Page 82 - Drumul_socialismului_1969_02

DRUMUL S t IC IA III

Cuprins în stern de influenţă binefăcătoare a so­
cialismului, satul românesc se caracterizează astăzi
printr-o tendinţă vădită de a-şi crea elemente func­
ţionale cit mai apropiate de cele ale oraşglui.
Modernizarea satului e urmarea directă a aten­
ţiei pe care partidul şi statul o acordă acestei opere
ample, urmare a creşterii veniturilor băneşti ale ţără­
nimii. Ea se realizează în condiţiile proprietăţii coope­
ratiste asupra pâmîntuluj şi mijloacelor de producţie.
Satul e domeniul a cărui dezvoltare a fost aşe­
zată la loc de cinste în Manifestul-program al Fron­
tului Unităţii Socialiste. înfăptuirea acestui program
rl va situa pe el şi oamenii săi — la un nivel tot
mai înalt de civilizaţie. Satul hunedorean e o secven­
ţă a acestei realităţi, un detaliu al acestei perspec­
tive.

NE ALĂTURAM
D e s e n a te c u is c u s in ţă i n ­ p u t r u n s to t m a i le s n e şi m a i cu cele m a i p r o a s p e t e n o u ­ sa u „C ă l u ş a r u l u i F o r m a ţ i i
ca cea a c ă lu ş a r ilo r d in flo -
m a i
a d i n e o a ltă l u m i n ă — a c ee a
tă ţi d i n d o m e n i i l e c e le
tr e c e r şi p ă ru iţit şi s u s ţ i n u ­
P Â S I şi b e to n , tot m a i m u l t e r e ­ a c u lt u r i i , d i fu z a tă , a lă tu r i f e l u r i t e a le a c ti v it ă ţ ii umane. m o s , ca t a r a f u l d in Vafa sa u EFORTULUI COLECTIV
te d e s tilp i u r ia ş i d i n o(cl
ca g r u p u l fo lc lo r ic d i n A l-
d c şco a lă , d e c ă tr e c ă m i n u l
Imaginea s ă t e a n u lu i in fa ţa
ţe le a le l u m i n i i e le c tr ic e c u ltu r a l, b ib lio te c ă , c in e m a r a f t u l u i c u c ă r ţi a d e v e n i t m a ş - S ă li ş t e a u u n n u m e d c
b r ă z d e a z ă , in l u n g şi in lat, tograf... tip ic ă v ie ţ ii s p i r i t u a le a s a ­ m a r e r e z o n a n ţă .
m e l e a g u r il e j u d e ţ u l u i H u n e ­ Ţ ă r a n i i m u n c i t o r i d i n j u ­ tu lu i — ca, d c a ltfe l, şi cea P r i v i t d c la î n ă l ţ i m e a Comuna Vălişoara a cunos­ Idjcle In valoare de 234 000
V IG U R O S ! d o a ra , ca, d e a ltfe l, î n t i n d e ­ d e ţ u l H u n e d o a r a p ă şe sc a s ­ a f a m i l i e i ce p ă t r u n d e sca ra , p r e z e n t u lu i , v i i t o r u l n e p a ­ cut in ultimii ani un ritm din lei. Incepînd cu acest an s-a ho-
dc
rile m i n u n a t e a le
p a triei.
dezvoltare
substanţial
re i n tr - o l u m i n ă e x t r e m d e
in sa la c i n e m a t o g r a f u l u i , cu
t ă z i .. i n z ile le d c o d i h n ă şi in
D e s e n a te in tr e c e r şi p a m i n t , c e a s u r ile d e ră g a z, p r a g u l a a e r u l c u c a re a r in tr a in o p t im is tă , fa v o r a b il ă d e s f ă ­ punct dc vedere economic, gos­ tîirtt electrificarea satelor Dea-
r e ţe le le l u m i n i i p o a r tă p r in 257 c ă m i n e c u ltu r a le , d i n c a ­ p r o p r ia lo c u in ţă . C e le 187 u- ş u r ă r ii in c o n t i n u a r e a u n e i podăresc, al nivelului dc via- )u Mare şi Stoencasa, la care
PE TREPTELE n ă s c u t e d e f o r ţ a şi m a i u r i a ­ re m u l t e în lo c a lu r i noi, ri­ n i tâ ţ i c i n e m d l o g r a f i c e d i n lo ­ ce a r d a s tă z i p e î n t i n s u l j u ­ aceasta a fost posibilă datori­ populaţia , va conlrlfnii cu su­
m u n c i sp o r n ic e .
a r te r e le '’ lo r p u t e r i u ria ş e ,
L u m i n i l o r
|ă al oamenilor
Dezvoltarea
ma de 534 000 lei, primind şi
şă a o m u l u i ,
p u t e r i
d e ţ u l u i n o s t i u li sc v o r a ­
c a re
p u ls e a z ă in o r a ş e şi in .sale d ă u g a m e r e u a lte le , im b o g ă - tă împletirii armonioase a c- din partea stalului un ajutor
forturilor continue pe care sta­
in valoare de 135000 lei; se
n ă u c in d un nou cer d e ste le , ţ i n d c u n o i s te le o c o n s t e l a ­ tul le face penlru dezvoltarea vor construi două cămine cul­
EMANCIPĂRII u til, u n c e r in c a r e u n i c u l L U M I N I ţie. i m p r e s i o n a n t ă . P l a n u l d e salului, cu hărnicia şi simţul turale la Vălişoara şi Săliştioa-
m a i ca ld , m a i a p r o p ia t, m a i
e l e c t r i f ic a r e p e 19G(J c u p r i n ­
practic al cetăţenilor comunei
ra, un local corespunzător pen­
s tă p i n e s te o m u l f
L u n c a C e r n ii d e S u s , M e ria ,
S - a u s c u r s a p r o a p e 25 d e d e încă 7 s a le p r i n t r e ca re Anul J9G9 a găsit comuna cu tru dispensarul comunal şi o
a n i d e la e lib e r a r e a p a tr ie i N e g o iu ş.a. D c a s e m e n e a , i n o zestre materială substanţia­ baie populară.
Aşa cum au înleles că rid i­
lă, corespunzătoare unui grad
SI n o a s tr e . P in ă - n a c e l a n d e 39 s a le sc v o r e fe c t u a lu c r ă r i de dezvoltare la nivelul altora carea .sub toate aspectele a
d c e x t i n d e r e
h o ta r — 1944 — o a m e n i i d i n
din judeţ Prin sprijinul statu­
comunei c o operă colectivă in
c e le m a i m u l t e lo c a lită ţi r u ­
Acest a l 25-lea a n d c la
ra le a le j u d e ţ u l u i H u n e d o a ­ dicate din f o n d u r i a lo c a te d e c a lită ţile r u r a le c o n s t it u i e e li b e r a r e v a a d u c e m a r i s a ­ lui şj cu contribuţia populaţiei, care eforturile statului socia­
satul Vălişoara a (ost electri­
list se interferează şi comple­
s ta t s a u d i n c o n t r i b u ţ i a v o ­
to t a tite a p u n c t e d e a tr a c ţie
tis fa c ţii şi e le v i l o r d i n s a t e ­
ra n ic i n u se g i n d e a u m ă c a r
CIVILIZAŢIEI la b i n e f a c e r i l e c u r e n t u l u i c- l u n ta r ă b ă n e a s c ă şi in mun­ p e n t r u c e t ă ţ e n i i sa telo r. le j u d e ţ u l u i . Ş c o la r ii d in R o ­ şcolarizare în comună cu două tează cu alo cetăţenilor. tot
ficat S-a mărit capacitatea de
astfel înţeleg cetăţenii comunei
că. A ic i, o d a tă c u l u m i n a
„ U n d e jo c i tu
a r d e l e n e 1
a lic
lec tric.
c h i io v a , O c iş o r şi d i n
In p e r io a d a c a re a
săli de clasă şi un laborator
t r e c u t d e a t u n c i şi in
c a re
nală se consolidează, In ace­
c e a la ltă l u m i n iî — a cunoaş­
e r a u a tite a şi a t it e a d c î n ­ r ă s p in d ită d e b e c u l e le ctric , d e d e s u b t p ă m î n t u l g e m e " — lo c a lită ţi, s p r e e x e m p l u , v o r Spaţiul comercial a (ost extins Vălişoara că economia naţio­
s p u n e o v e c h e s tr ig ă tu r ă , ca
şco li
d e v e n i o a s p e ţii u n o r
f ă p t u i t , s-a a j u n s la o s i t u a ­ terii — d e v i n e to t m a i p u ­ re işi a r c şi a z i v a la b i l it a t e a noi, c u să li d e cla să s p a ţ i o a ­ cu magazinele mixte din satele eaşi unitate do interese, prin
ţie i m p r e s i o n a n t ă . In p e s te te r n ic ă , ea f i i n d d i f u z a t ă cu şi s e n s u l ei. E x i s t ă in j u d e ­ se şi l u m i n o a s e . Vălişoara şi Săliştioara — pen­ împletirea eforturilor muncito­
VICHENTE BALAN 71 la s u tă d i n s a te le j u d e ţ u ­ a j u t o r u l u n o r m i j lo a c e m o ­ ţ u l n o s t r u c ă m i n e c u lt u r a l e C o n s t r u c ţ ii l o r d c şcoli, d c tru construcţia cărora statul a rului cu cele ale ţăranului.
lu i a r d e b e c u l e le c tr ic , s ă t e ­ d e r n e , iu r i n d u l c ă ro ra tcle pe lin g ă c a re a c ti v e a z ă z e c i n o i să li d c c la să , li se a l ă ­ alocat circa 250 000 lei — şi Semn a! acestei înţelegeri, anul
prim-vicepreşedlnte ol Comitetului executiv v iz o r u l, a p a r a t u l d e ra d io şi cu magazinul mixt din Dealu
al Consiliului populor judeţean provizoriu n ii b u c u r i n d u - s c d i n p lin d c d e a r tiş ti a m a t o r i ; sin t, d e tu r ă şi c e le d e c ă m i n e c u l ­ trecut planul de achiziţii şi
t o a te î n le s n ir ile p e c a re le p i k u p - t t l o c u p ă u n loc d c a s e m e n e a , f o r m a ţ i i a r tis tic e tu r a le , p r e c u m şi a lte o b i e c ­ Marc la a cărui construcţie contractări de animale a fost
Q ducc p u te r e a k i l o w a ţ i l o r iz- f r u n t e . a c ă ro r f a i m ă a t r e c u t cu t iv e s n c ia l-c u ltu r a le . cetăţenii au contribuit cu 25 000 depăşit cu 12 Ia sută. Anul a-
Edificarea României socialiste — opera cu implicaţii din v o r ită d i n r e ţ e a u a d e c e n t r a ­ P e s te 300 b ib lio te c i s ă te ş ti m u l t l i m i t e l e j u d e ţ u l u i şi c a ­ T o a t e a c e s te a v o r fa c e v ia lei. Cele cinci unităţi comer­ cesla industria alimentară va
cele moi profunde in toate resorturile vieţii materiale şi le h i d r o şi t e r m o e le c t r i c e , şi fil i a le a le a c e s to r a , c u s u ­ re a u d e m o n s t r a t c u d i fe r i t e fa ţ ă r ă n i m i i n o a s t r e m a i f r u ­ ciale din comună au desfăcut primi din comuna V ălişr^a.
spirituale ale întregului popor ■— întruchipează şi reoli- c ă ro ra li se v a a d ă u g a i m ­ te d c m ii d e v o l u m e c o n s t i ­ p r i l e j u r i că h u n e d o r e n i i ştiu m o a s ă , mor în flo r ito a r e , v o i• In 1968 mărfuri în valoare de prin sistemul de achiziţii : si
zează năzuinţele şi aspiraţiile celor mai lorgi mase popu­ p r e s i o n a n t a c o n s t r u c ţi e d e la tu ie o re ţe a i m p r e s i o n a n t ă să m u n c e a s c ă c u sp o r, d a r şi rid ica s a tu l c o ti d i a n p e n o i aproape 6 milioane lei. conlraclări, o însemnată cami-
lare. otit de la oraşe cît şi de la sate, spre binefacerile P o r ţile d c F ier. p r i n i n t e r m e d i u l c ă re ia l u ­ să f r a m i n t e p ă m i n l u l in p a ­ t r e p te a le c iv iliz a ţie i La gospodărirea şi înfrumu­ tatc dc carne.
progresului. culturii şi civilizaţiei. In viziunea Partidului O d a tă c u b e c u l e le c tric , a m i n a s a te lo r v i n e fu c o n ta c t s u l „ B ă tu te i" , al „ I n v h t i l e i ” V. PRICOP seţarea comunei, la rezolvarea Ajulind, după puterile econo­
Comunist Român, Io baza politicii sole de construire a unor treburi gospodăreşti, ce­ mice ale comunei noastre, eco­
socialismului stă dezvoltarea armonioasă, multilaterală a tăţenii s-au mobilizat întotdea­ nomia stalului, nu facem de-
oraşului şi satului, in vederea lichidării treptate a deo­ una cu convingerea fermă că clt să sporim valoarea ajuto­
sebirilor existente între ele, o apropierii modului lor de ceea ce fac, fac penlru binele rului pe care, la rindul său,
viaţă. lor. In anul trecut, de pildă, statul 11 acordă dezvoltării co­
Privind retrospectiv sfertul de veac care a trecut de cetăţenii din comuna Vălişoa­ munei.
Io eliberarea patriei de sub jugul fascist, oricine işi dă ra au adus o contribuţie în AUREL BEfSJEA
seama de schimbările adinei care ou avut loc nu numai zile-muncă cu braţele şi ate- primarul comunei Vălişoara
în viaţa oraşelor, ci şi în o satelor. In anii socialismu­
lui, sub conducerea portidului, ţărănimea o trecut prin-
tr-un profund proces revoluţionar, care o schimbat din
temelii întregul său mod de vioţă şi de munco ; ea a fă­
cut saltul de la mica produc ţie ogricolă obţinută cu mijloace CONŞTIENŢI DE INVES­
rudimentare. Io proprietatea socialist-cooperotistă şi agri­ Reţeouo de aşezăminte cui
cultura meconizotă, pusă pe baze ştiinţifice, capabile să
turale Io sote s-a extins me­
asigure producţii constante şi tot mai îmbelşugate Prin reu. Salul fără cămin cultu­ TIŢIA DE ÎNCREDERE
modul ei nou de vioţă, nivel de tioi. prin accesul tot moi ral, fără stafie de radîpficare
larg la învăţămint, cultură şi civilizaţie — ţărănimea este oproape de neconceput.
muncitoare ocupă un loc demn in societatea socialistă. Printre primele sate din ju ­ acest scop, s-a adăugat apor­
„Schimbările economice, sociale, politice şi culturale care In comuna Geoagiu a fost deţul Hunedoara care au fost tul cetăţenilor. Contribuţia lor
uu loc ta sate — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, terminată de curînd construc­ electrificate se numără şi Bâ­ în zile-muncă La îneburilg^ofe-
ţia acestui cămin cultural şi
— au făcut din ţărănimea din România o closă nouă ce cinematograf dotot cu toate cia Comuna, în componenţa şteşli ale comunei se ridica, în
joacă un rol tot mai important in viaţa societăţii socia­ cele necesare desfăşurării u­ de acum, e în întregime elec­ anul trecut, la peste I 700 zile,
liste, care aduce o contribuţie tot mai mare la creşterea nei octivitâli culturo'e inten­ trificată. iar valoarea muncilor volun-
bogăţiilor noţiunii, şi al cărui destin s-a identificat pen­ De atunci, de la începerea (ar-patriotice la 150 000 l$i.
tru totdeauna cu destinul socialismului". se. acţiunii de electrificare — ini­ In agricultura comunei ‘ -a
In emanciparea so, în schimbarea modului de produc­ ţiată de partid —, semnele pă­ făcut şi mai m ult sim ţit aju­
ţie şi de viaţă, ţărănimea s a bucurat de o otenţie deo­ trunderii sociahsmutui la sate torul statului. Datorită aces­
sebită din partea partidului şi statului soeiolist. o primit s-au înm ulţit simţitor. A juto­ tuia, în satele Bâcia şi Tîmpa
un sprijin de nădejde djn partea clasei muncitoare, o rul dat de stat a fost am pli­ lucrările agricole au fost în
oraşului. Această grijă, acest ajutor multiloteral sînt preg- ficat prin iniţiativă cetăţe­ întregime mecanizate. Sectorul
nont oglindite şi in viaţa noua a satului hunedorean. Vor­ nească Astăzi, dintre cele pa­ zootehnic, în cele patru coope­
besc despre ele satele electrificate cu ajutorul statului, tru şcoli ale comunei, două rative agncole de producţie
edificiile social-cullurale construite din fondurile sau cu funcţionează în localuri noi, din comună constituie un spri­
ajutorul statului, reţeouo de drumuri modernizate, mărfu­ moderne. Din cele trei cămine jin demn de reţinut in econo­
rile din fondul centralizat desfăcute în reţeaua comercială culturale, două sînt noi. mia judeţului. La creşterea
rurală ; vorbeşte numărul de instituţii de folosinţă cul­ După ce în comună au fost animalelor jn satele Bâcia. To-
turală şi de sănătate care funcţionează in mediul sătesc. din comună, deputat şi can­ construite edificiile necesare teşli şi Petrem se tinde chiar
lată, să luăm electrificarea sotelor — acţiune lără de didat de deputat pentru v ii­ unei activităţi culturale, co­ spre specializare. Producţia
care nu poate fi conceput satul socialist. In numai primii CE SEMNIFICAŢII ATRIBUIT! toarele alegeri — Andrei A- merciale, de sănătate — şi medie de lapte pe cap de vacă
trei ani oi actualului cincinal statul a cheltuit pentru elec­ lupi. chiar o dată cu construirea a­ furajată a fost anul trecut dc
trificarea a încă 92 de sate din judeţul Hunedoaro o- .Trăiesc aici de 25 de ani^— cestora — au fost rezolvate 1 062 litri la C A P. Petreni şi
proape 9 milioane de lei. La ele se adaugă peste 3 mi- se destăinuie omul care va în­ şi o serie de treburi gospodă­ şi de 2 004 litri la C.A.P. Bă-
cia.
lioone şi jumătate fonduri alocate de Consiliul popular chide în curind cartea de reşti Intenţia pe care statul
judeţeon şi peste 2 milioane provenite din contribuţia muncă M-am legat de acest a avut-o cînd a acordat, sub- Ajutjnd satul să se ridice
unităţilor socialiste din mediul sătesc. TRANSFORMĂRILOR DE LA sat cu oanşeni harnici. Mă cele mai diverse forme, ajutor din toate punctele de vedere,
Reţeoua comercîolă o sotelor hunedorene a fost. de o- ştiu de-al lor şi-i ştiu de-ai dezvoltării satului, a fost bine stalul are în vedere faptul că
semeneo, organizată la cerinţele unui comerţ modern. mei Mă întrebaţi ce mi se pa­ înţeleasă Satul trebuie adus. acest ajutor va fi amplificat
438 de magazine de desfaceie există in prezent în satele re semnificativ in acest sat ? în elementele sale funcţionale, de hărnicia populaţiei săteşti.
judeţului nostru. Prin ele s-au desfăcut în ultimii trei ani Poate faptul că văd în fieca­ aproape de oraş Comuna Bâ­ Cetăţenii comunei Băcia s-au
mărfuri în voloare de aproape un miliard de lei. O par­ D U M N E A V O A S T R Ă ? re zi în clasă copii roşii in o­ cia împlineşte aproape în toa­ dovedit, prin fapte, conştienţi
de această investiţie de încre­
te însemnată din volumul de mărfuri desfăcut o constituie braz, bine îmbrăcaţi şi bine te satele o mare parte din ce­ dere.
bunurile de folosinţă îndelungata — mobilă, maşini de hrăniţi. Cînd am venit eu în rinţele funcţionale ale oraşu­
cusut, de spălat, aparate de radio, frigidere, televizoare sat, aproape de sfîrşilul răz­ lui. La eforturile pe care sta­ VASIIE PETRUJESCU
—, dovadă că veniturile populaţiei săteşti sporesc de la se pare mai semnificativ". •ne noi. Toţi sînt aşa. La înce­ boiului, m ulţi dintre părinţii lul le-a făcut în fiecare an in primorul comunei Bâcia
on la an. Bazo materială o comerţului la sate a fost Trăiesc şi muncesc în salul put faptul nu sugerează că ar acestor copii aveau ca ocu­
creată tot cu sprijinul activ ol statului. Investiţiile din fon­ BAT IZ Batiz peste C0 de fam ilii de fi un element de comparaţie paţie ... munca cu ziua. M i se
dul centralizot şi cel al consiliilor populare pentru con­ naţionalitate germană. Am pentru evoluţia satului. Apoi... pare semnificativă mulţimea
strucţii, amenojări şi dotări de unităţi sociale din mediul trecut în dupâ-amiaza aceea Apoi un om care a devenit de case noi din sat ; mi se pa­
sătesc se ridică in aceeaşi perioadă la 22 milioane de friguroasă de iarnă pragul de-al satului de-un sfert de re semnificativ faptul că deşi
lei, în timp ce contribuţia membrilor cooperotori lg aces­ .Să aveţi grijă să-i spuneţi şcolii generale din sat. Făceau secol îţi povesteşte : .De mai construită de circa 8 ani, re­ ilâriuri «siâcafe pluâ
te investiţii este de-obio 256 000 lei. copilului la întoarcere să c ir­ ore cei de la secţia germană, bine de 20 de ani de cînd fac ţeaua electrică cu stîlpi de
In sote şi-au făcut loc legitim unităţile de prestări de cule numai pe trotuar 1". aşa cum mă informaseră co­ recensământul în sat, am a­ lemn va fi modernizată anul
acesta prin eforturile statului ;
servicii. Peste 200 de secţii de prestări funcţionează as­ Ajunsesem tîrziu, către ora piii în tîln iţi in stradă. Intr-o juns să cunosc aproape toate că se vorbeşte despre racor­ la 15 februarie
tăzi in mediul sătesc. » 14, in Batiz Trebuia să-l în- Jimbă cunoscută lor, cu o în ­ casele şi pe locuitorii lor. Am darea satului la o linie tele­
Pentru bozo materialo a invdţămintuluî din sotele ju­ tîlnesc pe directorul căminu­ văţătoare de limbă germană, văzut cum patul dulgheresc a fonică automată: Români, ma­
deţului nostru se cheltuiesc în med'e circo 3,7 mltioone lui cultural şi al şcolii şi ru ­ copiii învăţau să descifreze fost izgonit din toate casele ghiari şi de alte naţionalităţi
lei onuol. Acţiunile de ocrotire o sănătăţii ou fost fi­ gasem pe o lînârâ învăţătoare taina cuvîntului tipărit .Aces­ de mobila nouă ; cum radioul trăiesc aici în cea mai deplină In luna Ianuarie şl in jumătate elin februarie, prio
nanţate în ultimii trei oni cu peste 6 milioane lei, ior care ţinea cursuri dupâ-amia- ta e un fapt semnificativ in a pătruns cu încetul mai in armonie". reţeaua cooperaţiei de consum de la sale au fost des­
cele de cultură cu peste 2 milioane. Acesteo sint door ză să-mi spună cum l-aş pu­ acest sat de români şi ger­ fiecare casă, iar mai recent De-ajuns. M ulţumim frumos făcute mărfuri în valoare de aproape 50 milioane lei.
mani" — mărturiseşte tînâra
cheltuielile pentru creoreo bazei motericrie. Realizarea tea găsi In pauză, l-a trim is învăţătoare Maria Burger. cedează .supremaţia" televizo­ tovarăşe învăţător, tovarăşe Dintre acestea, circa 23 milioane reprezintă mărfurile
scopului funcţionol ol acţiunilor respective — cheltuieli pe un elev dintr-a patra să .Auch wiedersen genossen- rului. I-am văzut pe oamenii deputat. Pentru cel care cau­ industriale. Iar 27 milioane mărfurile alimentare.
suportate în întregime de stat — insumează anuol olte mă conducă, avertizîndu-mă — .la revedere tovarăşe" — din sat cum au păşit cu fieca­ tă semnificativul, acestea sînt In luna Ianuarie, de pildă, s-au vindul populaţiei de
şi alte milioane cheltuite în scopul ridicării nivelului de despre cele de la început. Am ml-au răspuns elevii în ambe­ re an tot mai mult pe calea destule elemente de semnifi­ la sate peste 800 lone produse de panificaţie, 62 tone
vioţă moteriolâ şi spirituaJâ al populaţiei săteşti. mers numai pe trotuar, pe lin ­ le lim bi la salutul meu de bunăstării". Acest om care a caţie ale unui urcuş continuu carne şl conserve de carne, 900 loco porumb pentru
gă casele frumos aliniate la
Cultivarea pomintului şi creştereo onimolelor — ramu­ şoseaua principală şi bine în­ despărţire. înregistrat cu atîta sensibilita­ către bunăstare, ale unei ten­ animalele contractate cu statul şi altele.
rile economice de bază in care e ocupată populaţia sa­ treţinute de gospodari price­ O te transformările survenite în dinţe vădite a satului de a se In volumul de mărfuri Industriale desfăcute, ponde­
viaţa satului şi a oamenilor, e
telor hunedorene — ou beneficiat, de asemenea, de a ­ puţi. Dacă coteşti pe strădu­ Versul din poezia nouă a învăţătorul, directorul şcolii rea o reprezintă mărfurile de folosinţă îndelungată.
jutorul acordat în condiţii avantojoose de către stat. In ţele de la stînga sau de la satului hunedorean în anul apropia de oraş
anii 1967-1968, de pildă, cooperativele agricole de pro­ dreapta tot pe trotuar poţi să 1969 a căpătat un ritm nou
ducţie din judeţ au realizat lucrări de investiţii de peste mergi. Ca la oraş. Se accentuează in funcţie de
10 mllioone feî din credite acordate pe termen lung. A­ L-am întrebat pe Ion Bădi­ plinătatea de lumină a acestor
nul ocesto creditele pe termen lung acordata ogriculturii ca, directorul şcolii, ce i se ani Căci satul românesc şi cu
soolaliste din judeţ pentru investiţii depăşesc 7 milioa­ pare mat semnificativ în viaţa el o dată Sf*ul hunedorean, cu
ne lei, oamenii lui, se dezvoltă şi e­
de azi a satului Batiz Inter­
Astâii, datorită dezvoltării indusbriei socialiste, ogoarele locutorul meu a stat un pic pe voluează luminat şi încălzit de
sînt lucrate cu tractoare şi olte moşini moderne, recolta glnduri apoi a conchis : .Cred acelaşi soare : grija egală cu
cooperativelor agricole este strînso cu combine şi trans­ că tendinţa pronunţată a sa­ care partidul şi statul nostru
portată cu autocamioane. In acest fel, la principolele tului de a se urbaniza. Tro­ îi înconjoară pe toţi oamenii
munci agricole munca manuala este înlocuită tot moi tuare ca la oraş, lumină elec­ ţării
muK cu cea o maşinilor. trică pe străzi ca la oraş şi fo­
La două decenii după plenora C.C. ol P.C.R. din 3 5 losinţa tot mai largă pe care
o capătă în sat obiectele mo­
martie 1949 — care a stabilit liniile directoare privind derne de uz casnic : frigide­ TURDAŞ
transfonmorea socialistă o agriculturii — ţărânimeo mun­
citoare de pe meleagurile hunedorene trăieşte o viaţă rul, maşina de spălat, araga­
demnă, se bucură tot moi mult. alături de oamenii mun- zul La in tiln irile cu candida­
011 de la oraşe şi din centrele muncitoreşti, de binefo- ţii s-a pus chiar problema de Pe măsură ce intri în sat
cerile culturii, ocrotirii sănătăţii, de factorii de civilizaţie. a se introduce pe toate străzi­ te însoţesc stîlpi de beton
Comunele noastre — in actualul lor cadru adminis- le satului apă curentă. Am vă­ culcaţi la piciorul vechilor
trgtiiv-teritoriol — ou într-adevor largi posibilităţi de dez­ zut la oamenii acestui sat o stîlpi din lemn ai reţelei elec­
voltare multilaterala, de apropiere treptată de nivelul de dorinţă mereu crescîndâ de trice. La început nu le atribui
vioţă de Io oroşe. mai bine Dacă vecinul şi-a semnificaţii, apoi...
cumpărat televizor, atunci nici Aici zăreşti o antenă de te­
Păşind în continuore cu nestrămutată hotărire pe dru­ el nu mai are pace în suflet
mul luminos arătat de partid, ţăranii, muncitorii şi in­ pînâ ce nu-şi poate anina pe levizor, dincolo alta. Dacă le
ginerii din satele noastre şi-au însuşit cu însufleţire în­ acoperiş antena cu 5-7 sau 9 numeri cu bucata, ajungi la
demnul exprimot in Manifestul Frontului Unităţii Socia­ e)emenţi — semn că imagi­ peste 150. La început nu le a-
t-ribui semnificaţii, apoi..
liste de o folosi moi bine pămîntul. toata mijloacele de nea televizată a pălruris şi in Dacă ajungi în sat pe Ia
producţie, de o promovo pe scară largă tehnica agri­ casa lui Oamenii îşi pot per­ ora 12 şi ceva, le întîlneşti cu
colă înaintată, de a pune în valoare toate rezervele din mite satisfacerea acestor do­ copiii care ies de la şcoală.#
agricultură în scopul obţinerii de recolta bogata, stabile, rinţe devenite cerinţe penlru Abia pridideşti să le răspunzi O stradă co multe altele din satele hunedorene.
în propriul lor interes şi al întregii ţari. că au posibilităţile materiale la .bună ziua". Sînt îmbrăcaţi
corespunzătoare. Aceasta ml In paltonaşe noi, cu ghiozda-