută în 1968 La săparea
automatizată,
prevăzute cu
carboniferă a Văii Jiului : 1,5 milioane re de mătase artificială, de industria fo­ ca* lopata este tot mai mult cu panouri din plasă de sîr- puţurilor operaţia de încărca­ schlpurl. Asemenea maşini vor
mâ. M inţi cutezătoare şl braţe
tone în 1948, 3,6 milioane tone în 1958, restieră. eliminata de maşina de încăr­ harnice dau subteranelor Văii re cu lopata a rocii excavate extrage producţia şl prin pu­ lui de viată
cat ; din noţiunea „a transpor­ a fost total eliminată prin ţurile principale ale minelor
Jiului noi dimensiuni şl fru ­ mecanizarea cu greifere, uria­ Dîlja, Vulcan şl Uricani.
ta* a dispărut de m ult roaba museţi. Mecanizarea procese­ şe „m îinl* metalice. ...Cifre şl fapte în care se
lor de extracţie, introducerea In u ltim ii ani la minele prefigurează viitorul minelor >
şi extinderea unor tehnologii Lupeni şi Vulcan a-au Intro­ complet mecanizate şl auto­ derea îmbunătăţirii pro­
dus combine pentru
de lucru moderne
matizate din Valea Jiului.
uşurează
tăierea
Pentru nevoile tecţiei muncit se cabinele
remarcă
înfiinţarea
de
N.T.S. la toate exploatările
miniere, introducerea apa«
raturll moderne pentru con­
spirituale trolul gazelor şl a unei sta­
ţii iclegrlzumetrlce cu
40
puncte de detectare la
ploatarea minieră Lupeni. Ex­
Una din Importantele rea­
lizări pe calea ridicării ni­
velului de viaţă al mineri­
lor este îmbunătăţirea con­
tinuă a clştigurllor Salariu)
C e n t r u c u v e c h i t r a d i ţi i p e s te 2 m i l i o a n e s p e c ta to r i.
m i n e r e ş t i , c u g lo r io a s e tra­ P r i n t r e c o n s t r u c ţ i i l e d e s t i ­ mediu al muncitorilor de la
d iţii r e v o lu ţ i o n a r e , P c t r o ş a n a t e o m u l u i , s a tis fa c e r ii n e ­ exploatările miniere din Va­
n i u l e s t e lip s it d e o t r a d i ţi e v o ilo r sa le s p i r i t u a l e se n u ­ lea Jiului a înregistrat o
c u l t u r a l ă „T r a d i ţ i o n a l e * e ­ m ă r ă şi i m p u n ă t o a r e a cu să creştere continuă, rldlcin-
rau a ici în a p o ie r e a , lip sa li­ d e c u l t u r ă d i n P e tr o ş a n i, d a ­ du-se de la 1 500 lei lunar
n e i v i e ţ i s p i r i t u a l e d e z v o l ­ tă n u d e m u l t in f o lo s in ţ ă şi fn 1965, la 1 737 lei tu 1968.
ta te. T e m e l i i l e tr a d i ţi i lo r c a r e a d e v e n i t g a z d ă p r i m i ­ Acestei creşteri l-a cores­
c u l t u r a l e a u î n c e p u t să se to a r e a u n u l n u m ă r d i n ce puns un urcuş continuu al
p u n ă a b ia in a n ii i n n o i r i l o r in ce m a i m a r c d e m a n i f e s ­ puterii dc cumpărare şt, ca
s o c ia liste . P e c o o r d o n a t e l e tă ri c u l t u r a l - a r t i s t i c e şi p o ­ urmare, sporirea volumului
d e z v o l t ă r i i c u l t u r a l e a V ă ii litice , a l ă tu r i d e m a n i f e s t ă ­ mărfurilor desfăcute.
J i u l u i a u f o s t i n s c r is c in a rile c a re a u lo c la c l u b u r i l e Valoarea produselor vîn-
c e ş ti a n i m i n u n a t e re a liz ă ri. s i n d i c a t e lo r , c ă m i n e l e c u l t u dute populaţiei din Valea '
M u n i c i p i u l P e t r o ş a n i se a ­ ra le şi la a l te i n s t i t u ţ i i d c Jiului prin O.C I. produse
f i r m ă to t m a i m u l t ca u n c u lt u r ă , c o n t r i b u i n d la î m ­ industriale şl atîmcntare se
centru important al ştiinţei. b o g ă ţir e a v i e ţ i i s p i r i t u a le a ridică la aproape 600 m ili­
S u t e d e c a d r e d e c e r c e tă t o r i lo c u i t o r i lo r m u n i c i p i u l u i . oane lei.
d e la I n s t i t u t u l d e m i n e , Cosa de cultură din Petroşani reprezintă o adevărată bijute­
P e t r o ş a n i u l a r e o şco a lă
C o m b i n a t u l c a r b o n i f e r „V a ­ p o p u l a r ă d e a rtă , o b i b l i o t e ­ rie arhitectonică. In clişeu : holul care, periodic, găzduieşte
lea J i u l u i", S t a ţ i a d e c e r ­ dlferile expoziţii.
că m u n i c i p a l ă şi n u m e r o a s e
c e tă r i p e n t r u s e c u r i ta t e a
b i b li o t e c i r ă s p l n d i t e in t o a ­
m i n i e r ă şi d i n a l te d o m e n i i
te lo c a lită ţile V ă ii J iu l u i ,
d e s f ă ş o a r ă o la b o r io a s ă a c t i ­
c a re d i s p u n d e c ir c a 50 000
v i t a t e ş t i in ţ i fi c ă î n d r e p t a t ă
d c v o l u m e ; a ici îşi d e s f ă ş o a ­
s p r e c r e ş t e r e a i m p u l s u l u i m u n i i artiştilor p la s tic i, un D ezvoltarea
ră a c t i v i t a t e a o filia lă a V -
a c t i v i t ă ţ i i e c o n o m i c e , so c ia le
şi c u l t u r a l e .
m u z e u a l m i n e r i t u l u i , u n i c In
D e s p r e P e t r o ş a n i se p o a te
f e l u l să u
d e asemenea a f i r m a c u c e r ­
t i t u d i n e că d e v i n e p e z i c e M i n e r i i V ă ii J i u l u i a u u n PRODUCŢII
c o ti d i a n al lor, z i a r u l „ S t e a ­
tr e c e u n to t mat important g u l r o ş u * c a re a p a r e In p e s ­ c o n ţin
centru cultural. Sărbătorind
te 10 000 e x e m p l a r e S ă m a i
a n u l t r e c u t 20 d e a n i d e a c ­
v o r b i m o a r e d e s p r e r e ţe a u a
t iv i ta t e , T e a t r u l d e s t a t „ V a ­
d e c i n e m a t o g r a f e , d e s p r e 0 ECÂRBUNE
lea J iu l u i " a t r e c u t in r e v i s ­
In peisajul industrial al Văii Jiului, puţurile de mină dau tă u n b o g a t p a l m a r e s , in ca­ f a p t u l că tn c a s e le m i n e r i l o r
nota caracteristică. In clişeu : puţul Ştefan de la E.M. Lupeni. re se în s c r i u 160 p r e m i e r e şi a p ă t r u n s la r g t e l e v i z i u n e a ,
6 600 s p e c ta c o le v i z i o n a t e d e r a d i o u l ? ( T f t r y u l7 < x > tc iA 'ie Ă x > * te J
s u b b o c a n c ii j a n d a r m i l o r şi
Prin universul noilor p o liţiş tilo r . C i n e a r r e c u n o a ş ­
te, d e a s e m e n e a , U r ic a n i u l
— c el m a i t in ă r o r a ş a l j u ­ Printre suprapunerile dez­ Livezeni. Pelroşani, ,.H M ar­
tie" Petrila, Coroeşli — V ul­
d e ţ u l u i , d u r a t p e lo c u l m o ­ voltării economice a Văii can, Bruia — Lupeni, in ora­
Jiului, ca o Importantă reali­
d e s t u l u i sa t d e c io b a n i — ,
conste urbanistice s a u P e tr ila — iu t r e c u t o zare se numără şi dezvoltarea şul nou Uricani, o scoală cu
H clase în colonia de jos Pe­
reţelei invăţămîntului de toa­
a ş e z a r e d e c o lo n ii m i z e r e
s a u P a ro şe n ii... ? P o a te n u ­ te gradele Oraşul Petroşani a troşani şi un liceu cu 20 de
m a i d u p ă m u n ţ i i d i n j u r , devenit în anii construcţiei so­ clase in centrul oraşului V u l­
I m p e t u o a s a d e z v o l t a r e ln- n o i lo r t u r n u r i d e e x t r a c ţ i e , J iu lu i, p ă s t r e a z ă Incd n e a l t e ­ p o a te n u m a i d u p ă c ee a cc cialiste un centru universitar can — în total 7 şcoli cu pes-
d u s tr ia lă a V ă ii J i u l u i se a le u z i n e l o r şi a lto r unităţi r a te a t m o s f e r a in d u s t r i a lă , a m a i rămas încă de recon­ dc prestigiu. Dezvollindu-se în 'te 100 clase.
s u p r a p u n e i n t i m p şi s p a ­ e c o n o m i c e d e c u r i n d c o n ­ r e z o n a n ţ e l e i s t o r i c e ; t o tu l i n ­ struit. climatul fertil pe care-1 oferă Numărul cadrelor didactice
ţ i u c u o p e r m a n e n t ă c r e ş t e r e s t r u i t e se inalţă noi c a r tie r e să p o a r tă v e ş m i n t u l p r e f a c e ­ aşezarea sa în centrul acestui a crescut de la 741 in anul
a g r a d u l u i d e u r b a n i z a r e şi c u l o c u i n ţ e c o n fo r ta b i l e , în rilo r m o d e r n e a le s o c ia lis ­ Z e c il e d e c a r t ie r e n o i c a re uriaş laborator natural, care şcolar 19G5-19R6 la peste 1000
c iv iliz a ţie . T r a v e r s î n d m u n i ­ b l o c u r i d e 8-10 e ta je , c u m u l u i . G e n e r a ţ i i l e m a i v e c h i se x n ş ir u ie s c d e - a l u n g u l c e ­ este bazinul carbonifer al Văii in unul şcolar 1960-I9C9, în
c ip i u l P e t r o ş a n i d e la un şco li, c ă m i n e şi a lte e d if i c i i d e m i n e r i , g e n e r a ţi i le m a r i ­ lo r d o u ă J iu r i, a s e m e n e a Jiului, Institutul de mine a afara cadrelor didactice uni­
c a p ă t la c e lă la lt a l i m p r e ­ s o c i a l- c u l tu rale. lo r î n c l e ş t ă r i d e c la s ă d i n t r e p e r le lo r i n t r - u n ş ir a g a d a u g ă format peste 2 600 ingineri ca­ versitare.
sia că te a f li f n t r - u n s i n g u r N u m a i in anii 1965-1968 — c e le d o u ă r ă z b o a ie m o n d i a l e a c e s to r m i n u n a t e lo c u r i no i re au devenit cadre de nădej­ Cel mai concludent este ex­
o ra ş. O s i n g u r ă lo c a lita te î n ­ fn p e r i o a d a s c u r s ă d e la u l ­ n - a r m a i r e c u n o a ş t e a c u m şi n o i e l e m e n t e d e c i v i l i z a ­ de pentru industria minieră a primată, în dezvoltarea învă-
ş ir u ită d e - a l u n g u l c e lo r d o ­ t i m e l e a le g e r i — s - a u c o n ­ V u l c a n u l p u s t i u , r ă m a s fă r ă ţie şi c o n f o r t . ţării. ţămintului, creşterea număru­
u ă J i u r i p e o distanţă de 45 s t r u i t i n m u n i c i p i u l P e t r o ­ m i n ă şi fă r ă o a m e n i , î n v e l i t la tă d e ce m i n e r i i se m î n - Realizări importante au fost lui de elevi. Pentru a ilustra
k i l o m e t r i . I n a c e s t m i c u n i ­ ş a n i d i n f o n d u r i l e s t a t u l u i a ­ In n e g r u l z ă b r a n i c al u ită r ii d r e s c c u o r a ş e le m u n i c i p i u ­ obţinute în dezvoltarea invă- aceasta este suficient să ară­
v e r s u r b a n i s t i c a u r ă s ă r it p e p r o a p e 6 000 a p a r t a m e n t e şi d i n anii c r iz e i e c o n o m i c e g e ­ lu i lo r şi p u n b r a ţ u l lo r v i ­ ţăm iutuluî dc cultură genera­ tăm că numărul elevilor care
r î n d c o n s t e l a ţ ii l e n o i lo r c a r ­ c ă m i n e p e n t r u a p r o a p e 2 000 n e r a le a c a p i t a l i s m u l u i ; n - a r g u r o s la g o s p o d ă r ir e a şi i n - lă. A crescut continuu numă­ învaţă în şcolile din m unici­
tie r e m i n e r e ş t i. In to a te l o ­ n e f a m i l i ş t i rul sălilor de clasă şt al ca­ piul Petroşani a crescut în a­
c a lită ţile m i n i e r e , a l ă tu r i d e O r a ş e le şi c a r t ie r e l e n o i, mai c u n o a ş t e n i m i c d i n v e ­ f r u m u s e ţ a r e a lo c u r ilo r u n d e drelor didactice. Numai in u l­ cest an şcolar la peste 20. 000,
s i l u e t e le i m p u n ă t o a r e a le î n t r e g u l p a n o r a m i c a l V ă ii c h i u l L u p e n i , s t r i v i t t n *29 tră ie s c . tim ii ani s-au construit şcoli faţă de IC 454 în anul şcolar
cu cîte 16 clase în cartierele 1965-1966. Pesle 1 000 de elevi
învaţă in prezent în diferite
şcoli de specialitate, Iar 2 580
în şcoli profesionale, tehnice
şi liceul industrial.
Imaginea caracteristica a Văii Jiu­ obiective va face să crească în conti­
lui este aceea a unui vast şantier de in­ nuare potenţialul economic, va ridica
vestiţii în continua efervescenţă. /I ceas­ pe noi trepte nivelul de trai.
ta asigură mersul înainte pe direcţionala Industria carboniferă din Valea Jiu­
înnoirilor continue în economie şi în lui va produce în 1969 cu 700 mii tone
viaţa socială. Peste 10-15 am producţia de cărbune mai mult decît în anul tre­
actuală de cărbune se va dubla sub im­ cut ; constructorii vor înălţa peste I 200
pulsul puternic al progresului economiei noi apartamente precum ii important■'
întregii (an, sub imperativul necesităţi­ alte obiective printre care : şcoli, com­
lor sporite de cărbune. Actualele insta­ plexe comerciale, obiective turistice etc.
laţii moderne existente sau în curs de Peste 10 milioane lei vor însuma
construcţie vor suferi noi transformări. cheltuielile ce se vor face pentru efec-
Pe harta economică a municipiului va tnarea unor noi lucrări de gospodărie
apare o nouă constelaţie de exploatări. comunală ; 23 milioane lei sumele alo­
cate pentru învăţămînt şi cultură ; 32
l)ar sa ne oprim la perspectivele
L pentru anul in curs. înfăptuirea acestor nătăţii populaţiei
Vulcanul, oraşul cărbunelui *1 al energiei electrice, a fost reconstruit in cea moi mare parte din temelii. Cartierul din fotografie oglindeşte mai apropiate — obiectivele stabilite milioane lei cele destinate ocrotirii să­
coordonatele urbanistice socialiste ale acestei vechi aşezări.