Page 74 - Drumul_socialismului_1969_02

IT im m HUNI DORIAN ‘69 SUB SEMNUL

V I T A U Z A T O R

AL S O C IA L IS M U L U I

La .kilometrul 384 -f 625 al drumului na­
ţional', nr. 7, şoseaua se bifurcă. Panglica
asfaltată poartă paşii vizitatorului spre
locuri de o frumuseţe inedită, spre locuri
cu puternică rezonanţă in istoria ţării. Du­
pă mai m ulţi kilom etri de drum păşim în
ţinuturiUe din Poiana Ruscăi, la poalele PUTERNICĂ
cărora străjuieşte de veacuri Hunedoara
Locurile bogate în zăcăminte de fier au
fost cunoscute din tim purile străvechi, iar
vestigiile materiale atestă că vite jii de sub
conducerea fui Decebal au ţinut în m iinile
lor — îrapofa'iva cotropitorilor străini — INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI
arme făurite* din fier hunedorean. Mine­
reul de la Cihelar şi Teliuc a fost folosit
şi de către romani pentru fabricarea unor
produse din fier. ‘Există indicii că din fie­ \
rul obţinut aici se confecţionau arme pen­
tru legiunea a X lII-a Gemina cu sediul la Cel ce cunoaşte Hunedoara de peste 3 ori Creşterea con­ producţia de metal pe seama ciari interni şi externi, sînt
Apulum. Astăzi, la Valea Caselor, lingă doar din descrieri află că prin tinuă a producţiei de fontă a unor factori interni, pe sea­ trimise zilnic cantităţi tot mai
Ghelar, pot fi văzute urmele cuptoarelor anul 1944 era un mic lîrgu- impus prospectarea de noi ză­ ma unor lucrări ce reclamă mari de fontă, oţel şi lam i­
la care, crupă un anumit procedeu, local­ şor situai la vărsarea Zlaştiu- căminte metalifere, sporirea fonduri de investiţii mai mici, nate. In prima linie a sporirii
nici: obţineau fierul lui în Cerna, un orăşel al in ­ producţiei de minereuri, de forţă de muncă mai puţină producţiei a fost aliniat, nu
dustriei fierului, centru de cocs şi fondanţi. dar cu eficienţă pentru pro­ de mult, blumingul de 1 300.
mici meseriaşi De atunci a In prim ii trei ani ai cinci­ ducţia de meiul. Acestei cău­ „Perla siderurgiei — cum de­
I trecut aproape un sfert de nalului, la întreprinderea m i­ tări stăruitoare ii slavi mărtu­ numesc lam inatorii acest mo­
I veac, însă prefacerile care au nieră Hunedoara s-au deter­ rie numeroase fapte, exem­ dern şi puternic agregat — se
F I L E avut loc în această perioadă minat şi s-au pus în exploa­ ales procedeul folosirii oxige­ înaintat de tehnicitate, apor­
caracterizează prlntr-un grad
ple, Din noianul de faple am
sint măreţe şi minunate Da­
tare noi cimpuri miniere, s-o
nului ca intensificator în ba­
că nu am fi văzut totul cu
tul său la zestrea anuală de
dat în exploatare tunelul c-
ochii noştri poate că nu am lectrificat Teliuc-Ghelar, apli- ia de oţel, deoarece acesta metal fiind de 3 000 000 de to­
înţelege atit de bine cum din- cîndu-se procedee avansate de asigură obţinerea unor sub­ ne. închipuind un grafic al
tr-un mic tîrguşor, a răsărit muncă in abataje, la cariera stanţiale sporuri de metal. producţiei, curba realizărilor
Dacă în anul 1965 s-au fabri­
puternica cetaie de azi cu clo­
DE ISTORIE cotul ei neîntrerupt şi fier­ Pentru a servi mai bine nevoi­ jutorul oxigenului, în 1907, ni se înfăţişează şl în secto­
de zi şi la uzina de preparare.
cat 500 000 tone de oţel cu a­
rul de laminoare sub forma
binte, cu oamenii ei minunaţi
care au ştiut să facă din Hu­ le siderurgiei a fost construi­ cantitatea a ajuns la 1 900 000 unei lin ii ce descrie o traiec­
tă la Zlaşti o fabrică de do-
torie ascendentă : în compa­
nedoara o cetate de frunte a lomitâ metalurgică. Fabrica a tone de metal. Insuflarea oxi­ raţie cu realizările anului
H economiei româneşti. intrat In producţie lo data de genului prin lance şi arzător 1965, se vor produce în 1969
Intre Hunedoara văzută in 19 iunie 19G7 şi are o capaci­ asigură condiţii ca în anul cu 51,66 la sută mai multe la­
Calendarul anilor a măsurat, de curînd, 1970, aproximativ 2 600 000 to­
îm plinirea unul sfert de mileniu de cînd, ipostaza oţelarului şi cea a tate de 52 000 tone. ne de oţel să se elaboreze du­ minate finite pline, aslgurîn-
pe meleagurile ţârii, se practică siderur­ constructorului nu este nici un In înfăptuirea politicii de pă tehnologia amintită. du-se profile noi, de mare în­
semnătate pentru
Industria
gia în accepţiunea modernă a cuvîntului. paradox. Pe locurile unde ieri industrializare socialistă a ţă­
Pe aceste file de istorie este prezentă con­ sc înălţau spre înălţim i silu­ rii partidul şi-a îndreptat a­ Oţelul hunedorean este tot constructoare de maşini, pre­
cum şi pentru celelalte ramuri
etele zvelte ale schelelor.se
tribuţia prodigioasă a făurarilor din Hu­ produc astăzi, fontă, oţel şi tenţia asupra creşterii pro­ mai m ult solicitat de acele ale economiei naţionale
nedoara. Cronica vrem ii a păstrat fapte ce laminate Aruncîndu-ne o p ri­ ducţiei de oţel. Modernizarea industrii care asigură un grad
stau mărturie căutărilor, a spiritului de vire pe lista bogată a investi­ vechilor cuptoare, construirea avansat de prelucrare a meta­ Ritmul rapid de creştere a
Investigaţie, de emulaţie. Furnalul de la ţiilo r putem vedea că numai de noi capacităţi fac ca la Hu­ lului. Venind în întîmpinarea producţiei sub raport cantita­
acestui deziderat, răspunzînd
Topliţa, de pildă, înregistrează în anul în ultim ii trei ani, sumele alo­ nedoara să se producă aproxi­ chemării plenarei CC. al tiv şi calitativ a fost facilitat
1799, — dintre cele 33 de secţii de furna­ cate dezvoltării industriale mativ 59 la sută din produc­ P.C.R. din decembrie anul tre­ şi de reducerea continuă a
le cîte funcţionau pe teritoriul ţârii — cel reprezintă aproximativ 2 m ili­ ţia totală de oţel a ţării. Creş­ cut, oţelarii au hotârit să spo­ muncii manuale şi a efortu­
mai ridicat Indice de utilizare : 0,747 tone arde de lei. Tot de pe aceeaşi terii producţiei de oţel îi ser­ rească producţia oţelurilor a­ lui fizic la principalele ope­
pe mc şl zi. Ziua de 25 august a anului listă putem citi că în perioa­ vesc şi lucrările executate la liate, în comparaţie cu anul raţii de pe fluxul tehnologic.
1840 aduce cu sine un alt succes. La Go- da 1965 — 1908 s-au construit poşta pneumatică, presa de 1965, cu 117 la sută. In anul Pentru a ilustra mai bine a­
văjdla se utilizează pentru prima oară ae­ şi pus în funcţiune furnalul împachetat fier vechi — cu ce a trecut s-a asimilat teh­ cest lucru vom apela din nou
rul cald insuflat. Consecinţa ? Consumul o capacitate de 70 000 tone pe la valoarea intuitivă a com­
de mangal scade cu 10 la sută, iar pro­ nr. 8 de 1 000 mc, linia de sir- an — hala de pregătire a gar­ nologia de fabricaţie a 11 paraţiei. Prin Intrarea în
ducţia creşte cu 050 kg/zi. Este locul să mă nr. 3, blumingul de 1 300 niturilor de turnare de la mărci noi, elaborîndu-se in funcţiune a unor agregate au­
am intim că folosirea acestui procedeu are mm şi alte obiective de mare O S M I cu o suprafaţă de prezent 214 mărci de oţel. tomatizate (blumingul de
loc la scurt timp după primele încercări însemnătate. Paralel cu aces­ 2 8G8 mp, prelungirea estaca­ A devenit un bun obicei să 1 300), modernizarea unor sec­
efectuate în Uzina Clyde din Anglia tea s-au efectuat o seamă de dei metalice la şarjabilizare, asemănăm în mersul nostru toare vechi (laminorul de
lucrări de reconstrucţii, mo-
(1829). n dernlzâri, s-au dat în func- magazia de produse refracta­ înainte, flecare an cu o cres­ 800), dotarea cu utilaje mo­
derne a sectorului de repara­
Cronica anilor consemnează alte şi alte fl ţiune capacităţi anexe care au re cu o suprafaţă de peste tătură pe răbojul vremii, să ţii, benzile transportoare, au-
privim în urmă c ir satisfacţie
evenimente din munca şi viaţa locuitori­ 3 facilitat sporirea continuă a 8 000 mp. la multitudinea năzuinţelor
lor de pe aceste meleaguri. In perioada I producţiei la agregatele de Hunedoara nu este numai transformate în fapte, să ne toştivuitoarele şi altele au dus
la creşterea gradului de meca­
1882-1904 la Hunedoara se construiesc şi | bază un oraş al construcţiilor g i-‘ croim aspiraţii pe măsura po­ nizare în proporţie de 86 la
se pun în funcţiune 5 furnale şi alte a­ gantice — aşa cum pare vizi­ sibilităţilor şi forţelor noastre
gregate şi instalaţii siderurgice Evident, I Pentru a ilustra mai bine tatorilor — ci mai degrabă un proprii. Pentru colectivul de sulă în producţia de fontă, 100
| drumul parcurs, am ales u r­
la sută în cea de oţel şi pro­
de pe urma creşterii producţiei, cei ce ii mătoarea comparaţie : la C.S. oraş al oamenilor cu trăiri in­ laminalori anii din urmă au ducţia de laminate finite. Din­
trag foloasele sînt marii patroni, capita­ fi Hunedoara, numai prin recon- tense ce strîng în chingi cu fost deosebit de rodnici. In colo de valoarea lor intuitivă,
liştii. Cînd „prosperitatea" Hunedoarei nu pricepere şi Iscusinţă tempe­ acest puternic sector al com­ aceste comparaţii ne dau im a­
convenea intereselor unor grupuri de mag­ I struirea la capacităţi sporite raturile înalte, stâpînesc tot
naţi, producţia uzinelor de fler Hunedoara | a celor 4 furnale care erau în mai bine fenomenele ce se binatului se obţin 257 tlpodi- ginea unul fenomen dinamic
— care. deveniseră proprietate a statului funcţiune în 1950, productivi­ petrec în Intimitatea vieţii e­ mensiuni de laminate, cres- ce cuprinde tot mal multe
— era redusă, unele agregate fiind chiar conomice, în intimitatea ace­ cînd considerabil cantitatea locuri de muncă, secţii şi sec­
scoase din funcţiune. tatea muncii a crescut cu 29 lor factori ce determină un de laminate livrate la lungimi
Starea deplorabilă în care a fost adusă H la sută, iar după construirea mers ascendent al producţiei fixe, extinzîndu-se tehnologia toare, dovedesc grija partidu­
uzina este reflectată şi de faptul că în furnalelor noi de 450, 700 şi materiale şl spirituale, al ora­ profilelor fasonate la toleran­ lui şi guvernului pentru crea­
1945 furnalele lucrau cu o capacitate de i 1 000 mc productivitatea mun­ şului, al întregului municipiu. ţe negative rea unor condiţii de muncă şl
numai 6 la sută, oţelărlile cu 0,5 la su­ Pe arterele de metal ale pa­ viaţă la nivelul etapei pe care Cotele înalte ale Hunedoarei
tă, forja cu 0,5 Ia sută etc Răspunzînd cii a crescut pe seama m ări­ Sînt tot mal Insistente cău­ o străbatem.
întrebării cu ce să începem, Conferinţa rii capacităţilor de producţie, tările fervente pentru a spori triei, spre cel 900 de benefi­
Naţională a partidului din 1945 a indicat
punerea în valoare a potenţialului de pro­
ducţie existent, sporirea extracţiei de căr­
bune din Valea Jiului, dezvoltarea extrac­
ţiei de minereuri de fier de la Teliuc şl N e -a d e v e n i t f a m i l i a r ă a ­ ţiile s o c i a l- c u l tu r a le iţi s u ­ to rii a u d u r a t m i i d e a p a r ­ la su tă . P e ra z a m u n i c i p i u ­ p r o f e s i o n a le a m u n c i to r il o r , lui. cea s p o r tiv ă — ca srt ne
Ghelar. Invingînd greutăţile provocate de g e r e a z ă id e e a unei m u n c i t a m e n t e sp a ţio a s e , c l u S u r i şi lu i f u n c ţ i o n e a z ă 26 şc o li de i n g in e r i l o r şi te h n ic ie n ilo r . r e f e r i m d o a r la c it e v a d in
război, Hunedoara se angajează in lupta f i r m a ţ i a „ D in p r i m ă v a r a t r e ­ r o s tu i t e c u c h i b z u i n ţ ă d e -a şcoli, lă c a ş u r i d e o c r o tir e a d i fe r i t e tip u r i, u n c o m p l e x T i n e r e tu l , şi n u n u m a i (>/, ele. C o n t i n g e n t e l e d e o a m e n i
pentru materializarea hotărîrilor partidu­ c u tă , s a u d e la u l t i m a m e a l u n g u l s f e r t u l u i d e seco l d e s ă n ă tă ţii, s ta d io a n e , să li d e şc o la r p r o f e s i o n a l .s i d e r u r g i c . m a n i f e s t ă n m a r e s e te d e ai m u n c i i ce îşi d e s fă ş o a r ă
lui şl guvernului, producînd an de an tot v iz it ă in H u n e d o a r a n u m a i v ia ţă lib e ră . C u a p r o a p e d o ­ s p e c ta c o le . N u m a i in u l t i m i i S e te a d e tnuflffltură, d e î m ­ c a rte, d e c u n o ş t i n ţ e d e c u l ­ a c ti v it a t e a la c a te d r e , l a b o ­
mai multă fontă, oţel şi laminate. Se dă o r e c u n o s c d e c it p u ţ i n e l u ­ tre i a n i, p e ra za m u n i c i p i u - b o g ă ţir e a c u n o ş t i n ţ e l o r p o - t u r ă şi f r u m o s , c ă r u ia „da- ra to a re , in tr a n s p o r tu r i , m a ­
adevărată bătălie pentru modernizarea şi c ru ri. T o t u l e ste n o u şi ti- uă d e c e n ii in u r m ă , c o n - g a z in e , in s e re le d e flo r i, lu
mărirea capacităţilor de producţie, se fac năr~. F o r m u l a r e a n u s t r ă l u ­ p la n ş e te l e unde se c r e e a z ă
eforturi susţinute pentru construcţia de c e ş te d e o r ig in a lita te , d a r p r o filu l v ii t o r al l o c a lită ţi­
noi agregate t o t d e a u n a e s in c e r ă şi a d e v ă ­ lor sin t p r e z e n t e în v ia ţ a e ­
Infruntînd greutăţile inerente începutu­ ra tă , d e o a r e c e n o u l, c u / a r - c o n o m i c ă şi so c ia lă a m u n i ­
lui, muncitorii Hunedoarei, mobilizaţi de m e c u l lu i, in e d it, te i n t i m p i - „ORAŞUL MEU, OGLINDĂ E A ŢÂRI c i p i u l u i p r i n ţ r - o m u n c ă p r o ­
organizaţiile de partid, au obţinut succes n ă la to t p a su l. T i r g u ş o r u l d ig io a s ă , p lin ă d c r e s p o n s a ­
după succes. In 1952 începe să producă d e ie r i a c r e s c u t, a c ă p ă ta t b ili t a te şi d ă r u i r e d e sin e .
p u te r i, ia r tr e c e r e a a n ilo r n u
furnalul de 450 mc, prim ul mare furnal al l-a u i m b ă l r i n i t , d i m p o t r i v ă A m r ă s fo i t citciKi file d in
ţârii. Doi ani mai tîrziu a intrat în func­ l-a u i n t i n e r i t . I n s p i r i n d u s e isto ria b o g a tă in f a p t e şl
ţiune fabrica de aglomerare a minereuri­ s e m n i f i c a ţ i i a lo cu l iovi lo r d in
lor. A nii celui de al 11-lea cincinal mar­ d i n r e a lită ţile zilei, p o e ţi i structoni şi-au s u f l e c a t m i - lu i a u fo s t c o n s t r u i te şi d a te lilice, t e h n i c o - p r o f e s i o n a l e , d e efl îi c r e ă m c o n d iţ i i p e n t r u z o n a g e o g r a fic ă P o ia n a
h u n e d o r e n i a u clntat in v e r ­
chează însă începutul unei perioade cali­ n e c ile a p u c i n d u - s e b ă r b ă te ş - in fo lo s in ţ ă 2 080 d e a p a r t a ­ c u lt u r ă n e e s te s u g e r a tă şi a se in s t r u i — d u p ă c u m llu scă i. U r m ă r i n d f i r u l v i e ­
tativ noi şl cu efecte profunde în structu­ s u r i t i n e r e ţ e a a c e s to r p l a ­ te d e tre a b ă . T o t i n v e n t a r u l m e n t e . I n a c es t a n c o n s t r u c ­ d c a lte e l e m e n t e c o m p a r a t i ­ s p u n e a t o v a r ă ş u l N I C O L A E ţii — c h ia r şi fu roordofia-
ra tehnologică a producţiei. Pe harta in ­ iu ri, d r a g o s te a o a m e n i l o r lo r d e m u n c ă , p e a c ea v r e ­ to rii v o r d u r a a lte 1 135 d e ve. D a c ă p e r a z a m u n i c i p i u ­ C E A U Ş E S C U la C o n f e r i n ţ a lele ci r e le m a i - g e n e r a l e —
dustrială a m unicipiului apar sectoare în­ p e n t r u lo c u r ile n a ta le , p e r ­ m e , se r e z u m a la cfteua b e ­ a p a r t a m e n t e noi. lu i înainte v r e m e f u n c ţ i o n a u n a ţ io n a l ă a c a d r e lo r d i d a c t i ­ v o m o b s e r v a c u m se d e g a jă
tregi, noi şi moderne. In vocabularul hu- s p e c t i v e l e f r u m o a s e şi l u m i ­ to n ie r e şi trolii, In s c h i m b N u e s te e x a g e r a t a s p u n e d o a r c it e v a b ib lio te c i, a stă zi, ce — p e n t r u a -ş i in s u ş i c u ­ d r a g o s te a o a m e n i l o r .p e n t r u
nedorenilor devine uzuală noţiunea de no­ n o a s e sp r e c a re p ă ş i m s u b e n t u z i a s m u l , d ă r u i r e a d e s i­ cu una d i n t r e c e le m a i c o n ­ lu c e le 11 b ib lio te c i c it i to r u l c e r ir ile c e le m a i n o i a le ş t i ­ lo c u r ile n a ta le , p e n t r u mim-
ua secţie de furnale, sectorul de aglomera­ c o n d u c e r e a p a r tid u lu i. Cităm n e , e la n u l t in e r e s c n u c u n o ş ­ c l u d e n t e c ă r ţi d e vizitii p e n ­ p o a te g ă si c e le m a i d i v e r s e in ţe i, îi p u t e m încredinţa cu cu şi v ia ţă . A c e s t e p o te n ţa ,
re, uzina cocso-chimicâ, noua oţelârie. u- din c r e a ţia u n u i p o e t lo ca l : te a u m a r g in i , L a 6 iu lie 1950 tr u n i v e l u l d e c u lt u r ă al l o ­ c ă r ţi d e s p e c ia l i ta t e sa u d e încredere şi curaj s a r c in i c a r a c te r is tic e î n t r e g u l u i p o ­
zlna de preparare din Teliuc, complexul „ O ra şu l m e u , / O g l i n d ă e a a u început s ă p ă t u r i l e la f u r ­ c u ito r ilo r u n u i m u n i c i p i u , o ­ lite r a tu r ă . V o l u m u l c ă r ţilo r a r ic it d e m a r i in s o c ie ta te a por, au c ă p ă ta t v a lo a r e
de laminoare Pestlş, numeroase agregate ţă r ii j. Z i d e zi, d e s p i c î n d n a lu l nr. 5 m a r c i n d , a s tfe l, raş, c o m u n ă o c o n s t it u i e g r a ­ a f la t e i n b ib lio te c ile s ă te ş ti n o a s tr ă c u c o n v i n g e r e a cu le n o u ă , s e m n i f i c a ţ i i m a j o r e in
şi Instalaţii concepute cu un grad înaintat v a lu r il e m ă r ii /, C o r ă b iile lui î n c e p u t u l unei p e r io a d e în d u l d e c u ltu r ă , şco a la , s i s t e ­ şi in cea m u n i c i p a l ă t o t a l i ­ v a p u te a î n d e p l i n i c u s u c ­ anii. s o c i a li s m u lu i , c în d o a ­
de mecanizare şl automatizare. Rodul prin­ c a re i n d u s t r i a r o m â n e a s c ă a - m u l d e i n v ă ţ ă m i n t . O d a tă z e a z ă 38 128 000 e x e m p l a r e . c e s ", m e n i i m u n c i i a u p o s i b i li t a ­
cipal al ştrădanlel, al competenţei şi spi­ l, C o r ă b iile n o a s tr e / M e r e u v e a srt p r i m e a s c ă o sa lb ă î n ­ c u m a r i l e r e a liz ă r i in d o m e ­ C l u b u r i te şi să lile d c c u lt u r ă L a c o te în a lte se s itu e a z ă tea să se a f i r m e in to a te
ritului de abnegaţie, depuse de-a lungul a- cu pfnzele alb d e s c h is e I C u tr e a g ă d e in s ta la ţii, a g r e g a ­ n i u l e c o n o m i c , u n auint con­ c u n o s c o m a r e f r e c v e n ţ ă şi şi c e ila lţi p a r a m e t r i c u c a ­ d o m e n i il e , c o n t r i b u ţ i a lor
nllor se concretizează în aceea că uriaşul steagul v ie ţ ii p e c a ta r g /,. 7na- te şi se c ţii s id e r u r g ic e , ia r tinuu a c u n o s c u t, p e t e r i t o ­ ca u r m a r e a o r g a n iz ă r ii, in re m ă s u r ă m s t a n d a r d u l d e r e g ă s i n d u - s e n e c o n t e n i t in
combinat se prezintă, astăzi, cu nu proces I n te a z ă sp r e la r g i , S p r e mai p e n t r u o a m e n i i t e m p e r a t u r i ­ riu l m u n i c i p i u l u i , î n v ă ţ ă m l n - c a d r u l a c e s to r a a l e c t o r a t e ­ v ia ţă : m ă r f u r i c u m p ă r a t e , c ir c u i t u l m a t e r i a l şi s p i r i t u ­
de producţie integrat, ceea ce are Im pli­ l a r g ! T o t s p r e m a l l a r g / . lo r în a lte , p e n t r u cei ce lu l şi c u ltu r a . F a ţă d e a n u l lor, u n i v e r s i t ă ţ i l o r p o p u la r e , s e r v i c i i p r e s ta te , o c r o tir e a a l al ţării.
caţii considerabile asupra valorificării mal c o n c u r ă la e la b o r a r e a m e t a ­ 1965 n u m ă r u l e le v i l o r ş c o l a ­ c u r s u r il o r p e n t r u p e r f e c ţ i o ­ s ă n ă tă ţii, a c ti v it a t e a e d il i ta r
raţionale a zăcămintelor de minereuri, S a l b a d e b lo cu ri, c o n s t r u c ­ l u lu i h u n e d o r e a n , c o n s t r u c - r iz a ţi a c r e s c u t c u p e s te 20 n a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r t e h n i c o - g o s p o d ă r e a s c ă a m u n i c i p i u ­ A, NAGY
m 'M * creşterii eficienţei economice In toate
compartimentele de activitate.

In ultimii trei oni, pe roza
municipiului, au fost construi­
te şl date in folosinţa 2 080
d e apartamente. In acest an
constructorii vor dura alte
1 135 d e apartamente noi şi
spaţioase.