Page 73 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 73
Proletar! din toate ţârlle, unlţl-vâ I
In memoria
PAG. AIV-A
lui I. C. Frimu
# Orientul Apropiat :
La sediul O.N.U. con
tinua consultările di La Moiuimonlul Eroilor Lup citoreşti, numeroşi oameni al
plomatice. tei pentru Libertatea Popo muncii din întreprinderile şi in
# In Canada : Cereri rului si a Patriei, pentru So stituţiile bucureştene.
pentru ieşirea far ii din cialism a avut loc vineri la a Au fost depuse coroane do
N A T O . miază solemnitatea depunerii Mori din partea Comitetului
$ Situaţia actuala a lup• unor coroane de (lori la cripta municipal Bucureşti al P.C.R.,
tei de eliberare din A lui I. C Frimu, militant de Consiliului municipal al sindi
frica. seamă al mişcării muncitoreşti catelor Bucureşti, Comitetului
din ţara noastră, cu prilejul foştilor deţinuţi antifascişti, In
% Din presa străină : comemorării a 50 de ani de la stitutului de studii istorice şi
Problema stupefiante
ORGAN AL COMITETULUI uUÎ 1EŢEAN HUNEDOARA AL PCR. $1 AL COlffilULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU lor în Orientul M ij moartea acestuia. social-politicc de pe lingă C C
lociu. La solemnitate au luat parte al PCR. şi Uzinelor „Timpuri
tovarăşii Leonte Răutu, Gheor- Noi".
9 Rezervele mondiale de ghe Stoica, Ştefan Voitec.
ţiţei. vechi militanlî ai mişcării mun (Agerpresl
ANUL XXI. NR. 4398 J SIMBATA 22 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la îmbu C A MP A N I A E
CANDIDAŢI Al
nătăţirea asistenţei medicale a populaţiei FRONTULUI UNITĂŢII
IZVOR E IE PUTERNICĂ AFIRMARE
SOCIALISTE
MĂSURI MOBILIZATOARE PEN
A INIIM ATI V El MASELOR
9
TRU LUCRĂTORII DIN DOMENIUL
Naţionalităţile conlocuitoare— participante
OCROTIRII SĂNĂTĂŢII
active la înfăptuirea politicii partidului
Recentele Directive ale Co Brad, casa copilului din Hune Directive, ocrotirea sănătăţii —
mitetului Central al partidului, doara — şi altele la care în a- în sensul larg al noţiunii — Apariţia şi dezbaterea Mani vorul în bogaţiiI bilanţ al rea muncii ale naţionalităţilor con germană, care cuprind aproape
A
FlOREA MIHOC, şeful
elaborate pe baza unor ample ccst an se vor adăuga noua nu este o activitate exclusivă telierelor centrale Crişcior, festului Frontului Unităţii So lizărilor obţinute, sub condu locuitoare a creat un cadru 500 copii şi 26 cadre didactice.
studii, constituie o nouă ma secţie de pediatrie, lărgirea a unităţilor sanitare, ci compo cialiste a stirnit un larg e cerea partidului, realizări care nou şi mai favorabil pentru La casele de cultură orăşe
terializare a g rijii deosebite fa secţiei obstetrică-ginecologie nentă a nivelului de trai in candidat in circumscripţia e cou şi in rindul oamenilor au transformat din lemelii întărirea acestei frăţii, penlru neşti şi căminele culturale de
tă de om, această supremă va din Deva. continuă creştere, spre care-şi lectorală judeţeană nr. 140 muncii de naţionalitate germa chipul României. afirmarea plenară a tuturor ce la sate, în formaţiile artistice,
loare a societăţii. Consecvent Judeţul nostru, cu un pro îndreaptă toate eforturile parti — Crişcior. nă din judeţul nostru Parîe Realitate vie a democratis tăţenilor — români, germani, tineri de naţionalitate germa
politicii sale, al cărei tel su nunţat caracter industrial, con dul şi statul nostru Se poale componentă a Frontului Unită mului orînduirii noastre socia maghiari şi dc alte naţionali nă îşi aduc Contribuţia la în
prem este îmbunătăţirea con centrează în mediul urban mai spune deci, că măsurile luate ţii Socialiste, Consiliul oame liste, confirmare a rezolvării tăţi — în viaţa social-politică, florirea vieţii cullural-artistice.
Ne mai despart doar clteva
tinuă a nivelului de trai al în mult de jumătate din întreaga de partid privind construcţia nilor muncii dc naţionalitate marxist-leninisle a problemei la conducerea treburilor de
tregului popor •Partidul Co- populaţie Pornind de la acest de locuinţe, creşterea, reţelei germană vede in programul na|ionale in ţara noastră, este slal şi obşteşti Oamenilor zile dc 2 martie, ziua 1n care
nunlst Român — se spune în criteriu, precum şi- de la nece dc apă potabilă, de canalizare, cuprins în Manifest, propriul egalitatea in drepturi a tutu muncii din rîndul naţionalită cetăţenii patriei noastre Işi vor
>:tectivc — a ridicat problema sitatea acordării asistenţei me urbanizarea, combaterea poluă său program, propriile sale as ror celor ce muncesc, fără deo ţilor conlocuitoare Ic sînt crea <la votul candidaţilor Frontului
o* rotirii sănălătli publice la dicale în marile unităţi indus rii atmosferei, a solului şi ape piraţii şi.năzuinţe. sebire de naţionalitate, frăţia te toate condiţiile de a-şi ma Unităţii Socialiste Oamenii
rangul de politică de stal, s(- triale şi centre dens populate, lor, organizarea timpului liber, Sentimentele de încredere dintre poporul român şi naţio nifesta neslingherit întreaga lor muncii dc naţionalitate germa
nă din judeţul Hunedoara
au
tufnd-o printre obiectivele de Direcţia sanitară judeţeană a dezvoltarea sportului, crearea care însufleţesc oamenii mun nalităţile conlocuitoare Consti capacitate pentru dezvoltarea
bază ale programului de con repartizat corespunzător şi ca unor întinse zone verzi, creş cii din ţara noastră îşi au iz tuirea consiliilor oamenilor economiei, ştiinţei, invăţămîn- desemnai din rîndul lor pen
struire a noii orîndulrr. drele medicale. In prezent, doar terea nivelului general de cul 1 ului, artei şi culturii lru aceste alegeri 38 dc can
Cifrele citate în Directive au două comune de pe tot cuprin tură sfnt de fapt măsuri de Pe teritoriul judeţului Hune didaţi dc deputaţi pentru con
corespondentă şi în judeţul sul judeţului nu sînt încadrate profilaxie generală a popu- IHTILMRI INI RE CANDIDAŢI Şl ALEGATORI doara, in întreprinderi, insti siliile populare judeţean, mu
nicipale, orăşeneşti şi comu
nostru, căruia i-au fost alocate cu medici, revenind unui me loţiei. tuţii. pc ogoare, alături de
însemnate fonduri pentru îm dic în medie 767 de locuitori, Din recentele Directive ale români trăiesc şi muncesc în nale, dintre cei mai destoinici
fiunlaşi în producţie, buni ce
bunătăţirea continuă a stării iar unui cadru mediu 252 de Comitetului Central se des Continuă dialogul despre frăţiţi un număr însemnat de
de sănătate a populaţiei. In a locuitori. prinde pregnant o direcţie prin oameni ai muncii de naţiona tăţeni şi gospodari.
nul 1968 capacitatea de spita Ca urmare a măsurilor luate cipală spre care cadrele medi litate * germană. In minele din Alături de ceilalţi oameni al
lizare a crescut cu peste 400 de statul nostru, a îmbunătă cale vor trebui să-şi îndrepte Valea Jiului, în Combinatul si muncii, strîns uniţi In lupta
de paturi, revenind 9,69 paturi ţirii asistentei medicale, în 1968 în mod deosebit atenţia şi a rezolvarea treburilor obşteşti derurgic Hunedoara, la Uzina pentru transpunerea in viaţă
a programului Partidului Co
la 1 000 de locuitori — număr natalitatea a crescut la 26 de nume spre sanogeinia popu ..Victoria" Călan, in întreprin
superior mediei pe tară. Prin nou născuţi la mia de locuitori laţiei mai mult decit spre pa- ANGELA URSU, laborantă rind, înlîlnirea tovarăşului derile din oraşele Orăşlie, Si- munist Român, oamenii muncii
tre obiectivele sanitare date fiind aproape dublă faţă de togenie. Va trebui, deci, să la C.S. Hunedoara, candidată Zilele trecute, tovarăşul IVfireea Ramba, vicepreşedinte meria şi Brad, în satele Romos, de naţionalitate germană din
în folosinţă se numără moder 1965, creşterea sporului natu ne ocupăm mai intens, înainte in circumscripţia electorală Aurel Nistor, vicepreşedinte al Consiliului popular jude l'Jaliz, Aurel Vlaicu şi in alle judeţul nostru vor da cu toa
nul complex spitalicesc din ral al populaţiei fiind de 16,1 de preînlîmpinarea cauzelor judeţeană nr. 18 — Hunedoa- al Comitetului executiv- al ţean, candidat de deputat în localităţi, oamenii muncii de tă încrederea votul lor candi
daţilor Frontului Unităţii So
municipiul Hunedoara, noile u- la mie faţă de numai 5,3 cît generatoare de boli, de men Consiliului popular judeţean, ciiQumscripţia electorală jude naţionalitate germană şi-au a cialiste, convinşi că prin aceas-
director al Direcţiei
agricole
dus şi îşi aduc o contribuţie
nltăti şi secţii de spitalizare in s-a înregistrat în 1965. Acest ţinerea sănătăţii oamenilor judeţene,-candidat al Frontu ţeană nr. 76 — Petrila cu ale 'ta ' v o c vota pentru pace. bu
spdtfal în domeniul ocrotirii spor natural ridicat eviden muncii. In acest sens sînt ne lui Unităţii Socialiste în c ir gătorii. însemnată la creşterea econo
mamei şi a copilului — secţia ţiază mortalitatea generală scă cesare acţiuni largi de teren, cumscripţia electorală jude Cei care au luat cuvintul, mică a judeţului, la dezvolta năstare, progres, penlru reali
de obstctrică-ginecologie din zută, pe de o parte, iar pe de active, pentru că în prezent ţeană nr. 169 — Uia, s-a in- printre care Eustaţiu Lungu, rea socială şi cullurală a aces zarea ţelurilor comune de pro
tuia
păşire a României socialiste.
altă parte, reducerea cazuri personalul medico-sanitar „aş tiln it cu alegătorii Constantin Iliescu, Ioan Stroie, Penlru Ini acestora, în mu
lor de boli transmisibile sau teaptă" in unitate prezentarea Discuţiile dintre candidat Grigore Schi Ier au arătat nicipiul Hunedoara, oraşul O- IUIIU HANKE
eradicarea altora cum sînt dif- bolnavilor. Trebuie organizate şi alegători au îmbrăcat hai transformările profunde care răştie, în şalele Baliz şi Ro secretor al Consiliului judeţean
teria, poliomielita, tifosul exan- acţiuni in colectivităţi, pe gru na preocupărilor, a interesului au avut loc în oraşul Petrila mos funcţionează şcoli şi gră Hunedoara al oamenilor muncii
Pulverizator tematic şi altele. puri de cetăţeni cu risc profe major pentru rezolvarea tre în u ltim ii ani, ca in întreaga diniţe cu limba do predare de naţionalitate germană
sional, sau mediu biologic (su
Existenţa în judeţul nostru a gari, gravide) care prezumtiv burilor obşteşti care-i frămîn- Vale a Jiului, de altfel In a
!' tip „Muncel" unui număr destul de însemnat sînt sănătoşi, conccnlrînd afec tă pe locuitorii comunei Se- celaşi timp, vorbitorii au făcut
propuneri importante, au ară
vastian Nistor, Dragorrtir Co-
de îmbolnăviri prin afecţiuni
eardio-vasculare, cancer, creş ţiuni In stare prcclinică sau în jan, inginer Valentin Cruce- tat că este necesar să fie luate
terea morbidităţii cu incapaci faze incipiente. Acestea asigu ru, Valeria Bolea şi alţi ale in continuare o serie de mă
î Un colectiv de ingineri tate temporară de muncă, men ră o rapidă recuperare biolo gători au cerut candidatului suri pentru ridicarea gradului
i de la întreprinderea ral- ţinerea la un grad destul de gică şt socială de durată mai sâ-i sprijine în rezolvarea u de gospodărire şi înfrumuse Statornicie şi
j nieră Deva. formal din ridicat a mortalităţii infantile, mare şi cu cheltuieli reduse nor probleme privind mai bu ţare a oiaşului lor, a între
: Nicolae Gribincea, Du denotă că nu au fost mobili Acestea sînt doar cfleva din na aprovizionare a unităţilor gului municipiu, pentru de
: mllru Cepănarti şl Ion zate toate resursele, toate m ij căile principale pe care cadre comerciale, amenajarea unor poluarea atmosferei, urgenta continuitate în
.; Avram, a conceput şl loacele pentru rezolvarea aces le medico-sanitare din judeţul drum uri şi poduri, subliniind rea lucrărilor de amenajare a
; experimental cu succes, tor stări de lucrări. Baza ma nostru vor trebui să le urme că vor participa activ, prin ştrandului din localitate, în
: in cadrul minei Munce- terială existentă, numărul de ze. Directivele CC. al PCR. IOAN PARA, preşedintele muncă voluntar-patriotică la fiinţarea unui club al tinere depăşirea prevede
| Iii Mic un dispozitiv cadre, specializarea lor, pol fi deschid însă largi perspective cooperativei agricole de pro rezolvarea lor faptică?* tului în localul fostului res
1 pentm pulverizarea apel mai bine folosite in scopul îm de îmbunătăţire continuă ducţie Silvaş, candidat in cir Tovarăşul Aurel Nistor î-a taurant .Transilvania",
î în fronlul de lucru din bunătăţirii stării de sănătate a a sănătăţii populaţiei, pen cumscripţia electorală jude asigurat pe alegători de spri In încheiere, candidatul a rilor planului
j abataje in scopul corn* populaţiei Cadrele medicale tru realizarea cărora lucră ţeană nr. 118 — Silvoşu de jin u l său, a arătat că umăr la subliniat că majoritatea pro
! baterii prafului slllco- n-au reuşit să antreneze în a torii din domeniul sănătăţii vor Jos. umăr, toţi cetăţenii comunei blemelor ridicate se află în
; gen. ceastă acţiune cu pronunţat ca depune toate eforturile vor putea înfăptui problemele scrise pc agendele de lucru
j Concepu! pe baza u racter social factorii care, prin pe care şi le-au propus. ale organelor locale de partid Printre marile obiective industriale înălţate în anii
şi de stat şi că prin eforturile
‘. nor calcule fizico-raaie- activitatea lor. ar trebui să Dr. THEODOR BADÂU conjugate ale cetăţenilor, v ii construcţiei socialiste se înscrie şi Uzina de prepara
i matice originale şi func- concure la sănătatea popu directorul Direcţiei sanitore ’ în sala clubului muncitoresc torilor deputaţi şi ale acestor re a minereurilor din Teliuc, intrată în funcţiune in
j ţionind cu apă şi aer laţiei Or, aşa cum reiese din judeţene din Petrila a avut loc, de cu- organe ele vor fi rezolvate 1965 Concepută şi construită in scopul prelucrării
\ comprimat, pulverizato- 1 minereurilor din bazinul Poiana Ruscăi, contribuţia ei
{ rut asigură un randament la îmbogăţirea conţinutului de metal in concentratul
j de captare a prafului de de fier, rezultat din prelucrarea unor minereuri consi
: peste 85 la sulă. Siderurgia românească derate .sărace", a fost hotăritoare.
1 Colectivul de ingineri P a g i n a a ll-a Printr-o muncă susţinută şi perseverentă depusă
se preocupă în prezent în plin avînt de întregul colectiv al uzinei s-a reuşit să se obţină, în
5 de adaptarea dlspozltivu- România va depăşi in 1969 graniţa celor cinci m i comparaţie cu anul 1965, o serie de rezultate bune.
: lut la un sistem de folo- lioane tone de oţel produse anual, intrind astfeb în Astfel, conţinutul în metal al concentratului livrat
: sire a substanţelor ten- rîndul ţărilor cu un potenţial siderurgic dezvoltat. Ca siderurgiştilor hunedoreni a crescut cu 6,25 la sută,
i sloactivc care. Introduse urmare, ţara noastră va realiza, în acest an, 1 la sută extracţia economică în metal cu 13,7 la sută, în timp
: în apa utilizată de pul- din producţia mondială de oţel, faţă dc numai 0.25 la IHMERftRAflglfaaiteJi! ce preţul de cost al tonei de concentrat a fost in con
i verizalor, măreşte şi mai sută cît producea in 1938, urcind pină la sfârşitul ac tinuu redus. Obţinerea unor asemenea rezultate a
j mult' gradul de captare tualului plan cincinal dc pc locul 19 pe care îl deţine fost posibilă datorită aplicării unor măsuri tehnico-or-
I a prafului sflicogen. ganizatorice dintre care amintim : asigurarea alimen
in prezent, pe locul 16 în ierarhia ţărilor producătoare tării ritmice cu minereu a cuptoarelor ; îmbunătăţirea
de oţel. IOAN BUCIUMAN, secre continuităţii în funcţionare a lin iilo r de prăjire, prin
In anii următori producţia dc oţel în România va tarul comitetului comunal de executarea unor reparaţii de calitate ; îmbunătăţirea
cunoaşte o şi mai mare dezvoltare. Numai marele partid Romos, candidat in cir operaţiei de măcinare, clasare şi separare magnetică
Şedinţa cena combinat siderurgic, aflat in prcz.ent în plină con cumscripţia electorală comu a minereului prăjit ca urmare a înlocuirii cu bile a
strucţie la Galaţi, va da in etapa finală o producţie nală nr. 6 — Romos. MUNICIPIUL HUNEDOARA barelor m orilor de m ăcinat; punerea în funcţiunea
clului anuală de oţel aproape egală cu cca care sc va pro îngroşătoiului nr. 2 care conduce la recuperarea unei
duce in 1969 in întreaga ţară. părţi din prafurile captate şi altele.
„Ritmuri" Merită să menţionăm faptul că la această importan
tă unitate s-a pus un accent deosebit pe creşterea
nivelului profesional şi specializarea cadrelor. Roadele
: Şedinţa lunară a ce- acestei preocupări s-au concretizat în bilanţul anului
| naclulul „Ritmuri" va trecut care s-a încheiat cu 6 250 tone concentrat li
avea loc mfine, orele 10,
: la sediul redacţiei zlaru- De ce a fost schimbat preşedintele? vrat siderurgiei peste plan, ceea ce a adus bonifica
î ţii in sumă de 7,7 milioane de lei
? Iul „Drumul sodallsmu- „Startul" din acest an consemnează, dc asemeneii,
j Iul-. Vor cili poezie Con- rezultate pozitive, activitatea lunii ianuarie inchein-
j slantln Gheorghe-Naidiu Dezvoltarea economicii a fie s-au soldat cu serioase deficien tivei Intre altele, ei au arătat pierderi şi în privinţa producţiei tereselor personale i-au ocupat du-se cu peste 51 tone metal în plus faţă de prevede
: şi Cornel Bujoran. cărei cooperative agricole este ţe în ceea ce priveşte materia că nu a existat suficientă gri dc furaje. Argumentele aduse o bună parte din timpul ce tre rile planificate. Realizările obţinute ne îndreaptă cu
nemijlocit legată de activitatea lizarea obiectivelor înscrise in jă şi preocupare faţă de gos de cooperatori în acest sens au buia să-l afecteze rezolvării gîndul şi către acei care din adîncuri au livra t mate
pe care o desfăşoară consiliul planul de producţie şi financiar podărirea averii obşteşti Aşa fost cSti se poate de convingă problemelor ridicate de nece ria primă necesară uzinei — minerii
de conducere — organul exe al cooperativei pe anul trecut. sc explică de ce unele utilaje toare. Astfel, păşunile au ră sitatea sporirii producţiei agri Pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune, co
cutiv al adunării generale — In final toate acestea s-au con nu au fost folosite şl întreţinu- mas neîngrijite, animalele au cole, esle şi firesc ca o serie
M ârţişoare şi de aportul preşedintelui uni cretizat în diminuarea venitu păşunat dc-a valma, s-au sus de hotărîri bune, adoptate do mitetul de direcţie al întreprinderii a analizat în luna
ianuarie stadiul realizărilor, a stabilit măsurile ce tre
tăţii la conducerea treburilor rilor planificate cu 48 de pro tras importante cantităţi de adunarea generală să rămină buie luate în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor
gospodăreşti. Nivelul realizări cente, respectiv cu peste 280 000 linuri, iar o parte din furaje doar simple însemnări pe hîr- de producţie pe luna februarie şi martie. Cu acest p ri
la Adunări generale
Contrar calendarului şl lor In sporirea producţiei ve lei, ceea ce a influenţat şi scă s-au depreciat in cîmp. lie. lej s-au preconizat o serie de măsuri in scopul îmbu
prevlziunitor meteorolo getale şi animale reflectă în derea retribuţiei băneşti De asemenea, s-a semnalat Manifestînd o exigenţă spo nătăţirii calităţii producţiei, şi anume ; alegerea steri
gice, primăvara a sosit mod direct preocuparea susţi ziua-muncă cu 2 lei Nerespec- faptul că o cantitate însemna rită faţă de soarta dezvoltării lului la locurile de muncă ; cointeresarea colectivului
deja în magazine. Amba nută sau lipsa de interes a fie tarea prevederilor statutare în C. A. P. tei de cartofi s-a depreciat, fiind economice a cooperativei, de — şt in special a personalului mediu tehnic şi munci
sadorii timpurii ai primă cărui membru al consiliului de privind organizarea şi ţinerea depozitaţi in condiţii necores activitatea celor cărora li se toresc în scopul obţinerii unor rezultate pozitive ; puş-
verii — mărţişoarelc — conducere faţă de ducerea la adunărilor generale,- precum şi punzătoare. Au existai şi une încredinţează sarcina dc a con carea selectivă (acolo unde condiţiile permit) şi al
au ocupai frumoase pla îndeplinire a măsurilor stabi a şedinţelor consiliului de con le neajunsuri privind evidenţa duce treburile unităţii, adu tele. Pe lingă măsurile adoptate, considerăm că mat
chete în vitrinele magazi lite şi a hotărî r ilor adoptate ducere sînt factori care au fri- te in mod corespunzător, de muncii prestate de coopera narea generală a cooperatori este necesar să se acorde atenţie deosebită valorifică
nelor. De la O.C.L. pro de adunarea generală a coope nal progresul unităţii, coope ce investiţiile efectuate pentru tori. iar la repartizarea loturi lor din Foit a hotărîl să re rii unei cantităţi sporite de minereuri cu conţinuturi
duse industriale Deva am ratorilor. ratorii fiind lipsiţi astfel dc construcţia unui solar nu au a lor fn folosinţă personală s-au tragă mandatul fostului preşe scăzute dozate corespunzător, ritm icită ţii în alimenta
fost incunoştinţaţi că Privită prin această prismă, posibilitatea de a cunoaşte cînd vut eficienta scontată Era obli făcut abateri de la prevederile dinte Luca Oancea. Totodată, rea uzinei, evitării pe ctt posibil a pierderilor de con
pe raza municipiului De situaţia întîlnită la C A P Foit şi cum trebuie să acţioneze gaţia consiliului de conducere statutare. Cine oare dacă nu a cerut noului preşedinte şi centrat datorită transportului, continuarea în ritm sus
evidenţiază faptul că fostul pre pentru a asigura realizarea in şi a preşedintelui să ia măsuri preşedintele cooperativei şl consiliului de conducere să ţinut a m odificărilor propuse la uzină şi altele Con
va şl a oraşului Stmeria
şedinte al unităţii, Luca Oan- mod exemplar a obiectivelor hotărîte pentru asigurarea adă- consiliul dc conducere aveau da tragă învăţămintele cuvenite siderăm că realizarea acestor măsuri, precum şi a al
s-au pus în vînzare cea. nu şi-a îndeplinit pc deplin înscrise în plan postirii animalelor în bune toria să vegheze la respecta din lipsurile ce au existat, să tora — va da posibilitate colectivului de aici să rea
60 000 roărţişoare, cu sarcinile ce i-au fost încredin Tn cuvintul lor cooperatorii condiţii, să acorde o atenţie rea Statutului cooperativei a pornească cu hotărire încă de lizeze cu succes planul şi angajamentele luate pe anul
20 000 bucăţi mal multe ţate. Lipsa de exigenţă şi fer Vladislav Nandrea, Nicolae deosebită înlocuirii exemplare gricole, la gospodărirea chib pe acum la punerea în aplicare
mitate în exercitarea atribu Borşci. Ion Adam, Ion Săvuţ, lor neproductive sau slab pro zuită a potenţialului de produc a măsurilor stabilite în vede în curs.
decit în anul trecui, care Ing. N. ZAVOIANU
ţiilor ce i-au revenit precum brigadierul Nicolae Pascotă şi ductive din efectivele de ani ţie al unităţii ? In situaţia cind rea creşterii producţiei agrico
se desfac prin 15 unităţi activist al Comitetului judeţean
şi neanlrenarea tuturor mem alţii s-au referit pe larg la de male. însă fostul preşedinte al coo le şi a veniturilor cooperatori
şi patru Ionele mobile. brilor consiliului de conduce ficienţele manifestate fn acti Lipsa de colaborare dintre perativei nu avea prea mult la lor. de partid
re la rezolvarea problemelor vitatea consiliului de conduce inginerul cooperativei şi pre inimă interesele generale ale
ce au stat In fata cooperativei re şt a preşedintelui coopera şedinte s-a soldat cu serioase unităţii, cînd satisfacerea in N. TIRCOB