Page 78 - Drumul_socialismului_1969_02

RUMUL SO C iA L lS M U l UI
1
ţJţT3!55TWrtirS. £...
• 23 FEBRUARIE muncitoresc ’. în 1890 s-a năs­ Internationale : la Tripoli
ŞTIA?! CÂ... România : s-n născut, în cut actorul Constantin Kama- (Libia) sc deschide Tîrgul in­
general, la care
ternaţional
dan (m 1958).
1R82. compozitorul, dirijorul şi Alte ţâri : Franţa — în 1841 participă şi România
UNIUNEA SOVIETICA ocu­ folcloristul Gheorghe Cucii (m s-a născut Picrre Auguste
pă prim ul loc in lume în ccca 1932) ; in 1892 s-a născut chi­ Renoir, pictor şi grafician (m
cc pliveşte numărul titlu rilo r mistul Ion Tânâsescu (m. 1959). 1919) ; Italia — s-a născut in • 27 FEBRUARIE
dc cărţi editate in 1900 — A lic ţâri : Cehoslovacia — 1707 scriitorul Carlo Goldoni
72 977 ? Pc locul doi sc situea­ în 1903 s-a născut Jullus (m. 1793) ; Kuweit — in 1961 România: în 1050 s a născut
ză S.U.A. cu 58 517, iar pc lo­ Fucik, scriitor şl ziarist re­ piciorul Ion Andreescu (m.
cul trei Japonia cu 30 451. In voluţionar, erou naţional, asa­ 1882) ; in 1051 s-a născut Spi-
total, în anul 1900 au fost edi­ sinat de hilleriştl la 8 septem­ ru Haret, matematician şi pe­
tate In întreaga lume 400 000 brie 1943 ; Germania — în dagog (m 1912) ; a murit, în
O o O o c. C' vJ O O*? titlu ri dc cărţi. Cărţile cclc 1005 s-a născut compozitorul 1940. pictorul Nicolae Tonitza
mai inuLt editate sînt operele G. F. Handel (m. 1759) ; (n. 1RR6).
Alic ţări : Republica Domi­
U.R S S, — in 1918 a fost cre­
Iul V.I. Lcnin — dc 201 ori in
D T J M I 1 T I C A I 10 ţări. Aceste date sini cu­ ată Armata Sovietică ; în lă (în 1805 n fost proclamată
nicană — sărbătoare naţiona­
1945 a m urit scriitorul A.N.
prinse In „Anuarul statistic'
a) UNESCO pc anul 1007. pu­ Tolstoi (n. 1883). independenţa) ; Germania —
blicat recent. s-a născut, în . 1846. Franz
• 24 FEBRUARIE Mchinig, istoric şi publicist
O marxist (m 1919) ; S.U.A. —
Visurile înaintaşi- rate in „Anuarul statistic pc gurează oficial Monetâria Sta­ s-a născut, în 1902, scriitorul
POTRIVIT DATELOR înse­
România : în 1070 se Inau­
laureat al
John Steinbeclc,
1968" care a apărut la Var­ tului şi se bat prim ii lei de Premiului Nobcl ; U R S S. —
şovia, populaţia Poloniei este aur şi argint ; lot în 1870 a a­ în 1RR7 a m urit compozitorul
formată in proporţie dc 40 la părut la Bucureşti, publicaţia A. P. Borodin (n. 1833) ; în
| Ier prind temelii sută din tineri pină la 19 ani lui B P Haşdeu „Columna Iul a fost proclamată independen­ Favlov (n. 1849).
1930, a m urit savantul I. P.
şi aproximativ 70 la sută din
Traian" ; în 1084 s-a născut
ţa de s ta t; U R.S S. — in 1921
depăşesc
polonezi care nu
medicul N. Gh. Lupu, repre­
virsta dc 40 ani ? In prezent, zentant de frunte al medicinii a fost constituită RSS. G ru­ • 28 FEBRUARIE
în producţie sînt ocupaţi cir­ interne (m. 1900) ; în 1945, la zină
| Un interesant document confirmat ca 10 milioane oameni. chemarea P C R . peste 000 000 România : s-a născut, în
de oameni ai muncii din Ca­ • 26 FEBRUARIE 1754, Gheorghe Şincal, Istoric
de realitatea prezentă O pitală au demonstrat îm potri­ şl filolog (m. 1810) ; ,în 1785,
IN BULGARIA analfabetis­ va guvernului Râdescu, pentru România : în 1733 s-a năs­ au fost traşi pe roată la Alba
mul a fost lichidat cu 15 ani instaurarea unui regim demo­ cut Crişan (Gheorghe Marcul) Tulla, Horia şl Cloşca, condu­
Cunoscînd bogăţiile solului şt subsolului, Inepuibazilelc in urmă ? înainte de anul cratic. ţăran iobag, unul dintre con­ cătorii răscoalei Iobagilor din
zăcăminte de cărbuni din bazinul Văii Jiului, fierul din M un­ 19J4, 28 la sută din populaţie Alte ţări : Germania — s-a ducătorii răscoalei de la 1784 Transilvania de la 1784 ; s-a
ţii Poiana Ruscâi, aurul din adîncurile Apusenilor, pădurile, era analfabetă, iar înainte dc născut. în 17R0, folcloristul (m 1785) ; s-a născut, în 1838, născut, în 1803, savantul neu­
cîmpfiU’ roditoare, înaintaşii noştri au întrezărit, nu o dată, eliberarea ţării dc sub jugul şi povestitorul Wilhelm Karl scriitorul B P Haşdeu (m. rolog dr. Gh. Marinescu (m
calea spre un viito r fericit, spre bunăstare şi civilizaţie a oa­ otoman (1H78) — 95 la sulă. In Grimm (m. 1859) : U RSS — 1907) ; în 1910 s-a născut Lu­ 1938) ; în 1950 a m urit artis­
menilor din judeţul nostru, din întreaga ţară prezent, din cci 2.5 milioane s-a născut in 1892, scriitorul dovic Minschi, aclivist al tul poporului Nicolae Bâltă-
A trecut mai bine de o jumătate de veac de clnd un muncitori şi luncţionari ocu­ K A Fedin U T C , ucis de siguranţa bur- ţeanu (n. 1093).
fost re viilor şcolar de pe meleagurile hunedorene n făcut o paţi în economia naţională, Internaţionale: în 1840 a fost ghez.o-moşiereascâ în 1935. Alte ţări : Anglia — în 1837
prevestire, remarcabilă prin apropierea de realităţile noastre 1 10 000 au studii superioare. publicat „Manifestul comu­ Alte ţări : Franţa — în 1002 a început mişcarea „Cartistă";
de astăzi. Bineînţeles, la momentul apariţiei lor, prezicerile 2K0 000 studii medii (le specia­ nist". elaborat de IC. Marx şl s-a născut scriitorul Victor S.U.A. — s-a născut. în 1901,
au fost trecute în domeniul fanteziei, al închipuirilor. Chiar litate şi 290 000 studii medii F Enccls Hugo (m. 1885) ; Noua Zeelan- savantul Llnus Cari Paulîng,
şi mai tîrziu, în 193J, clnd memoriile respective au fost repu­ generale. dă — a fost creat, in 1921, laureat al Premiului Nobel ;
blicate de către revista „P laiuri hunedorene", viziunea revi­ O • 25 FEBRUARIE Partidul Comunist ; U R S S. Uruguav — în 1811 a început
zorului şcolar era dată pe seama Imaginaţiei, a Irealizabilu­ DOCUMENTELE editate dc — în 1R09 s-a născut N. K lupta de eliberare naţională
lui Aceasta o explică şi nota redacţiei, care menţiona : „Am Secretariatul O.N.U- pe 1908 România : a apărut, în 1090. Krupslcaia. activistă a P.C.U S, împotriva dominaţiei spanio­
publicat acest articol numai ca un titlu de curiozităţi'. De numără în total 520 milioane ziarul „Munca", organ politic soţia lui V I. Lenin (m. 1939). le.
altfel, însuşi atvlorul încheia prin a spune : „Toate sînt un pagini şi cîntărcsc 1730 tone ?
frumos vis. Ca aceste visuri să devină realitate ar trebui ca
energia materială şl spirituală, precum şl prospcrarca econo­
mică să ajungă la un grad foarte mare, nu numai în judeţ, tV UNOR • UMOR
dar in întreaga ţară”. SEMINŢELE 1)E BUMBAC
Să lăsăm, în rîndurlle ce urmează, prezicătorul sâ-şl des- sînt foarte bogate in protei­
tâinuie visul. Un vis care astăzi nu constituie doar un sim­ ne ? Pentru a le extrage este hi t i m p ce v o r b e a in P a r ­ o v o c e . CU e s te c e a s u l ?
plu document de arhivă, cl o realitate pe care am trălt-o şl suficient să sc elimine prin- l a m e n t u l b r i t a n ic u n d e p u ­ n u e şti în
— D u m n e a t a
o trăim zl de zl tr-un procedeu industrial dc ta t o b s e r v ă că C h u r c h i ll d ă ­ to a te m i n ţ i l e , r e p lic ă c e a ­
„Judeţului Hunedoara — prevede autorul — cantitatea ne­ separare, părţile toxice şi inu­
măsurată dc cărbune îl va asigura dezvoltarea peste veacuri tile. Se obţine astfel o pudră d e a to t t i m p u l d i n c a p s o r n ic a r u l, c u m m ă t r e z e ş t i
de-acum înainte. Peste o 6ulă de ani, Petroşani unit cu Pc- fină, asemănătoare făinii dc — V ă d cu o n o r a b i l u l m e u aşa, p u r şi s i m p l u ca să m ă
trila şi Livczcnl, va deveni un oraş înfloritor, cu o sută dc griu, a cărei valoare proteică p r i e te n d ă d i n ca p . D a r e u î n t r e b i cit e c e a s u l ? N -a i
mii dc locuitori şl va fi centru! Văii Jiului. Dc-a lungul bule­ este egală cu accca a cărnii n u e x p r i m a ci d e c it p r o p r ia c e a s ?
vardelor sale sc vor ridica palate, în teatre stagiunile sc vor m e a ţ>ă re re. — Ha a m , b i n e î n ţ e l e s , r ă s ­
prelungi pe întreaga durată a anului, magazine moderne, dc vită. — £/ c u , răspunde C h u r - p u n d e v o c e a , d a r v i l a m a ­ — Ce să fac ? Mă are in
Pudra din seminţe dc bum­
restaurante, hoteluri, cafenele se vor înălţa ca din pămtnt. bac poate fi preparată pc baza c li i ll . d a u n u m a i d i n p ro d u s a s e a ră la r e p a r a t. mină I
Coşurile Întreprinderilor industriale se vor înşirui, m ii dc unor reţete culinare in aşa fel p r iu l m e u c a p .
turişti vor urca spre piscurile sublimului Parîng, vor face PRIN ORAŞELE LUMII. incit să sc asemene ca gust cu — Răie.ţelc, n u - ţ i e s te r u ­
excursii in minunatul defileu al Surducului. Se va construi R.A.U. — Bab Zweila, una din cele opt porţi ale oraşului Ln o ra r i n e i d i m i n e a ţ a , u n ş in e să f u m e z i ? O a r e a şa te
calea ferată Deva — Hunedoara — Haţeg — Petroşani şi Cairo, mărturie o istoriei unui oraş vechi de un mileniu. biflccul natural. c e a s o r n ic a r e s te sculat, d in învaţă la ş c o a lă ?
mai departe spre Oltenia.... Lupenlul şl Vulcanul vor deveni s o m n d c so n e r ia te l e fo n u l u i : — D a r în că nu merg la
oraşe legale dc Petroşani... — Afet M a c In to s h , s p u n e şcoală !
I.a Sarmizegetusa sc vor descoperi urmele trecutului.
Puternicul ci muzeu va fl vizitat dc public din toate părţi­
le lumii..." CALEIDOSCOP
Autorul a întrezărit apoi, dezvoltarea Hunedoarei : „In
sinul m unţilor se vor descoperi cantităţi uriaşe de fler, in ­
cit Hunedoara sc va înălţa la o treaptă de înflorire ce nici ACCESUL COPIILOR calitatea austriaco Graz, unde rechinul pe bord şi a-l ucide. In Bacterii stimulative
nu poale fi bănuită. Aici nu numai că sc va topi fierul, dai ESTE INTERZIS un automobil „Volkswagen" a interiorul său s au găsit restu­
sc va şi prelucra. Castelul Corvincştllor va fi complet reno­ reuşit să parcurgă o distanţă de rile unei oi.
vat şi va prim i oaspeţi străini...' In Nepal exista un obicei ciu­ „oproope 5 metri", cu 57 de ă
Previziunea înaintaşului nostru referitoare la oraşul De­ dat : dupâ naşterea celui de al „pasogeri". 18 din aceştia au !ntr-un locol. trei clienţi jucou pentru agricuiturâ
va, 9-a adeverit în cea mai mare-parte : „Deva va deveni un 2 0-lea copil, părinţii trebuie să ocupat spaţiul din interiorul au­ pocher cu un cime, care oporţî-
puternic ccnlru industrial, feroviar, comercial şi cultural. Va Iacă o nouă nuntă d or.. acelaşi toturismului, 2 au intrat in port- nea unuia din ei.
fi capitala judeţului... Oraşul sc va înfrumuseţa. Un bule­ obicei interzice copiilor să par­ bogoj. iar restul s-ou căţărat pe — N om mai înlîlnit un ani­ Bacterii care stimulează creşterea şi dezvoltarea cul­
vard drept il va străbate dc la colonia Ceangăi pină la poa­ ticipe Io petrecere. caroserie mal mai inteligent ca ocesto. ex- turilor agricole au fost transformate in pulbere uşor de
lele Cetăţii... Spitale încăpătoare vor prim i şi trata bolnavii As.tlel se explică de ce Io nun­ clamo un spectator curios. păstrat şi transportat, dc către Institutul dc microbiologic
în mod gratuit. In diferite puncte ale oraşului vor fi ame­ ta nepolezului Dev Radj Updohi, UN CIZMAR AMBIŢIOS — Do, este Inteligent, răspun­ din Letonia. împrăştiată pc un teren umed, pulberea „în ­
najate parcuri în care sc vor aşeza statuile bărbaţilor care Io care ou cîntoî 30 de muzi­ Joseph Schrott, un cizmar In de posesorul său, dar pierde în­ vie", bacteriile işi refac complet funcţiile, încep să SC în­ — Vâ rog să-mi acordaţi
au avut vreun rol în Istoria judeţului Hunedoara. Frumoase canţi, iar cei trei sute de oos- virstâ de 00 de ani din Alpii Ba­ totdeauna. Ori de cîte ori are mulţească şi să stimuleze substanţele biologice active. Pre­ mina.
teatre, locuri dc petrecere vor distra publicul. Deva va ajun­ peţi ou petrecut trei zile în şir, varezi. o confecţionat o gheotă cărţi bune, începe să dea din paratul sporeşte sim ţitor recoltele dc sfeclă (le zahăr, cerea­
ge municipiu, iar autorităţile locale, împreună cu prim arul, ou lipsit 20 din cele mai opro-i în greutate de 52 de kg. folo coacţo. le şl legume.
vor aranja treburile obşteşti cu marc chibzuinţă. Peste bă- piate rude — copiii lor. sind în acest scop 20 de piei de
trinul Mureş îşi vor întinde arcuşurile nenumărate poduri UN CURTEZAN IDEAL vită şi 150 metri de oţă de ciz­ Cea mai bătrino funcţionară
ca să lege părţile oraşelor de pc ambele Iui maluri... In De­ mărie. El a făcut acest lucru din de la oficiile stării civile din
va va fi şi Direcţia regională a căilor ferate. Aici sc vor con­ Belgionco Antoinette Schutz dorinţa de o atrage cîţi mai R F C . Molhllde Brlnkmann. şi-o
centra direcţiile miniere, silvice, sc va organiza şi o direcţie şi - a sărbătorit cea dea 70-o mulţi turişti in orăşelul său na­ sărbătorit o 90-a aniversare.
a poştelor. Din punct dc vedere cultural sc va marca un pro­ aniversore şi o dota cu aceosto tal Obersdorl şi de o depăşi „Tonţi Tillo" a oficiat de 48 de „Cloşcă electronică66
gres foarte mare. Nici un sat nu va răminc fără şcoală şi în­ cel de al 49-lea refuz de a se vechiul său record — o gheată ani mii de căsătorii şl mol ofi­
văţător. Toate şcolile vor fi plasate în clădiri moderne, fru ­ căsători cu Comille Vanderberg de 35 kg, pe care o confecţio- ciază şl astăzi lo cerere specia­
moase şi nici un obligat (n r. Autorul a prevăzut obligativi­ „Prietenia noostro este atît de lă. deşi voia încă în urmă cu 15 O „cloşcă electronică" a fost construită la Institutul (le
tatea invăţ&mîntului general) nu va lipsi ele la şcoală..." ideală, o declarat ea. îneît nu not-o curînd după cel de ol doi- onî să se retragă din acest post. agroflz.ică din Leningrad. Este vorba dc un aparat folosit in
Previziunile fostului revizor şcolar nu se opresc aici. Ele pot să suport gîndul că va lua leo război mondial. Este drept Insă că, acum un incubatoare, care înregistrează temperatura din interiorul
se referă la dezvoltarea pe care o vor cunoaşte şi celelalte sfîrşit. Poate anul viitor îmi voi DIN PIETRE SE POT FACE BANI „do" spus In şoapte, nu mol este oului şi de la suprafaţa sa. şi prin datele pc care Ic fu rn i­
localităţi din judeţul nostru, fiecare sat şi oraş „La Brad da totuşi consimţâmîntul, pentru volabil la „tanti Tillo", care nu zează creează o imagine completă a dezvoltării embrionului
sc va deschide un liceu şl o şcoală dc meserii... La Orăştic, că nu cred să moi am puterea O comisie o Congresului sto­ moi aude bine. Candidaţii la pe 2ilc, orc şl minute. Aparntul este dc fapt un emiţător m i­ Luna de miere...
llia. Haţeg, Gcoagiu. Câlan, CcrtcJ, Hunedoara, Petroşani, de a refuza cea de a 50 a ce­ lului indian Prodesh o dovedit căsătorie trebuie ocum sâ-şi spu­ croscopic montat intr-un va9 capilar dc sticlă, care sc intro­
Lupcni. Vulcan vor funcţiona şcoli de diferite specialităţi şl rere în căsătorie". că din pietre simple se pol face nă tare şî clar „do"-ul lor in duce în oul dc control printr-un orificiu „forat" cu un sfre- Desene realizate de
grade,.." bani. Este drept însă că ero vor­ cornetul acustic pe core „tdnti dcl specia). M1RCEA BITCA
Confruntarea prezicerilor cu realitatea este cit se poate CIFRA...... FATALA" ? bo de exemplare cu care fostul
de simplă. Documentul de arhivă, care a fost visul său aş­ Tom Smith s-a născut la Man- pnnvministru al statului, D. P. Tifla" il ţine lo dispoziţio lor.
ternut pe hîrtie, este astăzi o filă a realităţii, a înfăptuirilor chester la 13 aprilie 1913, la ora Mishra, fusese otocot de adver­
ce ne înconjoară. 13 şl 13 minute. Aceasta potri­ sarii politici Io o întrunire pu­
Am fost m artorii oculari, şl în acelaşi timp, participanţi vire de cifre este cu atît mai a- blică. Comisia o dispus itrînge-
activi, de-a lungul a două decenii şl Jumătate, Ia transfor­ muzantâ cu cit, liind tradiţio­ reo „proiectilelor" şi le-a vîndut
marea în realitate a previziunilor şl visurilor înaintaşilor nalist, Tom Smith s-a însurat la fa o licitaţie publică. Suma înca­ POŞTAŞUL
noştri, considerate odinioară de domeniul fanteziei. Pentru sată s-a ridicat la 586 rupii.
înfăptuirile din anii socialismului, care ne intîmpină de-a 13 iunie şi a avut 13 copii. In-
lungul şl de-a latul ţării, n-am avut nevoie de un secol A Ir-o zi, a cumpărat un bilet la DE PRETUTINDENI L U fflU
fost destul un sfert de veac. Un sfert de veac în care toate loterie cu numărul 1313 şi... a cîş- REBO
forţele creatoare ale harnicului şi talentatului popor român tigat o sumă de 13 ori mai ma­ Un rechin cu o lungime de 6
— sub conducerea plină de înţelepciune n Partidului Comu­ re decit valoarea biletului. m a fost copturat de un vos
nist — s-nu afirm at plenar, conducînd ţara pe drumul bu­ „RECORD MONDIAL" de pescuit Iugoslav In nordul Joan Gllgor — Hunedoara.
năstării şi civilizaţiei socialiste. Mării Adriatice lo circa 30 km Am reţinut triunghiurile tri­
N. WARDEGGER Un nou record mondial „auto­ de Rovinj (Istria). A fost nevoie mise de dumneavoastră, deşi
arhivist principal la Arhivele statului Deva mobilistic" a fost stabilit în lo­ de nouă oameni pentru o aduce sînt la Umila minimă de 9 li­
tere.
I. IVANESCU — Lupcni.
Am prim it două careuri, un
triunghi şi un romb cure au
PRESCRIEREA MEDICAŢIEI Şl COMBA­ „1933", ca ne-a parvenit prea
io.sl roţi nule. Păcat dc careul
1 î I /li LI.
HORIA CRIŞAN — Ilatejj.
Nu mai reţinem triunghiuri
mni mici de 9 litote
Găsiţi
TEREA ABUZULUI DE MEDICAMENTE altceva mai atractiv
r/ID O K GSLCOI — Vilccle
Bune. „Recordul" de 7/7 cu 2
puncte ne;;re nu ţine. Astfel
de recorduri s-au depăşit de
In timpurile noastre Industria analizele* 1 Flcoare medic a ln- ţional de medicamente şl uneori medicamentului prescris. Nu tre­
medicamentelor a fftout progrese tllnlt In activitatea aa aaemcnea abuziv vor trebui să etea In aten­ buie uitat faptul că evoluţia gra­ mult Coperta literară „CONU
foarte mari şl eub9tanţe»c medi­ persoane care da frica cirozei, de ţia Ministerului SAnfitaţU pentru vă a unei boli este determinată COCOR" eslc sub otice e ti­
camentoase actuale în merea lor exemplu. Îşi repet A Aşa-zlsele pro­ o mal deplinA rezolvare. Vor tn majoritatea cazurilor de atitu­ lică.
majorltaie. <1e o puternica efici­ be hepatice şl care din cauzR u­ trebui luate mAsurl pentrti evita­ dinea terapeutică Iniţială care nu NICI! «BUCHEA — Ilp.teg.
enţă (antibiotice, analgezice, anti­ nul tlmol de 2-3 unltAţl peste nor­ rea risipei şl exagerArlIor In pre­ n făcut o profllAXte şl nu a Înlă­
poetice. diuretice ete > au deter­ mal, cutrelerA policlinicile In cAu- scrierea şl folosirea medicamen­ turat fActorlJ declanşatori. ..Înmulţirea Incompletă" tri­
minat pe llngA vindecarea unor boit tarea unut specialist In boli de telor. ţlnlnd seanţa de caracterul Pentru ca un medic flft albă o misă dc dumneavoastră este în-
considerate Incurabile el apariţia ficat şl încep tratamente lung», dâunAtor a) abuzului de medica­ conduită rAţlonalâ 1n acordarea ti-adevăr „foarte Incompletă !
unei veritabile patologii, prin ac­ costisitoare şl chiar dAunAtoaro. mente relevat de întreaga expe- unul tratament medicamentos, el In afară de (lumneavoaslrâ,
cidente toxice, alergice, anofllac- nelAslndu-6e convinşi atunci clnd rlenţA medlcolA". trebuie să se bazeze pe trei ele­
Oce, hemoraglce. tromboflce. re­ mente. şt Anume : pe bunul său probabil, nimeni nu poale ghi­
nale. cardiovasculare^ sanguine, simţ, pe cunoştinţe medicale so­ ci soluţia Am reţinut triun ­
hepatice, provocate prin nparipn lide de eilopatogenie şl pe noţiuni ghiul, aritm ogrlful şl celelalte
de boli noi şt prin modlflcareo speciale pilvind efectele farmoco-
tabloului dlnlc al celor vechi loglce aIc medlcaţlet prescrise. două. care sînt imerossfnle
O mare parte din paiologla u- Se poate concluziona că in fa­ NICOLAE CERCHEZ - Pe­
manfl este greu de stAplnlt şl de ţa medicului curant folosirea Ju­ troşani. Din trei triun ­
aceea 6e Impune ca o Înaltă da­ li ao prezIntA adevărul. Aprectcrea coreclA şl oblcctlvâ a dicioasă a medlcaţlel revine ca o ghiuri, două da şl unul ba. A
torie Intelgctual-profeslonalA şl Considerăm necesAr a sublinia efectului medlcomenlutut admi­ preocupare de mare răspundere
etlc-umanA pentru flecare cadru nistrat In ncop terapeutic nece­ pentru Înlăturarea nepîAeerllor căzut ccl cu „OSPĂTĂRIŢĂ",
medical de a preveni populaţia de şl faptul cA un numAr mare de sita răspunsul Ia clteva între- produse dc obuzul de medicamen­ care nu se încadrează în no­
bolnavi, beneficiind de gratuitatea
cunoscutele efecte secundare, daie bArl : 1. In ce mAsurâ. dupA tra­ te şl mai alea să nu se uite că menclatorul nostru.
de unele medicamente rfleplndlte acordatA de stat. se prezJntA Ia „boala terapeutică'* sau „medica­
în masA şl aplicate fârâ diaeer- medic şl obţin stocuri de medi­ tamentul acordat, a scAzut num ă­ mentoasă” este pedoale astăzi să ADAM M IIIA IL A — Călan.
nAmlnt 1 FeţA de aceste Inconve­ camente. fAclndu-şi acasA o „mici! rul bolilor şl. deci. numărul bol­ treACă In lista flagelurilor socia­ Am prim it cele trei careuri,
niente este necesară afirmarea u- farmacie”, pe care Je folosesc navilor ? 2. In ce măsură medi­ le (alerom. cancer, accidente de (din care unul retrimis cu u­
nel deontologb speciale in relaţiile nelndlcat, modldclnd adesea evo­ camentele administrate nu atenuat circulaţie) şl. nşa după cum decl»- nele semnificaţii corectate),
cu bolnavii, de preocuparea medi­ luţia bolilor şl dezorlcntfnd me­ gravitatea bolilor. Aşa Incit efec­ ra Mtehe) Conte ameninţă să o la
tul lor cumulAt sA ducA la scăde­
dicul Asupra stadiului afecţiunii.
cala barata pe o desSvlrşllA corn- FnlA de acest Aspect cadrele me­ rea generală a morbidităţii şl Im­ InAlnfCA tuberculozei şl sifilisului, dar ne cerem scuze câ n-am
petenţA profeslonoiA plicit a mortailiAţti ? teroarea înaintaşilor noştri. avut timp să trecem peste
Mijloacele complexe de Inves­ dicale slnt chemate 6A lupte pen­ ele. In caz.ul că sînt corespun­
tigaţie şl mal ales libertatea ce o tru folosIrcA şl acordarea In mod Reversul problemei cere formu­ Trebuie, deci înţeles eă Institui­ zătoare, atunci le vom propu­
au cel suferinzi spre a-şl procura judicios a medlcaţlel gratuite. larea «Hor întrebări r 1. lo ec rea şl prescrierea tratamentului
unele medicamente fArA prescrip­ In domeniul apIJcAril medica­ măsură medicamentele ncordAte pentru ccl bolnavi revine, prin mc- ne pentru publicare.
ţie. fie ele considerate ca neavlnd mentelor. Acţiunea tnccpulA dc au declanşat apariţia de noi for­ nlren sa. numai medicului con­ PETRU PARDAU — Hune­
o nocivitate mare asupra organis­ conducerea Ministerului SAnAtAţll me de patologie mărind numă­ sultant. cllnlclnn. deoarece numnt doara. Careul „Mârţişoare" a
pentru difuzarea cit mal largâ a
mului a dus. din nefericire, )« cunoştinţelor despre medicamente rul global al cntltfiţll uosoioglce u- el este cel care cunoaşte boala, fost retinut de noi pentru a fi
apariţia unul tip de medic care Ca factori Importanţi |n vindeca­ inane ? 2 In cc măsură folosirea cunoaşte însuşirile medlcaţlel A­
efectuează foarte adesea un exa­ rea bolilor, dor şi In agravarea largă, nclndlcntă şi abuzivii cordate. criteriile dc aplicare şl publicat ulterior, avînd o te­
men clinic sumar şl care Işi ha- Ier, prin abuzul ca dor.A şl ca a inedicamnetelnr a pl-ovo- de urmărire a tratamentului, ur­ mu generală.
zeazfl diagnosticul pe ecuaţia Iz- ent «gravarea bolilor existente ? mările ce le poale avea trata­ VLAD METEŞAN — Dobrn.
vorltâ din evaluarea examenelor sortiment, constituie o notiA ori­ In faţA acestor întrebări şl. mal mentul prescris. Am prim it cele două careuri,
de laborator, procedeu rare e fA- entare c.virem de blnevenll.V ales a răspunsuillor lor. este e-
cut ca un mare numSr de bolnav» De altfel. Dirccllvele CC. ai vldcnl faptul cfi tn acordarea me- dar nu le-am verificat încă
sA crcadA In valoarea absolutA n P.C.n. cu privire In Îmbunătăţi­ dlcaţiel, tn tratarea unei afecţiuni, Dr. AUREI ION ŞT. CIOBANU Criptografia nu se va publica
examenelor de laborator, n exa­ rea Asistenţei medicale sublInla/.A fie ca acută sau cronică, doar nici „în mod excepţional", de­
menelor rAdlologice etc., oferind cA ..Abuzurile In solicitarea pres­ medicul consultam este ccl care medic director la Spitalul din Găsind prima lilerâ din denumirea fiecărui desen, obţineţi dezlegarea careului.
chiar aspectul unor holnavl care taţiilor medicale, internări Insu­ trebuie să decidă, el l$l poate a- Ghelar oarece nu mai publicăm acest
se lnternea2â pentru ,,a-.şl face toate ficient motivate, consumul ncra- suniA rcsponsîibillimea eficacităţii Text şi încrucişări : LI VIU COVACI Desene : ION BOZEŞAN gen !