Page 80 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 80
i£ S U M A M t S I H t n
MkUJ
j ; j ; ! '; ! ! ! ! ! î î ' j >>] m 11111, 11111111111111111111111111 i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i i m i i i H i » / / / / / / g A \ \ H S U B « i i
SEC V EN Ţ E INTERNAŢIONALE 'i!!::::: ...... — i i " ii Mliii i i i i m i iii iiii i m i i 1hHI lilli !!i llii 11 illiiiiiliilli aSIwJIMI
.........“ 11^ 1 ^ 1 4 1
;
i
i
m iiii
t
W W W . -M Mwrwn
Criza politică ORIENTUL In legătură cu staţionarea tem
APROPIAT porară a trupelor sovietice pe CURIER • CURIER • CURIER
vest europeana de Securitate face apel la noi
Consiliului teritoriul Cehoslovaciei
^ Preşedintele
eforturi pentru a se ajunge la SUCCESE ALE FORŢELOR PATRIOTICE LAOTIENE nie, colaborare şi asistenţă
o reglementare paşnică a con Ceflfcrlnfa dc presa XIENG KHUANG 22 (Agerpres). — După cum anunţă mutuală. Părţile, menţionea
0 întrevederea mi
flictului.
fost transpusă nistrului de externe egiptean dc la Praga agenţia dc presă Khaosan Pathct Lao, în cursul lunii Ia ză comunicatul, au discutat
şi o scrie dc probleme inter
nuarie 1969, forţele patriotice laoţicnc au scos din luptă pes
cu regele Iordaniei. 0 R.A.U
dezaprobă punctul de vedere te 1 300 de m ilita ri inamici, au distrus 39 de vehicule m i naţionale, in special proble
europene,
litare de diverse tipuri şi au doborît 35 dc aparate de zbor
mele securităţii
american privind o conferinţă aparţinînd forţelor S.U.A. Au fost, de asemenea, capturate rcafirmînd că vor depune e
Ia nivel înalt a celor palru PRAGA 22 (Agerpres). — hotărît să le livreze In ceea importante cantităţi dc arme şi m uniţii. forturi pentru reducerea în
e un nou plan mari puteri. 0 Intilnire grupări şedinte al guvernului R S Ce ce priveşte încălţămintea, pro ricană şi-a intensificat raidurile asupra zonelor eliberate, cordării internaţionale, In
între
Frantisek Hamouz, vicepre
In aceeaşi perioadă, adaugă agenţia citată, aviaţia ame
duse de tricotaj şi confecţii,
conducălorll a două
interesul menţinerii şl întă
palestiniene rivale. hoslovace,'Vaclav Pleskot, se furnizarea acestor produse a lansind cantităţi sporite dc bombe convenţionale, cu bile, ririi păcii. In legături cu
cretar de stat in Ministerul A fost refuzată, partea sovietică sau napalm. situaţia din nordul Europei,
NEW YORK 22 (Agerpres) facerilor Externe al RS.C., şi a consimţit ca o anumită par a fost subliniată Importanţa
PARIS 22 (Agerpres). — dintre generalul de Gaulle şi Reprezentantul permanent al generalul M. Korbela, împu te din aceste produse destina- politicii dc pace şl neutrali
Criza politică vest-europca- ambasadorul M arii Britanii. Franţei la O N.U , Armând Bo- ternicit guvernamental pentru le nevoilor trupelor ei din tate promovată de Finlanda.
nâ, transpusă vineri pe un O ficialităţile din aceste capi rard, preşedinte pe luna in problemele legate de staţiona R S. Cehoslovacă, să fie defal In cursul vizitei sale in toarei şedinţe a Comitetului
nou plan o dală cu faptul că tale manifestă insă o mare curs al Consiliului dc Securi rea temporară a trupelor so cată din livrările normale ale R. S. Cehoslovacă, m inistrul său Central. In probleme In
la Londra au fost date publi- prudenţă în a-şi defini o po tate. a dat publicităţii 6 de vietice in Cehoslovacia, au in comerţului exterior cehoslovac afacerilor externe al R. P. ternaţionale, Direcţiunea
citâtii o serie de afirm aţii pe ziţie faţă de afirm aţiile brita claraţie in care face apel la format pe ziarişti în cadrul u către U.RS.S. Polone. Ştefan Jcdrychowski, P.S.I.U.P. s-a pronunţat îm Şefii delegaţiilor ţârii „
care preşedintele de Gaulle nice şi faţă de amplificarea „noi eforturi urgente" pentru nei conferinţe de presă despre Râspunzînd la o întrebare a fost prim it şi a avut con potriva oricăror „acţiuni me membre ale Comitetului con
le-ar fi făcut la 4 februarie disputei franco-britanice. o se ajunge la o reglementare acordurile suplimentare la referitoare la construcţia de vorbiri cu Ludvik Svoboda, nite să refacă alianţa atlan sultativ al Organizaţiei U ni
ambasadorului britanic la Pa Presa este însă mai puţin paşnică a conflictului din O ri tratatul cu privire la staţio locuinţe pentru ofiţeri sovie Alexander Dubcck, O ldricli tică*. tăţii Africane In problema
ris. preocupă cercurile diplo reţinută Aproape toţi comen entul Apropiat. „In absenţa 0 - narea temporară a trupel'u tici pe teritoriul R S C , vice- Ccrnik, .lan Marko şi cu alţi nigerianft, aflaţi Ia Addls A-
matice şi presa occidentală. tatorii sînt de părere că, aşa Ticărui progres In direcţia sta sovietice pe teritoriul R S. premierul a arătat că partea conducători. In comunicatul 0 0 0 beba. unde se desfăşoară
Intr-un interviu acordat ra cum scrie agenţia Reuter, b ilirii unei păci juste si du Cehoslovace Aceste acorduri cehoslovacă a refuzat sâ ducă dat publicităţii sc arată că conferinţa O.U.A., au fost
diodifuziunii franceze, m inis „noua controversă aduce re rabile, tarile din această regiu prevăd ca conflictele surveni tratative in această problemă, cei doi miniştri de externe Potrivit calculelor publi p rim iţi de împăratul Etio
trul de externe, M idiei Debre, laţiile anglo-franceze la punc ne vor fi atrase inevitabil în- te intre cetăţeni cehoslovaci şi care nu a fost prevăzută în au făcut un schimb dc pă cistului american M artin piei, Hailc Selassie. In cen
a precizat in legătură cu a fir tul lor cel mai scăzut din u lti tr-un cerc al violentei şl re m ilitari sovietici să fie solu nici un acord. reri cu privire la relaţiile Mcycr, anual in S.U.A. im i trul convorbirilor s-a aflat
maţiile atribuite preşedintelui; mii ani". „Există temeri, scrie presaliilor, ceea ce va îndepărta ţionate conform legilor Ceho Referitor la incidentele din cchoslovaco-polonc şi au dis grează peste 40 000 de cadre propunerea făcută de preşe
.Generalul de Gaulle a dorit, in ziarul .Le Figaro" cunos sl mal mult şansele restaurării slovaciei şi judecate de pro tre cetăţeni cehoslovaci şi m i cutat o scrie dc măsuri con cu înaltă calificare. In u lti dintele Liberiei, W illlam
într-un interes comun, să exa cutul comentator Roger Mas- unei situaţii normale'1. curatura şi organele judiciare litari sovietici, generalul M. crete legate de dezvoltarea şl m ii 12 ani, numărul specia Tubman, în legături cu or
mineze dacă ar fi posibil ca sip, că acţiunea întreprinsă AMMAN 22 (Agerpres). M i cehoslovace, a spus F. Ha Korbela a declarat că ele sint consolidarea colaborării din liştilor care au emigrat din ganizarea unei noi reuniuni
Marea Britanie să aibă in ve nu va avea alt rezultat decît nistrul de externe al Republicii mouz. De asemenea, el a ară reglementate în mod exclusiv tre cele două ţări. Dc ase ţările vest - europene In la Monrovia, consacrată cri
dere convorbiri de explorare să înrăutăţească climatul po Arabe Unite, Mahmuri Riad, tat că acorduri economice su de organele securităţii, de Pro menea, au fost abordate pro S.U.A. a crescut dc patru ori zei nigeriene. Această Idee —
asupra perspectivelor econo litic vest-european şi sâ pro care se află la Amman intr-o plimentare prevăd că în ce curatură sau de organele ju bleme privind întărirea uni ajungînd la 100 000 dc per informează surse apropiate
mice şi politice ale Europei. voace între Paris şi Londra o vizită oficială, a avut o între priveşte aprovizionarea trupe diciare cehoslovace, intrucît tăţii şi colaborării dintre ţă soane. Numai anul trecut, O.U.A. — a fost acceptată de
Referindu-se la aceste per criză care vn fi foarte dificil vedere cu regele Hussein al Ior lor, partea cehoslovacă fu rn i pe teritoriul Cehoslovaciei este rile socialiste. O atenţie deo din Marea Britanie au emi şefii statelor membre ale
spective, el nu a indic.it nici de controlat". daniei Convorbirile au fost zează numai m ărfurile şi ma sebită a fost acordată pro grat 17 000 dc specialişti — Comitetului consultativ al
din punct de vedere econo In fine, comentatorii relevă consacrate examinării evolu terialele destinate consumului ‘ in vigoare numai ordinea de blemei securităţii şi păcii în ingineri, savanţi, profesori şi O.U.A. pentru reglementarea
mic, nici din punct de vedere faptul că adîncirea crizei in personal, pe care ea însăşi a drept cehoslovacă. Europa. medici. conflictului nigerian, data
politic nimic deosebit faţă de tervine la, foarte scurtă vreme ţiei crizei din Orientul M ijlo reuniunii urmind să fie fixa
orientarea pe care a definit-o înainte de sosirea in Europa ciu. Cu acest prilej, ministrul • • • tă ulterior.
In mod public şi constant în a preşedintelui Nixon. dc externe egiptean a remis
cursul ultim ilor ani". şefului statului iordanian un Preşedintele S.U.A. ISI M inistrul de externe cana O delegaţie m ilitară ceho
Ziarele londoneze de sîmbâ- mesaj special din partea pre dian, Mitehcll Sharp, a de slovacă, condusă dc general-
tă dimineaţa ignoră preciză şedintelui R A U , Carnal Abdel clarat In Camera Comune colonel Martin Dzur, minis Sîmbătă s-a încheiat cam
CAIRO 22 (Agerpres). R.A.U. începe azi vizita sa in
rile franceze şi iau drept e- PARIS 22 (Agerpres). In legă Nasscr lor că guvernul şi-a fixat ca trul Apărării Naţionale al pania electorală pentru ale
xaclâ varianta britanică a de tură cu creşterea tensiunii dată lim ită ziua dc 10 apri R SC.. a sosit în vizită la gerilc dc luni din Irlanda de
claraţiilor lui de Gaulle, fă- diplomatice dintre Franla şi a informat guvernul Statelor lie a.c. pentru a hotărî dacă Moscova, la invitaţia m inis nord. Pentru cele 52 dc
cînd numeroase consideraţii Anglia, ca urmare a publi Unite că dezaprobă punctul de ţara sa va continua să rămi- trului apărării al U.R.S.S., A. mandate din parlamentul de
asupra im plicaţiilor lor. cării in capitala Marii Brita vedere american privind o Europa occidentala nă în N.A.T.O. sau sc va re Grcciko. Ia Belsfast au fost prezen
Dimpotrivă, cele mai multe nii a unei relatări a convorbi conferinţă la nivel înalt a celor trage din acest bloc m ilitar. tate 119 candidaturi, ceea ce
ziare frarţeeze constată nepo rii pe cam preşedintele de patru mari puteri în problema WASHINGTON 22 (Ager dintele a avertizat pe ziarişti Precizarea lui Sharp a fost • © * constituie un record In cel
trivirea flagrantă între a fir Gaulle a avut-o la 4 februarie conflictului isracliano-arab. scrie pres). — La Washington se fac „sâ nu se aştepte la rezultate făcută la o întrebare pusă 48 de ani de existenţă al Ir
maţiile atribuite generalului 1969 cu ambasadorul britanic zinrul „Al A hram". Guvernul ultimele pregătiri în vederea de unul din membrii opozi Intr-o declaraţie făcută landei dc nord. In afara u
de Gaulle şi politica externă la Paris. Christopher Soames, egiptean, afirmă ziarul, a subli vizitei pe care preşedintele senzaţionale de pe urma aces ţiei. M inistrul dc externe ca presei, mareşalul aviaţiei şi nor circumscripţii electorale
tei călătorii". El i-a informat
a guvernului francez «Teza agenţia France Prcsse anunlă niat, prinlre altele, că punctul Riehard Nixon o va face, în- că nu va avea posibilitatea sâ nadian a menţionat, totoda fostul preşedinte al Tribuna locuite de populaţia catolică,
pe care Anglia o atribuie pre că acesta din urmă a fost che de vedere american nu este de cepînd de azi, in mai multe comunice presei detalii asupra tă. că „este posibil ca hotă- lului Suprem de la Dacca. in care candidaţii opoziţiei
şedintelui francez, scrie .Le mat la Londra pentru consul natură să ducă la aplicarea ţâri vest-europene. Programul convorbirilor pe care le va rirca să fie luată totuşi mal Asghar Khan. a subliniat că obţin în mod tradiţional cî-
Parisien Libere", pare mult tări cu guvernul său El esle rezoluţiei Consiliului de Secu turneului prevede vizite la purta. devreme dc data stabilită*. hotărirca lui Ayub Khan dc teva locuri, celelalte manda
mai apropiată de politica b ri aşteptat să sosească duminică ritate. că nu se poate pune Bruxelles, Londra, Bonn, Ber La 10 aprilie ac., va avea a nu mai candida Ia viitoa te sînt disputate intre cele
tanică. decît de cea a gene tn capitala engleză, unde va a problema de a sc încredinţa lui linul occidental, Roma, Paris După cum relatează cores loc la Washington „sesiunea rele alegeri prezidenţiale din două aripi ale partidului u
ralului de Gaulle. Dacă preşe vea întrevederi cu ministrul Jarring un rol de mediator şi din nou Roma, pentru o in- pondenţii agenţiilor de presă jubiliară" a pactului m ilitar 1970 constituie „un pas in nionist dc guvernâmint ; cca
dintele Republicii ar fi avut do externe, Michacl Slewart. care nu este prevăzut in re tîlnire cu papa Paul al V I- din Washington, Nixon va fi N.A.T.O. tr-o direcţie bună". Dc ase moderată sau progresistă,
de făcut propuneri parteneri zoluţie şi, că In sfîrsll. rondu- tea. însoţit în turneul său vesl-eu- menea. fostul ministru dc condusă do prim ul ministru
lor săi doritori să lărgească rerea sau controlul activită Vineri, In Casa Albă a avut ropean de aproape 400 de per externe, Zulfikar A ii Bhut- Tcrcnce O’N cill şi cea extre
Piaţa comună, evident el nu O ţilor partizanilor palestinieni loc o intilnire a preşedintelui soane, dintre care 200 de zia (o, eliberat dc curînd. a de mistă, sau dură, din care fac
l-ar fi însărcinat pe ambasa nu este de resortul ţârilor a- S.U.A. cu ziariştii din diverse rişti. In afara avionului său In localitatea Nisipurile de clarat, în cadrul unei confe parte cei patru m iniştri de-
dorul Maiestăţii Sale britanice LONDRA 22 (Aqerpres). De rabc. Cele patru mari puteri, ţâri, care îl vor însoţi in personal, „A ir Force One", Aur din R.P. Bulgaria au în rinţe de presă, că. dacă vor misionari şl grupul celor 12
sâ le aducă la cunoştinţă. putatul conservator Duncan încheie ziarul, trebuie să publi cursul călătoriei. Cu acest p ri care va decola azi la ora 13 ceput lucrările şedinţei Co fi traduse in viaţă schimbă foşti deputaţi.
In cercurile oficiale france Sanriys a propus sîmbătă gu ce un comunicat în care să lej. el a exprimat părerea că GMT de la baza aeriană A n m itetului Executiv al Uniu rile preconizate dc Ayub
ze se subliniază, potrivit n- vernelor francez şi britanic să respingă principiul ocupării te vizita sa va deschide „o nouă drews, din apropiere de Wa nii Internaţionale a Studen Khan, el ar participa la o
gt-niiei DPI, că „Ideen unul publice procesul-vorbal oficial, ritoriilor prin foită si să cea eră de consultări" între S U.A. shington, „caravana preziden ţilor, Vor fj prezentate ra conferinţă a tuturor partide
directorat al celor patru pu- aprobat la Elysee, a) convorbi ră retragerea trupelor israellc- şi ţările vest-europene şi „un ţială" va cuprinde alte 7-U a poarte privind lupta tinere lor politice din ţară. Adunarea teritorială a Po-
vest-europene (Franţa, rii pe care preşedintele de nou spirit de încredere reci vioane grele de transport, a- tului vietnamez Împotriva a linczlol francezo s-a pronun
iin, R F. a Germaniei şi Gaulle a avul-o la 4 februarie ne si aplicarea rezoluţiei Con procă în cadrul Alianţei a- vind la bord, printre altele, li gresiunii americane şi ajuto • e e ţat in favoarea unui proiect
'.), care şi-ar impune vo- 19G9 cu ambasadorul britanic siliului de Securitate. tlanlice". Nixon a declarat că muzina blindată a preşedinte rul pe care U.I.S. îl acordă de statut dc autonomie In
tarilor mai mici ale Eu- Dunian Sandys şi a cărei re AMMAN 22 (Agerpres). se aşteaptă ca in cursul con lui şi alt material rulant, e acestuia. La şedinţă partici Comunicatul comun dat ternă. In baza acestei hotă*
i, este atît de manifest latare, apărută In presa engle Conducătorii a două grupări vorbirilor cu liderii ţârilor v i chipament electronic care va pă reprezentanţi a 40 dc or publicităţii în legătură cu rirl, Adunarea teritorială va
rară tuturor celor spuse ză de vineri, a produs un ade- palestiniene rivale „Organiza zitate să fie abordate trei asigura legătura prin radio în ganizaţii studenţeşti. Delega vizita făcută in U.R.S.S. dc desemna un prim -m lnlstru,
deauna de guvernul fra n -, \ ural scandal diplomatic. ţia de eliberare a Palestinei" mari categorii de probleme : tre preşedinte şi Washington. ţia Uniunii Asociaţiilor Stu m inistrul afacerilor externe care va fi responsabil In fa
privitoare la necesitatea „Nu trebuie să pierdem tim şi ..Frontul Popular pentru eli relaţiile bilaterale, relaţii in In timpul zborului spre B ru denţeşti din România este al Finlandei. A liti Karjalai- ţa acesteia, iar In compe
oendentei fiecărui popor, pul, apreciază Duncan Sandys berarea Palcslinei1* s-au întîl- cadrul diverselor organizaţii xelles, nave de război ameri condusă de M iliail Stoica, ncn. subliniază că cele două tenţa statului francez vor ră-
ea nici nu merită sâ fie intr-o declaraţie făcută presei, nit pentru a discuta modalită occidentale, cum ar fi N A TO. cane vor patrula în Oceanul vicepreşedinte al U.A.S.R. ţâri şi-au manifestat dorinţa
.......lin tiţă ”. pentru a risipi norii zvonuri ţile de soluţionare a diver şi Piaţa comună, precum şi Atlantic, pentru a interveni in dc a dezvolta in continuare minc problemele privind a-
Pe de alia parte, in capita lor contradictorii cu privire la genţelor dintre ele In urmă cu probleme internaţionale gene caz de amerizare forţată. • • • relaţiile dintre ele in confor pârarca, schimburile comer
lele vest-europene se confir conţinutul exact al acestei în cîleva zile, pe străzile capita rale In cursul absenţei preşedin mitate cu Tratatul dc priete ciale şi relaţiile externe.
mă că guvernul britanic a in trevederi Singurul mijloc de lei iordaniene, Amman, au Afirm înd că aceste discuţii telui Nixon, toate sarcinile Direcţiunea Partidului So
format în jurul datei de 13 a pune capăt confuziei pre avut loc Inlre grupuri aparţi- „vor duce la altele asemănă prezidenţiale vor fi asumate cialist Italian al Unită(il
februarie diverse guverne din zente, care provoacă grave nlnd* acestor două organizaţii, toare”, care vor avea lot pro de vicepreşedintele S.U A., Proletare a anunţat convoca PROCESUL DE LA NEW ORLEANS
Europa apuseană asupra ver suspiciuni in întreaga Europă, ciocniri care s-au soldat cu babil în Statele Unite, preşe Spiro Agnew. rea C.C. al P.S.I.U.P. pen A INTRAT lN TR -0 NOUA FAZA
siunii engleze a convorbirii este ca cric două guverne să morţi si răniţi. tru zilele dc fi şi 7 martie,
publice textul respectiv, prrm!- După convorbiri Comiletul pentru a examina „dezvolta NEW ORLEANS 22 (Agerpres). — Procesul dc la New
lînd astfel tuturor să-şi facă o executiv al O.E P. a anunţat rea luptelor sociale şi p oliti Orlcans intentat industriaşului Clay Shaw, care este acu
părere proprie", a declarat că s-a ajuns la un acord între ce, precum şi iniţiativa zat dc a fi complotat asasinarea preşedintelui S.U.A.,
partidului pentru o alterna
Peru refuză Sanriys. pârli. stinga". Expriralndu-şi, tot John Kcnncdy, a intrai vineri intr-o fa2â nouă : audierea
m artorilor apărării.
tivă la politica dc ccnfru-
In calitate dc martor al apărării, prima a fost audiată
orice arbitraj Noi aefiuni greviste în Italia odată, părerea că rezultatele văduva lui Harvcy Lee Oswahl, asasinul presupus al preşe
X ll-Ica al
al
Congresului
dintelui Kcnnedy. Ea a declarat că nu a auzit niciodată po
P.C.I. „constituie o bază po
ROMA 22 (Aqerpres). Un coste şantiere revendică îm zitivă pentru conducerea u- soţul ci vorbind despic Clay Shaw şi nici despre celelalte
persoane menţionate dc acuzare că ar fi avut vreo legă
în conflictul nou val de acţiuni greviste bunătăţirea salariilor şi a con ccntrului-stlnga şi a politicii tură înaintea asasinatului dc Ia Dallas. Marina Oswald, ca
nitarâ a luptelor împotriva
diţiilor de muncă In sprijinul
a cuprins oraşe din diferite re
re este în prezent recăsătorită, a infirm at,
asemenea,
dc
giuni ale Italiei, afectînd cele aceloraşi revendicări, o dată cu sale economice, interne şi in unele din tezele principalului martor al acuzării. Perry Ray-
cu I. P. C. mal variate sectoare de acti greva muncitorilor din Indus ternaţionale dc susţinere a mond Russo, privind felul cum era îmbrăcat Harvey Lee
Oswald. 0
tria textilă din regiunea oraşu
vitate. Mii de muncitori de la
Direcţiunea
capitalismului",
şantierele navale din Genova lui Vînccnla. funcţionorii Cru P.S.I.U.P. a hotărît că rezul Intrucît numărul m artorilor apărării este destul dc mic.
au întrerupt vineri lucrul timp cii Roşii italiene au anunţat o tatele Congresului P.C.I. să se aşteaptă ca dezbaterile procesului sâ la sfirşlt aăplâmlna
de 3 ore, eerînri majorarea sa qtevă naţională pe termen ne fie analizate In cadrul v ii viitoare.
LIMA 22 (Aqerpres) Guvct»
nul prruvian a rierlarat că re lariilor şi o reorganizare a şan definit, îneepinri cu data de 3
fuza un arbitraj internaţional tierelor, marlir. Spectacolele Hp sîmbătă
Jn legălură cu exproprierea La şantierele navale din ale Teatrului M ir din Milano
bunurilor societăţii nord-ame- Monfaleone, muncilorii au de şl ale Teatrului de operă din
ricane „Internaţional Petroleum clarai grevă şi ou ocupat şan Roma ou trebuit să fie «mina
Cornpany”. Ministrul de ex tierele, protestînd împotriva te, din cauza grevei declarate CURIER . CURIER . CURIER
terne al Republicii Peru, ge concedierii a 3 salariaţi pentru de actori şi cinlăreţi, în semn
de protest împotriva regimului
neralul Edcjordo Mcrcario, a faptul că au organizai grevele
precizat că ţara sa nu vn supune anlerioare. Muncitorii de la a- de salarizare.
niciodată flcesl dilerend u d#* **■* FUT» 1 wsifl WfalBW»» iiifffiimn!imntfiiiiimi*fHniHi!!f!fit?im»mtîiHtffivtiifin!vrnttiii!i!i(iiiriii;i]i!iii*!>ii:!!iiti(£ii(ii!fîrtt!i:iniiiiit)t?fii!:TţfHti!Hfff!rfui!iT(iisiiiir!iiiniinrm?mf
nui tribunal iniei naţional La
jindul său, ministrul dezvol tuleze In faţa forţelor aliate telor, Citeva zile mai • fîrziu lente, împingînd spre ţemîneul lor. Ohlendorff revine pentru
nu are intenlia să mai ducii UL TIME LE ZILE din vest. încăperea In care a părăseşte baraca numărul 13, 'Seniorul zdrobit al celui de-al a o saluta şl, fără iluzii, îl
tării, generalul Alberlo Maldo-
uriaş fotoliul în care stătuse
nado, a afirmat că guvernul
făcut această declaraţie este
plecînd spre Malente. Ştie că
mărturiseşte :
convorbiri directe cu reprezen ocupată astăzi de un mare co va găsi acolo pe unul dintre III-lea Reich. — Dumitale pot să-tî spun,
la
merciant berlinez. Masa
tanţii companiei 1 P C. care fusese aşezat contele in fidelii săi, pe comandantul de Ohlendorff, vorbăreţ şi ele doamnă, totul s-a sfîrşit
represiune,
taşamentelor de
Inlrc timp, la Lima a luat faţa marelui şef al Gestapou Obergruppenfuhrer-ul Ohlen- gant, evită să discute cu şe Cînd a părăsit castelul de la
sfîrvît conferinţa ambasadori ALE LUI H im LEIt lui este acoperită cu dosare dorff. ful său despre catastrofa im i Malente, maşina Iul Himmler
lor peruvienl acreditaţi in ta şl clasoare comerciale. Ieşind din garnizoană, este nentă. Fostul însărcinat cu avea o remorcă, dar sosind la
rile Americli Latine. Această „In fotoliul acesta acoperit cit p-aci sâ fie călcat de un cursurile la Facultatea de Flensburg, remorca nu mai
reuniune o fost convocată In cu piele a stat contele Berna automobil, dar scapă totuşi cu ştiinţe politice din Kiel, simte era Nu se ştie nici pină acum
in el un filon de conferenţiar
scopul elaborării unor acţiuni Intre primăvara anului 1914 şi sttrşitul anului 1945, maţii suedezi nu-1 recunosc pe dotte, drept şi demn. In faţa viaţă. Ajunge la o răscruce de şi cuvinteazâ despre viitorul dacă remorca cu preţiosul ei
conţinut (poate bani) nu fu
In întreaga emisferă occiden trium viratul — Him inlcr, Gocring. Gocbbcls — care ofiţerul SS-lst cu ochelari, lui, Him m ler tresare foarte drumuri, invadată complet de economic al Germaniei după sese intenţionat scufundată
tală de sprijinire a poziţiei gu condusese Germania in cca mai neagră perioadă a istorici foarte severi des şi măsoară cu privirea coloanele de soldaţi, femei şi armistiţiu. Uită de oamenii ca într-un lac, in apropiere de
vernului peruvian fală de sale, intra deja in agonie. Himmler, care devenise omul ccl Domnişoara V..„ o locatară încăperea. Am ascultat discu copii. Şi totuşi nimeni nu re re au fost omorîţi din ordinul
societatea l.PC. Slalele Unite mai puternic din întregul Reich, fiind numit ministru dc din aceeaşi casă, este ajutată ţia din camera învecinată. cunoaşte această figură rece stăpînului său. Pion, in aşteptarea unor zile
mai bune.
ou Informai Peru că vor apli interne şi al sănătăţii, comandant suprem al întregii poliţii, chiar de acest vizitator necu Himmler spunea că Bernadot şi nesemnificativă Sau poate — La miezul nopţii au des La şcoala pompierilor din
ca sancţiuni economice acestei al tuturor serviciilor de inform aţii, al serviciilor secrete şi noscut să-şi ducă valiza în a- te cerea imposibilul. Nici vor nimeni nu vrea să-l observe. . chis aparatul de radio. Cap Flensburg, o clădire solidă din
ţări dacă nu se va ajunge la dc spionaj, civile şt militare, sc prăbuşeşte brusc dc pc so dâpost şi este îndreptată spre bă ca Wermachtul sâ capitu Printre cei care se retrag, tează emisiunea Berlinului şi cărămidă roşie, cu ferestre
un acord cu societatea 1 P.C, clul pe care şl-l construise cu grijă, încercind însă o ultimă un colţ, unde poate să stea leze in faţa ruşilor !", va a fir m ulţi poartă uniforma poliţiei află că Fuhrerul l-a excomu vopsite cu grijă în alb, H im
pină in luna aprilie şi nu vor tentativă — negocierea cu forţele aliate. Sfîrşltul însă era mai comod. Nici aceasta nu ma o martoră. Reichului. Himmler ii opreşte, nicat pe Himmler, considerin- mler îl intilneştc pe generalul
fi acordalp compensaţii „ra prea aproape. l-a recunoscut, cu toate câ-i La aceeaşi oră, H illei pro ordonîndu-Ie sâ restabilească du-1 trădător Acesta din u r SS-ist Wunnenberg. care sc n-
pide, adecvate şi efective" văzuse de nenumărate ori chi clamă la posturile radioului circulaţia, dar poliţiştii nu vor mă face spume şi se lasă dus cupa tocmai cu lichidarea bi
pentru naţionalizarea bunurilor Coloane nesfirşite de refu Şi In acest climat de înfrln- pul pe afişele de propagandă „M arii Germanii" ; „Berlinul nici ei sâ-1 recunoască. A a in faţa lui Ohlendorff. Ames rourilor centrale ale poliţiei
companiei mord-amoricane. giaţi străbat drumurile ger gere şi panică se râspîndeşte sau în ziare râmîne german. Viena va re juns la Malente in timpul tec ciudat de animal feroce şi de stat şi a arhivelor compro
In presa lalîno-americană a mane în toate direcţiile. Esle vestea că Himmler a sosit la îşi aminteşte însă de un alt deveni germană". Dar emiţă nopţii. In dependinţele pro persoană pedantă, Himm ler se miţătoare
par tot mai multe comentarii un vacarm nemaipomenit. garnizoana SS-istâ de la Loh- om, un bărbat îmbrăcat civil, toarele aliate au fost deja in prietăţii. ferestrele sînt lum i opreşte observînd brusc o pată Himmler observă eă tinerii
!n care este sprijinită hotărî- Mercedesuri cu fanioane, că mule, în apropiere de Lubeck. cu o înfăţişare plăcută, pe ca formate despre capitularea lui nate; sînt oamenii detaşamen uriaşă de grăsime pe panta de la şcoala de pompieri se
rca guvernului peruvian dc a ruţe cu ţărani, camioane b lin Şeful poliţiei SS venea aici sâ re necunoscutul în uniformă Himmler şi transmit pe toate telor dc represiune care, sim lonul lui. Pentru nimic in lu pregătesc să-şi aranjeze uni
cxproprla bunurile societăţii date, soldaţi cu uniforme în caute un azil provizoriu. Dar îl numeşte „conte". undele această ştire senzaţio ţind probabil că li se apropie me n-ar vrea să fie văzut cu formele. N-ar strica o aseme
.International Pelroleum Com- zdrenţe, femei despletite cu prima lui grijă este să intre Bombardamentul se opreşte nală. In bunkerul cancelariei, sfîrşitul, încearcă să-şi umple această pată infamă. O chea nea uniformă pentru zile mal
l»ony“ . Ziarul „F.l Comercio", copii in braţe, generali şi de In contact cu contele Berna- Un ofiţer in uniformă SS a Hitler a auzit şi el vestea şi timpul mai plăcut pentru a mă pe secretara lui Ohlen grele (se gindeşle Himmler).
unul din principalele organe zertori, un amestec nemaiîn- dotte, sosit la Liibeck cu o de pare la intrarea adăpostului este cuprins de furie. 11 revo uita Astăzi, pentru prima da dorff, rugind-o să-i şteargă $tie bine că trupele engleze
de presă ale cercurilor de afa t îl nit de oameni, a umplut legaţie de la ambasada Sue şl spune : că pe Himmler şi-l numeşte tă. fuhrerul tuturor poliţiilor, pata Intr-o fracţiune de se vor recunoaşte .formaţiile de
ceri din Ecuador scrie că ,.a- strada ca la un semn diei. Delegaţia se instalase pe — Totul s-a calmat, putem în locul lui pe Hanke. nu îndrăzneşte să dea ordine. cundă, prăbuşirea apocalipti pompieri şi le vor lăsa în pa
ceastă expropriere c.slo o Cîţiva m iniştri ai cabinetu Eschenburgerstrasse nr. 23. La să ieşim afară. Este probabil . .O dată încheiate discuţii S-a hotărît sâ plece devre că a celui de-al III-lea Reich ce. Dar comandantul şcolii <' >
chestiune allală sub jurisdicţia lui fantomă, prezidat de ami 23 aprilie 1945. Himmler se ajutorul lui Himmler. le cu Bernadotte. Himmler se me spre Pion, unde va întîlni a trecut pe planul al doilea, pompieri trim ite în grabă un
absolută a Perului" ralul Doenitz, ţin un ultim duce la ambasadă, dar se de Şi după acest scurt episod întoarce la garnizoana de la ultim ul eşalon al guvernului. după care, demn, ...se retrage mesaj secret avangarriei brita
Ziarul brazilian „Folha de consiliu la Pion, în Schleswig, clanşează un bombardament are loc întrevederea care va Lohmule şi se încuie în ca Speră să ajungă totuşi la o so în camera lui. nice care se afla deia într-un
Sao Paulo" subliniază că si dar mulţimea, cai e se risipeşte foarte puternic asupra Ltibeck- fi calificată drept istorică. mera sa, baraca numărul 13. luţie, practic imposibilă. Doamna E .... trezită foar sat vecin, la Ecker'v>rdn ;
alte guverne latino-amei icanu In toate părţile, nu mai ţine uluî şi toată lumea coboară Himmler ţi declară contelui îşi dă seama că nu mai are ce — A spus clar că mai are te devreme, vede de la fe . — Veniţi repede. Himmler
Intenţionează să urmeze poli seama de acest guvern fără în adăpost. Locuitorii imobi Bernadotte că armata germa face şi că încearcă zadarnic speranţe, povesteşte doamna reastra ei adunarea formată se află aici
tica petrolieră a Perului. putere. lului pe care-1 ocupă diplo nă a luat hotârirea să capi sâ oprească cursul evenimen E„ proprietara castelului Ma pentru plecarea detaşamente (Va urma)
REDACŢIA g l ADM INISTRAŢIA Z IA R U L U I: «tr. Dr. Petro Groza nr. 35* telefon 23 17, 12 75, 15 85. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Ii medoara-Dcva.