Page 85 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 85
Proletari din ţoale ţorîle, uniţl-vâ î
Vizita tovarăşului
ILIE VERDET f y )|
cr^\> w
în municipiul Hunedoara
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC R. Şl ÂL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
In mijlocul siderurgiştilor
In cursul dim ineţii de ieri, întreţinut cu cadre de condu cărbuni şi diverse reţete, pen
tovarăşul IL IE VERDEŢ. cere din secţii, interesîndu-se tru a se adopta o tehnologie
membru al Comitetului Exe de eficienţa activităţii econo optimă, valabilă pe o perioadă
cutiv, al Prezidiului Perma mice, valorificarea deplină a tndelungată de timp, care să Cuvinlul dai dc sidcrurgiştl
nent al C.C. al P.C.R., prim- materiilor prime indigene, permită valorificarea în mai STIL ŞI METODA
vicepreşedinte al Consiliului creşterea indicilor de utilizare mare măsură a cărbunelui in
de M iniştri, candidat al Fron a agregatelor, îmbunătăţirea digen
tului U nităţii Socialisto pentru calităţii cocsului şi aglomera Tovarăşul Ilie Verdeţ a re $c transpune In lapte
alegerile de deputaţi în Ma tului pentru furnale. comandat colectivelor de coc-
rea Adunare Naţională în cir Inginerii loan Nită, director sarj, aglomeratorişti şi furna- IN MUNCA DE PARTID
cumscripţia electorală nr. 2 tehnic al C.S.H.. Vladim ir Da- lişti, să folosească cu un randa La Combinatul siderurgic la exploatarea mai deplină şl
Hunedoara-Nord, a întreprins vid. Oleg Bublik şl Clement ment superior zestrea tehnică Hunedoara se înregistrează cu mai intensivă a volumului util
o vizită de lucru în Combina Marinescu. cadre de conduce de care dispun, să promoveze fiecare zi ee trece noi succese al agregatelor
tul siderurgic Hunedoara. La re din secţiile vizitate au vor tehnologii şi metode înainta care întregesc bilanţul reali Sporind randamentul cup
intrarea în combinat tovară bit despre preocupările colec te de lucru, să-şi îmbunătă zărilor obţinute în întrecerea toarelor. topitorii de la oţc-
şul Ilie Verdet, însoţit de to tivelor de muncă ale corpului ţească sistemul de aprovizio I O A C H / M M O G A declanşată în cinstea aniver lăria veche au elaborat de la
varăşul loachim Moga. prim- tehnico-ingineresc privind spo nare, să manifeste exigenţă în sării unui sfert de veac de la începutul lumi acesteia eu 536
secretar al Comitetului jude rirea producţiei. adaptarea încheierea şi onorarea con prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. eliberarea patriei Ele ilus tone de oţel mai m ult decit
ţean de partid, preşedintele tehnologiilor moderne de lu tractelor cu furnizorii interni trează preocuparea susţinută era planificat
comitetului executiv al Consi cru, aprovizionarea tehnico- şi externi, să intensifice acţiu a furnaliştilor, oţelarilor şr lu Intrecînd cu m ult propriile
liului popular judeţean, a fost materială, folosirea la întrea nea de organizare ştiinţifică a minătorilor pentru transpune realizări din lunile precedente,
intîmpinat de tovarăşii Ştefan ga capacitate a instalaţiilor. producţiei şi a muncii pentru Poporul nostru parcurge o conducătorii unor înlxeprinderi contact sint diverse. Aş amin rea în fapte a cuvîntului dat colectivul de la laminorul
Almăşan, secretar al Comite Apreciind strădaniile side a obţine indici de utilizare la etapă dc bogată efervescenţă seu organizaţii judeţene, în le ti aici participarea directă a Trebuie subliniate în mod „ROO" a livrat în luna aceasta
tului judeţean de partid. rurgiştilor hunedoreni, tovară nivelul tehnicii moderne con creatoare în toate domeniile de gătură cu anumite neajunsuri membrilor biroului comitetului deosebit hărnicia şi strădania uzinelor constructoare de ma
Ghcorghc Vasiu, prim-secre- şul Ilie Verdeţ a arătat temporane activitate, stimulată de suflul ori probleme deosebite releva judeţean dc partid la pregătirea ce caracterizează colectivul şini, peste sarcinile de plan
tar al Comitetului municipal că necesităţile actuale şi Colectivul de conducere al novator imprimat întregii vieţi te cu prilejul instruirii. In e- aparatului dc partid, ia adu secţiei a doua furnale care a la zi, aproape 1000 tone de la
de partid Hunedoara, Costa- de perspectivă ale economiei combinatului şi-a însuşit pre sociale de Congresul al IX-lea cest mod, se realizează o inter nări generale ale organiza produs în luna aceasta in me minate din oţeluri aliate şi
che Trotuş, director general a) naţionale impun creşterea ţioasele indicaţii primite, asi- şi Conferinţa Naţională a venţie promptă care angajează ţiilor de bază, la plenare ale die zilnic cîte 235 tone de carbon de calitate superioară
C.S.H.. loan Niculcscu, secre continuă a producţiei de me P.C.R. Este o etapă de largă direct pe cei ce au datoria să comitetelor municipale, orăşe fontă peste prevederi Intre La liniile dc semifabricate
tar al comitetului de partid tal Aceasta presupune o spo gurînd conducerea de partid desfăşurare de forţe care, Im se ocupe de bunul mers al res neşti, comunale. 1 ianuarie şi 25 februarie, la şi de sirmă sporul de produc
şi de stat că va depune şi in
din combinat. rire substanţială a cantităţii şi continuare eforturi susţinute plicit, solicită din partea orga pectivului domeniu. Dar efec- Legătura cu masa membrilor cele două furnale de cîte 1 000 ţie obţinut între 1 şi 25 fe
Au fost vizitate uzina cocso- mai ales a calităţii cocsului şi nelor şi organizaţiilor de partid lul col mat important al meto de partid nu se reduce însă la mc s-a elaborat o cantitate su bruarie reprezintă 2 000 tone
chimică, aglomeratorul nr 2 şi aglomeratului, prin efectuarea pentru a da patriei cantităţi operativitate şi dinamism, 1m- delor pe care le folosim în in- participări la şedinţe şi con plimentară de fontă ce echi de laminate. Cu rezultate bu
furnalul nr 8. In timpul vizi unor experimentări conclu tot mai mari de metal de ca bintnd armonios imperativele formorea secretarilor comitete sfătuiri. Noi punem un accent valează cu metalul necesar ne se prezintă colectivele ce
tei, tovarăşul Ilie Verdet s-a dente, pe diferite sorturi de litate superioară. prezentului cu eforturile vizînd lor de partid, a instructorilor deosebit pe prezenţa secretari pentru fabricarea a 2 690 de lor două bluminguri de 1000
perspectiva. rezidă tn faptul că, Intorcln- lor comitetului judeţean, a tractoare Secretul obţinerii a şi I 300 mm, cel al uzinei coc-
Noul cadru creat muncii de du-se Ia locul lor de muncă, ei membrilor biroului in organi cestor succese constă îndeo sochimice. al fabricii nr. 1 dc
cunosc tn amănunt, cu
aglomerare a minereurilor şi
toate
sebi în îmbunătăţirea tehno
întâlnirea cu intelectualii parlld prin Îmbunătăţirea îm Implicaţiile, sarcinile stabilite zaţiile dc partid. Aceasta, atlt logiei de lucru care a condus ale altor secţii din combinat.
cînd e vorba de sarcini şi obiec
părţirii admlnlslrallv-teritorlale
a ţării a dus la lărgirea com de partid, dispun de jaloane tive deosebite, cit şi In sco
petenţei comitetelor judeţene care, 1n confruntarea cu prac pul perfecţionării muncii de
de partid, la Întărirea legăturii tica, reprezintă un ajutor con partid în general, a metodolo
După-amiază, în sala clubu activitate. Vorbitorii au arătat bitorul a arătat că prin a cu viaţa, a determinai un con cret pentru organizaţiile de giei, a eficacităţii ei. Interven
parlld, de stat şl organizaţiile
ţia are loc astfel imediat, prin
lui ..Siderurgistul". tovarăşul că extinderea duratei invăţă- ceasta se verifică încă o dată tact nemijlocit cu comitetele de masă. organizaţia de partid, sau pe Nave româneşti pe
(L'ÎE VERDEŢ s-a în tîln it cu mîntului obligatoriu la 10 ani, eficienţa practicii încetăţenite de pariid şl organizaţiile de
intelectuali ai municipiului şcolarizarea dc la vîrsta de 6 de conducerea partidului nos bază. In aceste condiţii, comi Fireşte, instruirea nu rezolvă planul unor măsuri mai ample
Hunedoara — lucrători din în- ani, cerinţa tot mai mare de tru de a se consulta direct şi tetul judeţean a pornit de la i- totul, nici în ceea ce priveşte care antrenează întregul comi mările şi oceanele lumii
văţămint, din instituţiile sani cadre medii de specialitate, in permanentă cu masele, cu deea că asigurarea operativită informarea activului judeţean tet judeţean de partid In p ri
tare şi justiţie. La Sntîl- lărgirea formelor învăţămîn- lucrătorii din diferite domenii ţii In înfăptuirea unui obiectiv de parlld asupra realităţilor lo mul caz, ca să exemplificăm, 45 dn nave sub pavilion românesc se află in pre
nire au participat tovară tului seral şi fără frecvenţă de activitate. presupune cunoaşterea temeini cale, nici în cc priveşte inter am procedat în acest fel pentru zent pe mările şi oceanele lum ii. Dc la Bombay s-au
şii loachim Moga. prim- constituie obiective de deose Referindu-sc la dezvoltarea că a acestuia, înlăturarea practi venţia asupra cursului acestor a îmbunătăţi activitatea pe recepţionat radiogramele prin care sc anunţă că „Do-
secretar al Comitetului jude bită importanţă, la îndeplini municipiului Hunedoara tn anii cilor formale în informarea şi realităţi. Aminteam, mai îna şantierul Centralei termoelec brogea* a sosit cu un numeros lot de tractoare realiza
ţean de partid, preşedintele rea cărora intelectualii hune socialismului, tovarăşul Ilie instruirea activului de partid inte, că unul din elementele trice Deva, unde lucrările ră te dc constructorii din Braşov, iar la Nampo — R.P.D.
Consiliului popular judeţean doreni se angajează cu în Verdeţ a subliniat că s-au ob In prezent, cu prilejul instrui caracteristice ale structurii or măseseră mult în urmă laţă Coreeană — cargoul „Bucureşti'’ este aşteptat cu 8 000
provizoriu şi Gheorghc Vasiu. treaga lor capacitate de mun ţinut succese deosebite în aceas rilor lunare, căutăm să îmbinăm ganizatorice create prin noul de termenele stabilite. Aici, bi tone dc produse ale industriei noastre uşoare şi chim i
prim-secretar al Comitetului că Totodată, în cadrul întîl- tă perioadă. Cine a Irăit în studierea şi aprofundarea ho- cadru administraliv-terilorial roul comitetului judeţean de ce. Tot în această zonă s-a consemnat descărcarea u-
municipal de partid Hune nirii, au fost făcute o seamă Hunedoara acum douăzeci tărlrllor partidului, a legilor al ţării este întărirea legăturii partid a ajutat direct, o perioa noi importante cantităţi de produse ale industriei si
doara. de propuneri privind îmbună de ani îşi poate da seama de statului, a propriilor noastre cu viaţa, posibilitatea contactu dă mai îndelungată, organiza derurgice româneşti în porturile japoneze Chiba şi Na-
Discutînd principalele pro tăţirea condiţiilor pentru des situaţia materială de care dis hotărîri, cu stimularea contri lui nemijlocit, fără verigi in ţia de partid şi conducerea goya. Mai aflăm că dc ta administraţia portului britanic
bleme ale dezvoltării şi făşurarea procesului instruc- puneam atunci, dc saltul impre buţiei membrilor comitetului, termediare, cu comitetele şi or administrativă. determinînd Manchester s-a prim it confirmarea începerii descărcării
perfecţionării învăţâmîntu- tiv-educativ. sionant care îl reprezintă rea activiştilor de partid la găsi ganizaţiile de partid. Pentru mai buna organizare a muncii dc m ărfuri generale româneşti dc pe vasul „B răila"; în
lui de toate gradele, ale In anii socialismului, asis lităţile zilelor noastre. Dum rea modalităţilor de a le duce noi, aceasta constituie modali pe şantier, folosirea judicioasă rada maritimă a portului libian Tripoli, „Sighişoa
îmbunătăţirii asistentei sanita tenţa sanitară în municipiul neavoastră, vorbitorii, aţi enu cit mai bine la îndeplinire. In tatea principală de a cunoaşte a utilajelor. ra" a acostat cu cîtcva m ii de tone dc ciment, iar
re a populaţiei, a respectării Hunedoara a cunoscut o pu merat singuri aceste realizări, struirile au devenit, implicit, şi interveni operativ, ne dă po in portul sovietic Toţi dc la Marca Neagră, a fost
legalităţii socialiste şi educă ternică extindere Expresie aţi citat cifre si fapte carp vor dezbateri, schimburi fructuoase sibilitatea unui dialog perma prim it cargou) „Petroşani", dc pc bordul căruia sc
rii maselor în spiritul unor a g rijii partidului şi statului besc de Ia sine, Combinatul si de idei, urmărind cunoaşterea nent cu membrii de partid, cu (Continuare in pog o 3*o, vor descărca m ărfuri generale, realizate dc întreprin-
înalte * responsabilităţi etice şi pentru continua îmbunătăţire derurgic a primit dimensiuni temeinică a politicii partidului toţi oamenii muncii. Metodele derilc noastre.
civice, participanţii la întîlni- a sănătăţii populaţiei, sînt şi impresionante, oraşul este o au ci in acelaşi timp aprofunda- folosite In realizarea acestui
re şi-au reafirmat adeziunea condiţiile create la Hune tentică expresie a efortului cea realităţilor judeţului. A
deplină faţă de politica internă doara, unde funcţionează unul constructiv. ceastă practică a informării a
şi externă a partidului şi sta din cele mai moderne şi mai atras după sine şi o altă meto
tului, hotărîrea fermă de a-şi bine utilate spitale ale ţării, In continuare, tovarăşul Ilie dă, după opinia noastră. cu
consacra toate eforturile cu o capacitate de peste 700 Verdeţ s-a referit la unele pro bun efect Fără a recurge la
măreţei opere de e difi paturi şi o policlinică în mă bleme legale de îmbogăţirea şedinţe şi consfătuiri inutile,
care socialistă a patriei. sură să răspundă necesităţilor conţinutului ştiinţific şi întări în urma instruirilor membrii
^ rtic ip a n ţi activi, alături populaţiei. Aşa cum au arătat rea caracterului educativ al biroului comitetului judeţean
de puternicul detaşament în cuvîntul lor tovarăşii A le procesului dc învăţămînt, do de partid poartă discuţii cu
muncitoresc al siderurgiştilor. xandru Marinescu, directorul tarea mai bună a laboratoare
la dezvoltarea viguroasă şi spitalului unificat, medicul lor şi atelierelor de practică,
multilaterală a acestui oraş. Raisa Malea şi medicul Ilea dezvoltarea bazei materiale prin
intelectualii hunedoreni au na Zeicu, directoarea Grupu îmbunătăţirea în concepţie şi
contribuit electiv la creşterea, lui şcolar sanitar, aceste con execuţie a noilor construcţii
instruirea şi educarea noilor d iţii deosebite au permis să şcolare, reducerea costului Bonificaţii
cadre de muncitori, ingineri, se acorde populaţiei o asis lor.
tehnicieni, la emanciparea spi tenţă sanitară la nivelul ce In continuare, vorbitorul a pentru
rituală a locuitorilor acestor rinţelor. Analizînd sarcinile ce subliniat sarcinile pline de răs
meleaguri. De la cele do le revin în lumina recentelor pundere ce revin lucrătorilor
uă şcoli generale cc func Directive ale C.C al P.C.R., din reţeaua sanitară, juriştilor, calitate Panoramic devean. Folo : ing. G. BARTAK
ţionau în Hunedoara acum 15 cadrele medicale participante tuturor intelectualilor în rezol Răspunzlnd cerinţelor
ani, la cele 4 licee de cultură ia întâlnire s-au referit la pre varea problemelor majore ale furnallşlilor hunedoreni,
generală din municipiu, liceul ocupările profilactice de per vieţii soeial-culturale a muni colectivul Uzinei de pre
spectivă şi au făcut propuneri
industrial, grupurile şcolare si cipiului parare dc la Teliuc îşi
derurgic şi sanitar, care înglo pentru studierea posibilităţi Reliefînd contribuţia adusă de Bogat program de lucru pentru activitatea
bează peste 15 000 elevi, s-a lor de reducere a gradului de intelectualii hunedoreni la creş îndreaptă 1n acest an c-
poluare a atmosferei.
parcurs un drum lung, în ca terea, educarea şi formarea forturile In direcţia îm
re eforturile partidului şi sta In cadrul întilnirii, vorbito cadrelor necesare industriei bunătăţirii procesului
tului de a extinde baza mate rii au subliniat totodată rolul noastre siderurgice, tovarăşul tehnologic.
rială şcolară au fost însoţite important al intelectualilor in Ilie Verdeţ a subliniat preţui Colectivul uzinei se viitoare a cooperativelor agricole
de priceperea şi pasiunea în educaţia etică şi estetică a popu rea pe care o acordă partidul preocupă intens de ali
vestite în munca didactică dc laţiei. Aşa cum arăta tovarăşul şi guvernul oamenilor de ştiin mentarea ritmică a cup
către profesori, învăţători, e Victor Coca, preşedintele ju toarelor cu minereu, Adunările generale ale coo
ducatori, ingineri şi maiştri decătoriei din localitate, este ţă şi cultură, cadrelor didacti funcţionarea cu indici su peratorilor care au avut loc rea creşterii producţiei agri-
ce, cxprimîndu-şi convingerea
Referindu-se la preocupările necesară o conlucrare activă că şi în activitatea de viilor lu periori a liniilor de pră- în cursul acestei luni marchea cole.
dezvoltării şi perfecţionării şi eficientă a tuturor factorilor crătorii din unităţile social- jire. ză un eveniment de mare în Adunările generale in C.A.P. Hotărîrea unităţilor dc a
Ca urmare. In cursul
continue a învăţămîntului în pentru realizarea acestui dezi culturale ale Hunedoarei, ală semnătate pentru viaţa econo traduce în viaţă sarcinile ce Ic
lumina Directivelor C.C al derat Participanţii la discuţii turi de intelectualitatea întregii acestui ao, minereul con mică şi organizatorică a uni revin pe linia sporirii produc
P.CR, a noii Legi a învăţă- au dezbătut şi o seama de pro ţări. vor depune toată energia, centrat livrat Hunedoarei tăţilor agricole cooperatiste ţiei este evidenţiată de anga
mîntului şi a măsurilor stabi bleme de larg interes cetăţe are un conţinut de (ier Pentru a cunoaşte ce proble durilor băneşti, a îngrăşămin a cooperativelor agri jamentele luate ca răspuns la
lite de Conferinţa naţională a nesc, dovedind preocuparea in priceperea si măiestria lor profe cu 1,2 la sută mai mare me au constituit obiectul prin telor şi utilajelor agricole, cole ? chemarea cooperatorilor din
cadrelor didactice, numeroşi telectualilor hunedoreni pentru sională în slujba înfăptuirii mă faţă de cel planificat. Pen cipal al dezbaterilor şi în ce pentru gospodărirea cu chib — Concluziile reieşite din Simeria. de răspunderea cu
vorbitori, printre care Augus- continua înflorire a municipiu reţelor sarcini ce le stau în fa tru calitatea superioară a direcţie voi fi orientate efor zuinţă a averii obşteşti şi res adunări constituie un bogat care adunările generale au
1 in Ţăndâu, director adjunct lui lor. ta, parte integrantă a vastului concentratului, colectivul turile în viitor, nc-am adresat pectarea întocmai a obligaţii program dc lucru privind per prim it obiectivele stabilite de
al Liceului nr 1, Ladislau Bar, In încheierea întilnirii a luat proces de edificare a României uzinei a primii pfnă acum tovarăşului Viorel Ocoş, pre lor contractuale De asemenea, fecţionarea muncii şi ridicarea Conferinţa judeţeană de partid
directorul Şcolii generale nr. cuvîntul tovarăşul Ilie Verdol socialiste. bonificaţii tn valoare dc şedintele Uniunii judeţene a s-a cerut cu insistenţă ca în pe o treaptă superioară a n i în întrecerea iniţiată pe ţară
2, îng. Gheorghe Şerban, d i Subliniind pronunţatul caracter GH. PAVEl aproape 720 000 lei. C A P., cu rugămintea de a treprinderile de mecanizare a velului agriculturii cooperatis In această perioadă continuă
rectorul Grupului şcolar al de lucru al discuţiilor, vor T. ISTRATE ne relata aspectele esenţiale agriculturii să depună eforturi te a judeţului nostru. Aspec să aibă loc adunările coopera
C S.H , prof. Cornel Rusu, Şte reieşite cu prilejul adunărilor. mai susţinute pentru executa tele reieşite vor fi dezbătute torilor pe brigăzi, cu care oca
fan Iovănescu, inspector şco — Cu privire la mo rea lucrărilor agricole la timp în conferinţa Uniunii judeţe zie se defalcă în mod diferen
lar, Liviu Gherghel, directo dul cum au fost valori şi în condiţii agrotehnice su ne a C AP. şi se vor stabili ţial producţiile prevăzute pe
rul Liceului nr 2, prof loan ficate posibilităţile dc perioare măsuri menite să asigure în cooperativă şi sc stabilesc mă
Draşoveanu, activist al Comi Adunarea electorală «xeştere a producţiei a In cadrul dezbaterilor un lăturarea neajunsurilor sem suri concrete pentru realizarea
tetului municipal U.T.C., prof. gricole, ce probleme au loc de seamă l-au ocupat pro nalate Accentul i! vom pune lor integrală Deoarece soarta
Constantin Iorgovan şi alţii, reţinut în mod deosebii blemele referitoare la respec pe organizarea judicioasă a recoltei acestui an se hotărăş
au dezbătut probleme care se atenţia cooperatorilor ? tarea democraţiei cooperatiste, muncii pe brigăzi şi echipe, te de pe acum, cooperatorii şi
ridică in şcolile hunedorene — De remarcat este eâ în ca factor hotărîtor în obţine precum şi pe aplicarea re tri mecanizatorii sînt antrenaţi
pentru creşterea calităţii in cooperativele agricole unde rea unor rezultate economice buţiei pe baza regulamentului înlr-o serie de acţiuni ca :
struirii teoretice şi practice a de la Gurabarza munca a fost temeinic orga superioare Cooperatorii din elaborat de U N.C.A.P. Dc a fertilizarea terenului, asigura
elevilor Arătînd că munici nizată, iar adunările generale Bretea Streiului, Peştişu Mic. semenea, sintem preocupaţi de rea seminţelor, pregătirea u-
piul siderurgiştilor hunedo şi-au exercitat rolul de organ Vaidei, Buituri, Vaţa şi clin extinderea pe scară largă a lilajclor etc., toate acestea v i
reni dispune de o boga Sala clubului muncitoresc legerile precedente, in oraşul A luat apoi cuvinlul tova suprem de conducere a uni alte unităţi au criticat cu as experienţei acumulate de u zînd buna desfăşurare a lucră
tă bază materială şcola Brad s-au construit peste l 00(1 răşul inginer Aurel Lăpuşcă. tăţii, cooperatorii au avut o prime consiliile de conducere nităţile fruntaşe, de s p rijin i rilor din campania agricolă de
ră. de numeroase cadre cu din Gurabarza a cunoscut ieri de apartamente, o şcoală de directorul general al I M Bar bună participare Ia muncă, pentru lipsa de interes de ca rea concretă a cooperativelor primăvară, creşterea producţi
după-amiază atmosfera m ari
pregătire superioară şi expe lor manifestări Sute de mun 8 ani, un nou internat pentru za. candidat în circumscrip ceea ce a influenţat pozitiv re au dat dovadă in privinla agricole eu o slabă putere e- ei agricole şi consolidarea e
rienţă Ia catedră, dc un an citori mineri şi de alte profe elevii liceului „Avram lancu", ţia electorală a M.A.N. nr 10 nivelul producţiei vegetale şi organizării adunărilor genera ronomiea, de mobilizarea tu conomică a unităţilor coopera-
samblu de condiţii propice în sii intelectuali. pensionari, releul de televiziune şi alte — Brad. El s-a referit pe larg animale precum şi retribuţia le, a aplicării măsurilor sta
făptuirii programului trasat gospodari, tineri şi virstnici, multe obiective sociale La la însemnătatea Manifestului cuvenită la ziua-muncă. Im bilite şi hotârîrilor adoptate turor forţelor şi mijloacelor de liste.
de partid în domeniul învăţâ- au participat la adunarea e Gurabarza a fost construit un Frontului Unităţii Socialiste portant este însă că analizele La cooperativele agricole din care dispun unităţile in vede N. TIRCOB
mîntului. vorbitorii au reliefat lectorală consacrată alegerilor impunător club muncitoresc, — program grandios de dez efectuate au scos la iveală în Dineu Mare, Foit, Vîleele.
faptul că în şcoli se desfăşoa de deputaţi in Marea Aduna iar in Baia de Criş, Bulzeşti. voltare a României noi, care a semnate rezerve care nu au Spini, Densuş etc., adunările
ră o intensă activitate meto- re Naţională şi consiliile popu Rişculiţa. Ribiţa şi în alte sate fost prim it cu viu interes de fost pe deplin valorificate în generale au insistat asupra
dico-ştiinţifică pentru adopta lare. şi comune s-au construit şcoli, toţi locuitorii acestor melea deosebi discuţiile s-au axat pe necesităţii promovării princi
rea procedeelor moderne de cămine culturale sau dispen guri şi a evidenţiat entuzias analizarea deficienţelor ce au piului muncii colective în ac
predare, de sporire a efi Cei care au luat cuvîntul au sare aşa îneît, în prezent, în mul cu care muncitorii între existat în organizarea şi des tivitatea consiliilor de condu
cienţei activităţilor educa sublimat cu mîndrie faptul că fiecare comună cetăţenii se prinderilor brădene s-au an făşurarea activităţii în secto cere. înlăturării favoritismelor, PAGINA A ll-A
tive. de continuă perfec la 2 martie alegătorii din c ir mindresc cu astfel de edificii gajat în întrecerea socialistă ce rul zootehnic, în pomicultură a abuzurilor şi respectării
ţionare profesională a cadre cumscripţia electorală a M.A.N. se desfăşoară în cinstea Con şi legumicullură, cooperatorii prevederilor Statutului coope
lor didactice Acestea se re nr 10 Brad se prezintă, la fel In încheierea cuvîntului lor. gresului al X-lea al P.C R şi făcînd totodată numeroase rativelor agricole de produc
flectă în rezultatele din ce în ca întregul nostru popor, cu vorbitorii s-au angajat ca îm a celei de a 25-a aniversări a propuneri în scopul creşterii ţie Cu mult simţ de răspun
ce mai bune obţinute în in un rodnic bilanţ de realizări preună cu colectivele în care eliberării patriei. producţiei şi a productivităţii dere a fost analizată şi acti
vitatea comisiilor de revizie şi
struirea şi educarea tineret Inginerii Dumitru Uica. Voi* lucrează să depună toate efor In încheiere, tovarăşul A u muncii. Intre altele s-a relie a celor de judecată, organe că L I T E R A T U R A
turile pentru înfăptuirea pro
generaţii cu Corinda, maistrul Nicolac punerilor făcute cu prilejul rel Lăpuşcă a spus : „Sîntem fat necesitatea unei preocu
Adaptarea continuă a pro Galca au enunţat doar cîteva în tiln irilo r electorale şi pentru convinşi că anii care vor u r pări mai susţinute din partea rora le revin sarcini impor
cesului de învătămînt la ni din înfăptuirile ce au sehim- traducerea în viaţă a sarcini ma vor fi ani de noi şi însem conducerilor unităţilor şi a or tante pe linia dezvoltării şi a
velul progresului tehnico-şti- bat cu desăvîrşire înfăţişarea lor ce le revin în activitatea nate succese în dezvoltarea e ganelor agricole judeţene pen părării averii obşteşti, a în
inţific contemporan, la cerin oraşului Brad şi a tuturor lo de producţie Exprimînd gin conomiei, în înflorirea artei, tru folosirea raţională a pă făptuirii hotărârilor adunări A R T A
ţele economiei şi culturii so calităţilor din circumscripţia durile celor prezenţi, ei au a ştiinţei şi culturii, în creşte mântului, sporirea efectivelor lor generale
cialiste în continuă dezvoltare, amintită firm at că vor da, cu toată în rea bunei stări a tuturor celor de animale şi a producţiei a — Cc învăţăminte
impune creşterea calităţii pre Realizările sint cunoscute de crederea. votul lor candidaţi cc muncesc. cestora, extinderea pomicultu- s-au desprins pentru
gătirii prin şcoală a cadrelor toţi cetăţenii Bradului. In cei lor Frontului Unităţii Socialis rii, dezvoltarea legumicullurii. îmbunătăţirea activităţii
necesare tuturor domeniilor de 4 ani care au trecut de la a- te. Vt. BUDIN utilizarea mai eficienţă a fon- de viitor a U.J.C.A.P. şî