Page 77 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 77
Proletar! din toate tarile, unlţl-vâ I
C E TĂ ŢE N I Şl C E T Â Ţ E N E !
Frontul Unităţii Socialiste va cheama
sa votaţi pentru înfăptuirea politicii parti
dului comunist de continuă întărire a nou
orînduiri, a statului nostru , de dez
voltare a d e m o c r a ţ i e i , de consolidare a u
ORGAN AL COMITETULUI !ll JgPAN HUNEDOARA AL PC R. Şl AL CONSILIULUl^OPUl® IlUDl^^NlPROVnZŢ!^ nităţii şi coeziunii întregului , pentru
prosperitatea României socialiste!
ANUL XXI. NR. 4399 DUMINICA 23 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
NORMELE DE MUNCĂ IN CANDIOAJI Al C ^IM fA N JA
PAS CV POSIBILITĂŢILE FRONTULUI UNITĂŢII IZVOR DE PUTERNICĂ AFIRMARE
SOCIALISTE
REALE ALE PRODVCTIEI
In ultimii ani, Combinatul si prins studii privind elaborarea timp. Printre altele, la furna A INIŢIATIVEI MASELOR
derurgic din Hunedoara a fost normelor de muncă fundamen le, s-a avut In vedere consu
dotat cu agregate puternice. tate ştiinţific, au făcut cronn- mul specific de cocs, tempera
Instalaţii şi maşini cu un groa mctrărl la locurile de muncă tura aerului insuflat, reţeta de
înaintat de mecanizare şl auto pentru stabilirea cit mai justă încărcare, durata de elaborare didalii in alegerile de deputaţi
matizare Acest lucru este Ilus a gradului de ocupare a mun a şarjei ; )a oţelării — (impui de la 2 martie şi întiinirilc In
trat şi dc (aptul că In ultimii citorilor In producţie. Pe baza de încărcare a cuptoarelor, Poporul, conducător» tre candidaţi şi masele de a-
doi ani volumul mijloacelor observaţiilor şl a concluziilor durata de elaborare, Întreţine Icgălori — întruniri în cadrul
fixe a crescut cu 67 000 lei desprinse s-au prevăzut mă rea aregalclor la cald, iar la cărora populaţia Văii Jiului
pe fiecare angajai Noile con suri de Îmbunătăţire a proce laminoare — nivelul de apro şi-a exprimat hotărîrea dc a
diţii au Impus restudierca nor sului de muncă. vizionare. timpii de laminare, înfăptui politica partidului, de
melor de muncă, întocmirea Analiza critică a proceselor capacităţile subsecţiilor ce de propriilor destine a lupta necontenit pentru dez
lor In funcţie de posibilităţile de producţie s-a tăcut sub ra servesc agregatele de bază şi voltarea industriei carbonifere,
existente, dc cerinţele dezvol portul amplasării raţionale a altele pentru înflorirea învăţămînlu-
tării In continuare a produc agregatelor şi utilajelor, a suc Prin urmare, s-a avut In ve lui, ştiinţei, artei, culturii, pen
ţiei siderurgice. In acest sens cesiunii fazelor proceselor teh dere ca norma să fie funda IOAN TIŢÂ, director ad in aceşli ani dc puternic di pretutindeni în tară, oame tru ridicarea nivelului dc trai.
colectivele alcătuite din Ingi nologice şl a parametrilor dc mentată ştiinţific, să reprezin junct al Direcţiei regiona namism, cînd sîntem martorii nii muncii, inditerenl dc naţio Obiectivele mobilizatoare pe
unor adinei prefaceri înnoitoa
nalitate, organizaţiile dc ma
neri, tehnicieni, economişti şl funcţionare care Influenţează te cantitatea reală de muncă le C.F.R., candidat in cir re în toate domeniile de acti LAZĂR DAVID să. obşteşti şi profesionalcr au caic oamenii muncii din Valea
necesară pentru executarea lu cumscripţia electorală mu prim-secretar ol Comitetului Jiului şi Ie stabilesc în anga
alte cadre competente au Între normele de producţie şl do vitate. oamenii muncii — cei municipol Petroşani al P.C.R., aderat in unanimitate la Fron
crărilor respective, lucrări care nicipală nr. 34 Deva. taro duc la îndeplinire neabă tul Unităţii Socialiste este ex jamentele de întrecere, defini
sini stabilite pe baza procese lut holârîriIe adoptate cu ma preşedintele Comitetului tivate în adunările generale ale
lor tehnologice raţional orga tură înţelepciune de conduce executiv al Consiliului popular presia gindurilor si sentimentelor salariaţilor, rezultatele bune cu
poporului noslru, decis să ac
municipal Petroşani
y g 1 M E R I A nizate. să exprime posibilii fi rea partidului nostru — sint ţioneze cu toate tortele, sub care 'minerii şi colectivele ce
ale
ţi le maxime de producţie
lorlalte unităţi economice au
agregatelor şi Instalaţiilor din purtătorii sentimentului conti conducerea partidului, penlru încheiat luna ianuarie şi pri
nuei împliniri Poporul nostru,
inlăpluirca întregului program
dotarea secţiilor şi sectoarelor
buie să fie o societate a ccloi
mele două decade ale acestei
Oraş fruntaş de bază vă/ind în întreaga politică in democratice, societatea în care de desăvîrşire a construcţiei oamenii muncii şi-au exprimat,
caro
cu
luni,
unanimitatea
mai largi drepturi şi libcrlăli
ternă 51 externă a partidului
socialisto în România, pentru
In cadrul noului sistem de
ridicarea tării pe culmi lot mai
salarizare normele care au fost o recunoaştere deplină a cerin înţelepciunea şi energia colec înalte de progres şi civilizaţie. cu ocazia intilnirilnr dintre
ţelor şi aspiraţiilor sale legiti
stabilite au fost verificate încă me. urmează consecvenl linia tivă a poporului să-şi găsească Consultarea maselor asupra ce candidaţi şi alegători, hotărl-
in întrecerea din anul precedent la furnalel** trasală dc conducerea de partid o deplină valorificare Pentru ale politicii interne şi interna rea lor fermă de a nu-şi pre
lor mai importante probleme
şi
dr I 000 mc. otelăria Martin I.
cupeţi eforturile pentru conti
că. socialismul prin esenţa
şi dc stat pc drumul făuririi
nua prosperitate a localităţilor
otelăria electrică şi la ambele
ţelurile sale, prin slmcluro so-
şi
României socialiste prospere,
ţionale. asupra măsurilor
fabrici de aglomerare a mine cu un înalt grad de civilizaţie. cial-economică pe care o în proiectelor de legi. In stabili în care muncesc şi trăiesc,
reurilor de fier Normele fun- Inlcleqînd că infăpluirea poli făptuieşte, situează omul — rea direcţiilor dezvoltării eco este o dovadă în plus că locui
patriotică damenlate ştiinţific au scos ticii partidului este şi izvorul slăpin al mijloacelor de pro o practică obişnuită în activi torii municipiului Petroşani
nomiei naţionale a devenit azi
sînt ferm hotărîli să păşească
In evidenlă capacitatea profe
ducte, făuritor al tuturor va
afirmării plenare, multilaterale
sională şi organizatorică, în de-
tatea partidului şi stalului nos
partid.
mi n a r ea oamenilor, posibilita a personalităţii umane, oame lorilor materiale şi spirituale — tru. înainte pe calea indicată dc
în centrul atenţiei, ii atribuie
nii muncii îşi manifestă liberi,
D e c u r b u l , mu c o m u n i c a t p a r tic ip a t c e t ă ţ e n i d e to a te tea realizării de către aceştia a nc.stinqhcriţi, spiritul creator, rolul principal în societate, li Votul pe care celătenii Văii
o fic ia l a l Comisiei c e n tr a le v ir s t e l e şi p r o fe s iile . P rin normelor de producţie de 100 participă în proporţii necunos creează toate condiţiile pentru Aclivilalca organelor şi or Jiului î) vor da la 2 mortic
p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a î n t r e c e m u n c a lor, ei a u i m p r i m a i la sulă. ceea ce dovedeşte că NATALIA DEMETER, la cute vreodată la făurirea isto ca el să beneficieze dc dreptu ganizaţiilor de partid, a con candidaţilor Frontului Unităţii
rii p a tr io tic e in tr e lo c a l i tă ţ i str ă z ii 30 D e c e m b r i e f i z i o n o s a reuşit să se exprime pro- borantă la E M. Petrila, rici contemporane. Poporul c rile şi libertăţile democraţiei siliilor populare din munici Socialiste va exprima holărîrea
le ţă rii n o a s t r e c o n s e m n a m i a u n e i alei, m ă r g in i t ă d c candidată in circumscrip slăpin deplin pe propria-i con socialiste, asigură întregului piul noslru pe linia alragerii lor nestrămutată de a-şi aduce
f a p t u l că o r a ş u l S i m c r i a a z o n e v e r z i (4 500 m p ) şi t r o duclivităţile reale ale agrega ţia electorală judeţeană diţie. are întotdeauna în fală nostru popor dreptul deplin de maselor la rezolvarea tuturor o contribuţie sporită la în
ocupat locul iu tii la c a t e g o tu a r e pe o l u n g i m e d e 2,1 telor. nr. 82 Petrila conştiinţa necesităţii cuceririi o-şi hotărî destinul, de a se bu problemelor economice, socia făptuirea politicii partidului, la
ria o r a ş e lo r s u b 10 000 d e lo lem, Q'ot c e t ă ţ e n i i a u fo s t a Pînă acum, documentaţiile culmilor socialismului Puterea cura de roadele muncii sale. le si obşteşti cunoaşte o îm prosperitatea patriei şi a na
c u ito r i. V e s te a a b u c u r a i cei ca re, n e m i j l o c i t , a u p a r privind normele fundamentate politică . aparţine azi maselor Rea(irmlndu-si permanenta bunătăţire substanţială prin n- ţiunii noaslre socialiste.
d e o p o tr iv ă pe l o c u ito r ii o r a t ic ip a t la p a r a r e a şi r e p a r a preocupare penlru continuo în plicarea conspt vcnlă a princi
rea s tr ă z ilo r V ic to r ia , 11 I u ştiinţific s-au Încheiat pentru care, înarmate dc partid cu piului muncii şi conducerii co
ş u l u i S i m c r i a şi p e to ţi o a cunoaşterea cerinţelor legilor tărire o unităţii mnral-politicc
m e n i i m u n c i i d in j u d e ţ u l n ie, C u c u lu i, C lo şca , la n c u un număr de 17 secţii şi slnt lective, a centralismului demo
J i a n u şi a lte le. I n a c ţi u n i le obiective ale dezvoltării socie a poporului, plenara din oc cratic Cnmitelele de direcţie,
H u n e d o a r a . fn stadiu final pentru alte 6
d e s a l u b r i z a r e s-a a s ig u r a t tăţii socialiste, tşi alirmă cu tombrie anul trecut a CC al animările reprezentanţilor sa
, C e i ca re, p r i n m u n c a lor, Astfel că. plnă in prezent, cir P.CR. a subliniat cu şi mai Pentru aprovizionare?
nriu d r a g o s te a f a ţ ă d e lo c a z i l n ic c u r ă ţ e n i a u n e i s u p r a convingere şi însufleţire spiri lariaţilor din unităţile econo
lita te a in c a re m u n c e s c şi f e ţ e d e 165 000 m p p r i n g rija ca 70 la sulă din electivele tul creator, militează continuu multă vigoare importanţa ac mice ale Văii Jiului au contri cu legume şi fructe
tră iesc, p r i n c o n v i n g e r e a cu c e tă ţe n ilo r . combinatului au fost analizate pentru înfăptuirea idealurilor ţiunilor politice de antrenare buit ş| contribuie la perfec
a p o r t u l lo r c o n tr ib u i e la în S t i m u l a ţ i d e s u c c e s u l o b ţ i 1n lumina noilor sarcini de democratice, ca parte integran conştientă, deplin responsabilă, ţionarea ronducerii şi planifi
frumuseţarea continuă ^ a o n u t , e i s -a u a n g a j a t că tn a tă a luptei penlru o viată feri a tuturor forţelor active ale cării economice, la creşterea Oficiile de legume şi fruc
r a ş u lu i, a u „rupt'' z i l n ic sa u n u l a c e s ta v o r c o n ti n u a a c muncă Prin acţiunea de nor cita şi progres social. Noii naţiunii la realizarea politicii spiritului de răspundere fală te din judeţul nostru imbogo-
s ă p t ă m i n a l c it e v a o re d i n ţ i u n i l e e d il i ta r - g o s p o d ă r e ş t i , mare Îmbunătăţită se estimea noaslre orînduiri îi este pro partidului. de administrarea avutului ob ţese reţeaua comercială cu
t i m p u l lo r lib e r şi mi prins c ă u t i n d să -ş i m e n ţ i n ă p r e s ză creşterea productivităţii prie democraţia socialistă, „Formarea Frontului Unităţii ştesc. lată de adoptarea hotărî- noi unităţi menite să asigure
în m i i n i t ir n ă c o p u l s a u l o p a tig iu l d e b u n i g o s p o d a r i muncii cu 3 Ia sulă faţă de Socialiste în România — după rilor dc care depind întărirea condiţii optime de aproviiio-
ta, ieri d u p ă - a m i a z ă s-o u in- P l a n u l d e lu c r ă r i e d ilita r e In care puterea aparţine oa cum arăta tovarăşul Nicolae si do/.vollarca proprietăţii so nare şi deservire a populaţiei.
t i i m t î n c a d r u f e s t i v , p e n t r u p r e v e d e a c ţ i u n i ce se v o r r i realizările anului 1968, De sub menilor muncii, iar viaţa socia Ceauşescu, secretar general al cialisle. La Lupeni s-a terminat de
a p r i m i g e n e r o a s e f e lic ită r i, d ic a la s u m a d e 3 862 000 lei. liniat este şl faptul că pentru lă şi de stat se caracterizează C.C. al P C.R. — conslioţeşte Dovezi grăitoare ale faptului construit un depozit modern
d i s t in c ţ ii i n d i v i d u a l e şi p r e V o r fi c o n t i n u a t e lu c r ă r ile secţiile prelucrătoare s-au În o realitate de fapt — unitatea că a crescut simţitor rolul şi unde se pot păstra in condi
m i u l c o le c t i v a c o r d a t o r a ş u d e c o n s t r u c ţi i d e s t r ă z i şi tocmit normative de regim şl prin forme şi metode menite indisolubilă a tuturor celor ce contribuţia maselor dc oameni ţii bune 100 vagoane de le
lui. P r i n tr e cci p r e z e n ţ i se t r o t u a r e p c o s u p r a f a ţ ă d c IOAN FRENJONI, mem să asigure participarea mase muncesc din patria noastră, ho- ai muncii la conducerea tre gume şi fructe. Sint asigurate
8 300 m p . S e v o r p l a n ta p e s norme de personal. Iar penlru
n u m ă r a u şi cei 75 d e c e t ă bru al cooperativei agri lor la înfăptuirea politicii in tărlrca lor de a asigura, sub burilor de stat şi obşteşti sint şi aici boxe speciale la demi
te 2 000 a r b o r i şi a r b u ş ti o r
ţe n i, a c ă r o r m u n c ă d e p u s ă secţiile cu profil siderurgic — cole de producţie Nâdăş- terne şi externe. ş conducerea Partidului Comunist recentele adunări, in care mi sol pentru însilozatul cartofi
n a m e n t a l i şi se v o r a m e n a
p e n t r u î n f r u m u s e ţ a r e a o r a tia Inferioară, candidat în Român, dezvoltarea şi mai pu nerii. constructorii, energcli- lor, iar in vederea menţine
ja 9,5 h a z o n e v e r z i. A l t e Partidul noslru comunist
ş u lu i a fo s t r ă s p lă t i tă p r in V. DRAGOMIR circumscripţia electorală ternică a acestei unităţi, în cicnii. inlelertualii. ceilalţi oa-' rii calităţii produselor au fost
d e c e r n a r e a i n s i g n e l o r „ F r u n n u m e r o a s e a c ţ i u n i c u p r i n s e judeţeană nr. 119 Călan. consideră că socialismul tre- făptuirea neabătută a politicii meni ai muncii din municipiul introduse instalaţii speciale
iu a n g a j a m e n t e l e luate, v o r
ta ş in g o s p o d ă r ir e a o r a ş u l u i “. de încălzire şi de condiţiona
s p o r i şi m a i m u l t f r u m u s e partidului". Holărîrea cu care, Petroşani şi-an desemnat can-
L o c u ito r ii S i m e r i e i a u Continuat» in pag a 3*o} rea aerului.
p r e s t a t în a n u l 1068 p e ste ţea o r a ş u lu i S i m e r i a . A început recent construc
836 000 o r e munca p a tr io tic ă , O ţia unui magazin r\ou pentru
c a r e e c h i v a l a t e v a lo r ic , a t in g In încheierea adunării fes INTTLNIRI INTRE desfacerea legumelor şi fruc
s u m a d c 3 345 000 lei. F ie c a tive au luat cuvîntul tovară C E T A T E N f ! telor in centrul minier Vul
re lo c u ito r al o r a ş u lu i şi-a şii Vichcnte Bălan, prim -vi- can. Un nou punct comer
a d u s a s t f e l a p o r t u l la o b ţ i cepreşedinte al Consiliului
n e r e a a c e s tu i loc tu lii cu popular judeţean provizoriu, „ Saptâmîna poeziei CANDIDAŢI Şl ALEGATORI cial, destinat acestui scop,
s u m a d e 306 lei, d a r c a re a ing. Constantin Tudor. pre se construieşte in primăvara
fo s t prestata iu muncă p a şedintele Uniunii sindicate CC Verificaţi aceasta în cartierul Viile Noi
trio tic ă . N u m e r o a s e g o sp o lor din instituţiile de stat şi hune dor enc Tn sala căminului cultural nea. cetăţeanul Octavian Lucn din municipiul Deva.
d i n e ş i- a n a m e n a j a t r ă s a d n i consiliile populare, membru dacă aţi fost din Ţărăţel s-a desfăşurat ieri a propus studierea posibilită
ţe in s u p r a f a ţ ă to ta lă d e 55 nt Comisiei centrale pentru întilnirea tovarăşului Ion ţilor de redeschidere a băii
m p , d e u n d e a u f o s t r e c o lta desfăşurarea Întrecerii pa Ieri. la Vălişoara, a avui Ciobanii. Tralan Fllloron şl A • • >* Lungu, secretar al Comitetului populare de lingă Gurabarza, Extinderea capacită
te p e s te 120 000 f ir e d c f l o r i. triotice şi Ion Irlnrie, secre loc deschiderea festivă a Constantin Gheorghe Naidin. înscrişi in judeţean de partid, candidat care să deservească atit pc
T i n e r e t u l a f o s t a n g r e n a t in tar al comitetului orăşenesc „SAPTAMTNll POEZIE! HU- care au cilii din lucrările al Frontului U nităţii Socia locuitorii din Crişcior, cit şi pe ţilor de încălz're
î n tr e c e r e p r i n a tr i b u ir e a de partid, preşedintele con NEDORF.NE", organizata de lor. listele liste In alegerile de deputaţi cei din Ţărăţel.
s a r c in ilo r d e î n g r ijir e şi a siliului popular, care au fe Casa judeţeană o creaţiei Inlilnlri similare vor avea de la 2 martie, cu cetăţeni din Participanţii la întilnire au
m e n a j a r e a b a z e l o r s p o r ti v e licitat locuitorii Simeriei populare In cadrul „lu n ii Ioc Inlrc 22-28 Icbntaric în circumscripţia electorală jude mai propus iniţierea unor ac La cele două bluminguri de
şi o p a r c u r ilo r . La r e p a r a pentru frumosul succes ob cărţii la sate". de alegători! ţeană nr. 136 Brad. întilnirea, ţiuni pentru repararea drumu la Combinatul siderurgic Hu
rea , î n t r e ţ i n e r e a , c o n s t r u i r e a ţinut. locuitorii din Vălişoara mal multe localităţi din ju care a avut un caracter de lu rilor, a gardurilor, amenajarea nedoara se fac pregătiri pen
d r u m u r i l o r şi tr o t u a r e lo r au N. STANCIU s-au Inlîlnlt 01 poeţii Radu deţul noslru. cru, a p rile ju it un rodnic dia unor zone verzi in locurile tru mărirea vitezei de lami
log consacrat treburilor gospo unde este posibil ele. nare şi sporirea indicelui de
dăreşti ale localităţii Nume In încheierea in tîln irii a luat utilizare a agregatelor. In a
roşi participanţi )a discuţii au cuvîntul tovarăşul Ion Lungu. cest scop au început ample
vorbit despre realizările în care a subliniat însemnătatea lucrări de extindere a capaci
D a-a l u n g u l a n i l o r s a u ss d a r u l N ic o la e M ic le a , u n tî- făptuite în u ltim ii ani, despre propunerilor ce s-au făcut, tăţilor de lucru din sectorul
s c r is d e s p r e e x p l o r a t o r i i pă- S0NDCRII -„INTERNIŞTII năr d e a p r o a p e 20 d e a n i, participarea cetăţenilor la ac precum şi faptul că unele din de încălzire a metalului.
c a r e -ş i p e tr e c e m a i m u l t d e
m î n t u l u i şi ai s p a ţ i u l u i c o s j u m ă t a t e d i n t i m p u l d e l u ţiunile voluntar-patriotice şi tre ele vor necesita un timp Tot în acest sector se con
m i c m i i şi m i i d e a r tic o le . au făcut propuneri privind ac mai îndelungat pentru studie struiesc trei cuptoare adinei
S - a u consumat c u a c e a s tă o- c r u la 18 m e t r i î n ă lţ i m e , a - tivitatea viitoare re şi rezolvare Celelalte pro formate fiecare din cite două
vin d . m i s i u n e a d e a le g a şi
carte sule d e k i l o g r a m e d e d e z le g a p r ă j i n il e d e fo r a j. Cetăţenii Ilie Sicoie, Nicolae puneri — a arătat vorbitorul celule, prevăzute cu o capa
c e r n e a l ă şi tu ş. D e s ig u r că P Â M i N T U L U I D e c ite o ri n -a v r u i .să c o Neaga şi alţii au arătat că — care privesc mai buna gos citate loială de incâlzire de
î n t o t d e a u n a a s t f e l d e t e m e b o a r e d e pe. tu r lă şi să p l e este necesară o mai activă mo podărire şi înfrumuseţare a 420 tone lingouri de oţel
a u t n c t n t a t p e n e l u l s c r i i to r i bilizare a locuitorilor satului localităţii, pot fi realizate însă in lieeare oră.
ce. I se p ă r e a că nu v a p u
lo r şi i- a u d e le c t a t p c c i t i în acţiunile ce se iniţiază pe cu posibilităţi locale şi cu par Noile obiective, avind ter
ica f a c e fa ţă a c e s te i m u n c i
to ri. l - a u d e le c t a t p e n t r u că lui. U n d c v n la 600-700 m e t r i plan local. Totodată, vorbito ticiparea mai activă a tuturor
v o m c o n s e m n a l a p id a r a c t i întrebăm cum a fo s t p o s i b i men de punere in funcţiune
n o ţ i u n e a d e e x p l o r a t o r c u s u b p ă m i n t se p r e s u p u n e a D a r s o n d o r ii m a i v e c h i şi rii au propus să se studieze cetăţenilor la înfăptuirea lor.
v it a t e a s o n d o r ilo r d i n m u n lă o a s e m e n e a p e r f o r m a n ţ ă . în penultima lună a anului
p r i n d e î n c a p e lin g ă p o e zie N i se r ă s p u n d e p e u n ton fi z o n a m i n e r a l iz a tă . D a r et c u e x p e r i e n ţ ă l-a u a j u t a t să posibilităţile pentru aprovi Asigurîndu-i de sprijinul său, acesta, vor spori capacitatea
ţii P o ia n a R n s c ă i, c a re p r i n î n v i n g ă g r e u tă ţile . A c u m ,
şi a v e n t u r ă o s e a m ă d e a t r i ic* o b s ta c o le nu s ta u Iu c a le zionarea cu apă potabilă a lo candidatul de deputat şi-a ex
m u n c a lu r e n tu z ia s tă d e p i s d e g a ja t că o a m e n i i s o n d e i anuală d e incâlxire şi alimen
b u t e ca t e n a c i ta t e , v o in ţ ă , sînt mt'ăfaft cu g r e u tă ţile . p iu ă a c o lo ? C ile m o m e n t e M ic le a şart cum ii z ic b ă i e calităţii şl, în prim ul rînd, a primat, totodată, convingerea
tea z ă n oi r e z e r v e d e m i n e ţii — C u liţă , n - a r m a i p lec a tare a blumingurilor de 1 000
c u r a j şi b i n e î n ţ e l e s o b u n ă d e e m o ţ i e , c ite o re (le frig , şcolii. că cetăţenii din Ţărăţel vor
re u atit. d e n e c e s a r e în e c o P e n t r u ci — n e s p u n e i n t e r şi 1 300 mm cu pesie 400 000
p r e g ă tir e p r o f e s i o n a lă , c o n d e p lo a ie şi d e e f o r t u r i ? d e la s o n d ă m e i o b lig a t. .Propun ca în cadrul activi depune în viitor o activitate
n o m i a n o a s tr ă n a ţio n a lă . l o c u t o r u l n o s t r u — n u e x i s tone lingouri de oţel.
d i ţi i fă r ă d e c a r e u n o m n u tă o b s ta c o l d e n e tr e c u t, n u M a i s t r u l d c fo r a j, c o m u n i s t u l M a i s t r u l d c f o r a j al a c e s te i tăţilor obşteşti ce le vom des mai rodnică pentru ridicarea
P e p a n t e l e a b r u p t e a le i n s t a la ţ i i e u n b u n o r g a n i z a
se p o a te a v î n t a s p r e ta in e le e x i s t ă d e a lu r i sa u m u n ţ i p c E m i l R u s u , s o n d o r u l ş e f N i- făşura în viitor — a spus în continuă a nivelului gospodă
d e a lu r il o r d i n c o m u n a G h e - to r a l m u n c i i , d a r in a c e la şi
n e c u n o s c u t u l u i . c a re să n u - i c u ce r e a s c ă . c o la e M â n e seu, m e c a n i c u l d c cuvîntul său cetăţeanul loan resc al localităţii.
la r se v ă d s e m ă n a t e ici, c o t i m p şi u n p r i e te n d c n ă d e j
U n ii a u lu a t c u a s a lt g h e C itu l s-a s t a b i li t p u n c t u l î n tr e ţ i n e r e , c o m u n i s t u l N icn - Gherman, — să avem în ve
lo c ite v a s c h e le d e s o n d e d e a l s o n d o r ilo r . M ă i s in t şi
ţ u r i le v e ş n ic e a le n o r d u l u i , lae lu p a n , a u î m b r ă ţ i ş a t . d e dere şi amenajarea unei po
D e p a r te d c c o m u n ă , p e vini. t o p o g r a fic a l s o n d e i se p r e alţii. S o n d o r u l ş e f l o a n V re -
a lţii g r o te le şi j u n g l e l e terei, v ă z u s e in iţ i a l şi e x e c u t a r e a m u l ţ i a n i a c e a s tă m e s e r ie teci pe lingă şoseaua asfaltată
s a u p lo a ie , g e r sa u f u r t u n ă , ia, a j u t o r u l d e s o n d o r ş e f
a b i s u r i l e m ă r i l o r şi o c e a n e u n o r lu c r ă r i d e tă ie r e a g re a d a r f r u m o a s ă şi i n t e r e de la Ţărăţel pînă la Cnşcior". Cronică electorală
o a m e n i i d e s u b s c h e le le s o n lo a n P r e d e s c u , p o d a r u l lo a n
lo r şi m a i n o u , s p a ţ i u l c o s p a n te lo r , p e n t r u a c re a ast sa n tă . A lţi vorbitori, printre care
d e lo r m u n c e s c , m u n c e s c cu M o l d o v a n , a u la a c t i v u l lur
m ic . E v i d e n t că f ie c a r e m e fel d r u m u l necesar t r a n s p o r La c iţ i v a k i l o m e t r i d e p a r Ion Almăşan, Ion Oprean.
în c o r d a re . z e c i d e k i l o m e t r i d e c a ro ta j. $ Pînă acum, în judelui noslru, au avui loc 3 722 de în-
d i u e x p l o r a t a a v u t t r i b u t u l tă rii a g r e g a te lo r . O a m e n i i te d c s o n d a 14 212 sc g ă s e ş te Teodor Uşvat, Emil Marcu, au
N e a f l ă m la s o n d a n r C i n d s o n d o r ii r e c o n s t it u i e tîlniri Intre alegători şi candida|i ai Frontului Unităţii Socia
lu i d c s a c r ific iu şi a fo s t in să a n r e n u n ţ a t la d r u m . o so ră d e -a c i ce p o a r tă n u arătat că acum cîţiva ani, cind
14 212. S i n t c m î n c o n j u r a ţ i d e coloana stratigrafică a t e r e liste, ta care au participat prsle\184 000 cetăţeni — români,
c o n s e m n a t, ca a ta r e in c o lo a M a i s t r u l e l e c t r o m e c a n i c Ion m ă r u l 14 203. I n s ta la ţia a- s-n construit şoseaua asfaltată
o v a le a b r u p t ă şi î n c e r c ă m n u l u i, ca n iş te a d e v ă r a ţ i in maghiari, germani şi de alte naţionalităţi.
n e le p u b l ic a ţ ii l o r S a n d a şi ş e f u l ş a n t i e r u lu i c e a s la a re u n avans la l u Brad — Crişcior, constructorii
să n e i m a g i n ă m c u m a p u t u t ternişti oi pămintului se La dezbateri au luat cuvîntul 12 000 alegători, caro au a
M ai e s te in s ă o a ltă c a t e a j u n g e i n s ta la ţia d e /orare Alexandru A n t o n e s c u a u r e c r ă r ile d e e x p l o r a r e d c 30 m u t ă p e a lt te r e n . Ş i (le de la secţia de drum uri şi po
g o rie d e o a m e n i ca re d e ş i îşi c u r s la le g ile fiz ic ii. C u a ju d c m e t r i . E c e v a citu l te g în - duri din Alba Iulia n-au exe bordat o serie de probleme din diferite domenii de activitate.
p e a c e a s tă c r e a s tă p e c a re a f ie c a r e d a lă o ia u d c la iu Cu prilejul adunărilor alegătorii au tăcut peste 6 000 propu
e x e r c it ă m e s e r i a i n t r - u n m o il dcşt.i că d e m u l t e o r i se l u cutat lucrările de corectare a
b ia a m r e u ş it su o p a r forul u n u i p la n î n c lin a t, au c e p u l c u a c e e a ş i r ă b d a r e şi neri privind rezolvarea unor probleme de interes obştesc
m a i p u ţ i n s p e c ta c u lo s , s t r ă c re a z ă o rc in şir ca să sc p o a lă pinului „Valea Crucii", din
c u r g e m c u p ic io ru l. I n g i n e r u l u r c a t to a tă i n s ta la ţia , pinu şi a m b i ţ i e , c u a c e e a ş i r ă s p u n 41 Pînă In seara zilei dc 22 februarie, peste 280 000 ale
d a n ia şi a m b i ţ i i l e lor s în t a- a v a n s a sp r e a d i n c u r i n u m a i care cauză acum se produc
g e o lo g D iu n isie D o b o ş, s e d e r e p e r s o n a lă , ş t i in d că d e gători s-au prezentat la centrele de afişare veriliclnd înscrie
s e m ă n ă t o a r c e x p l o r a t o r i l o r pe s o n d o r i. A ş a s-a r e d u s cu cu 10-15 cm. Stinca c e d e a inundaţii. Toate demersurile
c r e ta r u l o r g a n i z a ţ i e i d e b a ză ci d e p i n d e iu cca mai mare rea lor In listele de alegători. Dc asemenea peste l 600 de
p e c a re i - a m c ita t m a i sus. trei l u n i t i m p u l d e p u n e r e ză g r e u . D ar, o a m e n i i o î n pe care le-au făcut pe; lingă
P C .H . d c la s e c ţia d e e x măsură d e p is ta r e a şi e x p l o a
E v o r b a d c so n d o r i. Ei sînt. forurile superioare ale secţiei cetăţeni care în ziua alegerilor vor lipsi de Ia domiciliu şi-au
p lo r ă r i m i n i e r e P o ia n a R u s - în f u n c ţ i e a so n d e i. v i n g c u r ă b d a r e şi c a lm , aşa
a c eia c a r e d e p is te a z ă n o ile ta re a v iito a r e lo r r e z e r v e d c amintite n-au avut nici un e ridicat „adeverinţe pentru dreptul de a alege". Pe baza a
căi, n c i n f o r m a că s o n d a s-a A c u m s o n d a f o r e a z ă . Z i şi c u m î n v i n g şi c o n d iţ i il e v i cestora ei vor vota în localităţile unde se vor afla în ziua
r e z e r v e d c m i n e r e u r i . m i n e r e u . fect. Ei au propus candidatu
p u s in f u n c ţ i e c u tr e i lu n i n o a p t e se f a c e c a r o ta j c o n tr e g e a le c lim e i. N c - a m u i lui să-i sprijine în rezolvarea de 2 martie.
F iin d c ă şi a c e a s tă m e s e r ie
îşi a r e p o e z ia şi a v e n t u r a ei, m a i d e v r e m e . îndrăznim să t i n u u tn c ă u ta r e a m i n e r e u ta t c u p r i n ş i d e u i m i r e la p o N. PANAITESCU acestei probleme. De aseme