Page 86 - Drumul_socialismului_1969_02

D E B U T S I Sentimentul de-o apă care-n mîine izvorăşte
acelaşi pas îl facem încă-odată
cu chibzuinţă celui care creşte
— — | rira— i i i m i w i 9 ■
B u c u r i e jarn că timpul cînta-n mîna ridicată
| u
i i
spre-o altă piatră despletindu-i miezul
şi-n gura din geneză încleştată
A F I R M A R E Lanţurile au zornăit prelung o nouă casa înfloreşte crezul
şi ne zidim în cîte o cetate
şi vedeniile s-an culcat Bucuriile melc înalte, suindu-ne în patima-nălţării
ca nişte cintece areuite-ntr-un nai,
că sîntem temelie în palate
în locurile pregătite mai dinainte. mă roiesc către ceasul împlinirii şi boltă certă-n opera visării.
Muntele a icnit cind viaţa mea începe iar ş? iar
Pusă sub frumuseţea unei santâ ni se pare formula ar­ şt izvoarele negre s-au dezlănţuit mereu intr-alt om cu care sînt la fel Al. COVACI
metafore revelatorii, culegerea tistică a povestirii : alternarea trecînd prin sîngele şi răsuflarea lui
„Muguri de piatră" stringe în de tim puri verbale cu insis­ o data cu freamătul ce ţîşneşte din acelaşi izvor alintai
paginile ei şi frăgezimea şi tentă revenire asupra amin­ mul iimu
mai încercata experienţă a u­ tirii. al unui pămînt negru şi cald Pietrele
nor condeie din Valea Jiului însoţim apariţia acestor cu­ eare-l aclamau pe tu aur deasupra şi aur dedesubt,
Culegerea apare sub girul legeri ale urarea rodniciei, oe împăratul Proletar ! pămîntid acesta e din soare rupt
Comitetului municipal pentru care mugurii sui de azi ne în­ şi frămîntat ca o pline ce nc-ajunge tuturor
cultură şi artă Petroşani. A- deamnă s-o întrezărim alb înlătuntru ca o mioară cu dor Sarmizegetusei
paritia ei are o îndoită sem­ RADU SELEJAN
nificaţie. Ea reprezintă Sntîia EUGEN BURZA
manifestare publicistică a ce­ ne-ntoarcem cu glasul limpede către seară
naclului „Meşterul Manole", purtînd poleiul zilei în aripile strînse Fiecare din pietrele acestui sat
care nu şi-a sărbătorit încă eu şi cu semenul meu în aceeaşi inimă uşoară poartă în ele un braţ de bărbat
nici un an de existentă, dar a cinstim lumina ce mîine va fi să se-nalţe care le-a rupt din munţi, din stinci
cărui asiduă pasiune creatoare
ni s-a impus de la început. In şor declarativ în Aş vrea să din plai şi le-a purtat cu trudă-n brînci
al doilea rind, ea înmănun­ întru cetate şi spadă.
chează strădaniile creatoare fiu stejar, este „victima pro­ cu bucuriile noastre înalte
ale unor harnici şi statornici priului său anotimp", în do­ ca nişte cîntece arciâtc-ntr-un nai
slujitori ai condeiului, între rinţa de a nu-1 devansa, păs- Pe fiecare piatră a acestui sat
care, deocamdată, Radu Sele­ trîndu-i tot entuziasmul. legile Romei — timp învolburat —
jan şi Traian M uller sînt deja Problematizarea, rostul inte­ stau mărturie, cioplite
consacraţi. rogativ dat creaţiei, alternînd de miini şi dălţi iscusite
Semnează, în acest prim vo­ cu entuziasta cîntare a vremii în grai dc gintă latină.
lum, poezie sau proză : Radu noi sau cu evocarea trecutului
Selejan, Viorel Teodorescu, nostru sînt caracteristicile Constructorii
Constantin Pascu, Valeria poeziilor lui Constantin Pas­ De-aici, ca şt-un izvor de apă vie
Zamfir, Lucian Strochi, Cor- cu. Valeria Zamfir, Lucian urcă-n vifor, lunecă-n cîmpie
neliu Râdulescu. Stelian V in ti- Strochi, Paul Şomăcescu, Ion de-aproape două mii de am
lescu, Mai ia Dincă, Traian Micioîu. Constantin Dascălu In orice zi urcăm o altă treapta
M iiller, Mircea Munteanu, stăpîneşle meditaţia gravă mereu mai verticali ne-arată chipul prin pietre — daci şi romani —
Constantin Dascălu, loan M i- printr-un lirism abia reţinut, şi sensuri rotunjind in mina dreapta temelie a neamului meu...
cioiu, Paul Şomăcescu, loan loan Chiraş laudă patria,
Chiraş, Petre Eana, Rusalin partidul, noile realizări, in to­ destinul nostru-l conjugăm cu zidul CONSTANTIN GHEORGHE NA1DIN
Bălşan. Modalităţile artistice nalităţi entuziaste. hrănind in noi o fire însetată
ca şi tematica creaţiilor, cum Două modalităţi caracteri­
este şi firesc, desluşesc tot a- zează proza volumului, nu o
tîten profiluri de creatori. dată excelentă. O narajie cla­ Gfltlj?l!i!l;îHlîli{!îîH!lini^i^lîUi!MîHil!HSlH!:UnHUiîHiî:iiTiiiiMiiiilll!iilMihliîi!!!llli:Uliliill!ilîilTi!ini!ll!l!lll!UBMil!liiHH!(!!iHîllll!lilUUP
sică, obiectivă antrenînd fapte
Radu Selejan, animatorul
spiritual al cenaclului, este un cotidiene sînt caracteristicile
elegiac, in sensul cel mai pur prozei lui Corneliu Râdulescu,
al cuvîntului. Elegia sa este Rusalin Bălşan, parţial Iul De vobă cu dramaturgul
aceea a unui meditativ, aple­ Viorel Teodorescu
cat asiduu asupra rosturilor Dimpotrivă, Mircea M un­
lum ii, preocupat de mister şi teanu. Lucian Slrochi şi, în
veşnicie (uneori tenta blagia- mod deosebit Radu Selejan,
nă pare stăruitoare — vezi «adaugă lirism ului structural,
Şi eu alergam odată cu ea, definitoriu la ei, expresivita­
Dacice IV), tea unor simboluri şi seducţia DAN TĂRCHILĂ
Destinul poetului este ase­ stilistică.
menea cehii al lumii sau al ' Proza lui Radu Selejan (îm ­
cuvîntului, cine! adunat, clnd păcare, Cocostârcul albastru),
răzleţit, niciodată acelaşi Sen­ este a unui liric, atit prin mo­
timentul veşniciei, al duratei tive cit, mai ales, prin expre­ la to r ilo r s p i r i t u a l i ". I n cele
N u m e l e lu i D a n
T ă r c h ilă
temporale a istovit precarita­ e ste î n d e a j u n s d c c u n o s c u t p a tr u z ile d e vizită, am p a r t i ­
tea clipei, eliberînd-o de sub sie. Marea veleitate şi conci­ s p e c t a t o r u l u i d e te a tr u . ,,/o. INTERVIUL c ip a t la o p t în tlln ir i.
teama morţii : zie a expresiei infuzează pro­ M ir c e a v o i e v o d ", d r a m ă i s t o ­ — Este prima dumneavoas­
zei sale o mare diafanitate şi
Credinţa strămoşilor rică m o n t a t ă la te a tr e le d in tră vizită pc meleagurile hu-
strălucire stilistică. S i b i u ( p r e m i e r ă p e ţa ră ), P e NOSTRU nec'orene? ,
De a fi mereu
Prozator excelent, Corneliu tr o ş a n i, O r a d e a şi C o n s t a n ţ a , — Da, e s te p r i m a m e a ‘ ‘
A risipii s-a b u c u r a t d e u n re a l s u c ­ n ir c cu a c e s te p la iu r i şi, m ă r ­
Orice urmă de neputinţă Râdulescu foloseşte descripţia, ces. R e ţ i n e m c r o n ic ile /ai>ora- tu r is e s c că r e g r e t s in c e r că
naraţia obiectivă, dar şi su­ tr e b ă r i i n t e r l o c u t o r u l u i n o s tr u n - a m m a i fo s t p r i n p ă r ţile
(Dacice IV) b ile c a re a u s u b l i n i a t in una­
gestia prin simbol, ca şl in­ nimitate o p tic a isto ric ă p r o a s ­ primind r ă s p u n s u r i d i n tr e c ele d u m n e a v o a s t r ă . H u n e d o a r a c
Traian M iiller se bucură de tensitatea elegiatâ. Prisîopean, p ă tă a lu i Dan T ă r c h ilă , g rija m a i a m a b i l e . o c e ta te a e r o i s m u l u i . C i t a d e ­
vraja adincurilor, izvoditoare personajul din „întoarcerea în cu c a re sc a p le a c ă a s u p r a s u ­ — Cu ce prilej ne vizitaţi la f o c u l u i v e ş n i c m i- a p r i l e ­
de cărbune, asemenea altor b i e c tu lu i, r a c o r d i n d u - l la s e n ­ judeţul ? j u it tn t il n i r i e m o ţ i o n a n t e cu
confraţi de-ai săi din volum : primăvară", refuză prozaismul s u r ile c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i . — A lq t u r i d e co le g ii mei. o a m e n i m i n u n a ţ i .
Paul Şomăcescu, Corneliu Râ- fam ilial, compensindu-1 în C u o c a z ia vizitei, sale, f ă c u t e A l. C h e o r g h i u P o g o n e ş ii . M ir - , — Cîte lucrări dramatice
dulescu. Stelian Vintilescu, u- reanimarea trecutului. Intere- „Poarta cerului" — proiect pentru un monument in memoria lui Aurel Vlaicu. în j u d e ţ u l n o s tr u , ca m e m b r u c.c.a M i c u şi R u s a lin M u r e ş a - cuprinde fişa dumneavoastră
Autor: NlCOLAE ADAM
a l u n e i d e le g a ţ ii d e sc riito r i, u u m ă - n t i l n e s c c u c itito rii, de autor ?
n e - a m a d r e s a t cu c i t e v a in - — C u a p r o x i m a ţ i e 20. La
c it c v a d in e le ţ i n m u l t , d e c i
v i le a m i n t e s c : „Io, M ir c e a
I n I o c d c s a v a iîc r o s iic ă şi m-a cuprins şi pe mme v o i e v o d ", „H o ţu l p e r fe c t" ,
,,M a r e le f l u v i u fşi a d u n ă a ­
Premiere lirice prin toate ferestrele p a s a g e r " ;
p ele", „ C o r a b ia c u u n s i n g u r
prin care-mi luneca umbra, odînc,
adine. — La ce lucraţi In prezent?
l u c r u
— A m p c m a s a
d e
Adine. d o u ă p ies e a p r o a p e t e r m i n a t e ,
RADU STANCA PE SCENA Ţara mea VALERIA ZAMFIR uita f i i n d „ C u t r e m u r u l" , „ O a­
far
i n t i t u l e a z ă
c e a la ltă sc
m e n i şi v r e m u r i
Hore — După titlu ri intuim piese
Taro mea. cu subiecte istorice.
Jaro stincilor Dacii oveou mers apăsat, — N u to c m a i. S i n i p ie s e d c
TEATRULUI DIN PETROŞANI Cu trunchiuri de lumini, sub paşii lor înfloreau strictă a c tu a lita te . D a r să v ă
Rostogolite-n vreme
r e l a te z c it e v a c u v i n t e : a m b e l e
Pînâ-n odîncuri. pietrele. s in t p ies e d e id e i şi d c a t i t u ­
Joro meo, Şi unde dacii Încingeau d i n e , d c v r e ţi. A m p r i n s in o -
[ară hora b ie c liv , s p e r e fic a c e , c it e v a
Teatrul lui Radu Stanca este viată se află moartea, elemen­ Structura piesei sc bazează Cutreierată înflorea o eetote. p r o b l e m e d e r e s p o n s a b il i ta t e
lancu. Băleescu, Ştelan,
o descoperire relativ recenta tul inerent al sorocului uman pe un paralelism autentic. Pe De multe stele şi luceferi c iv ic ă şi so cia lă .
Autorul „Horei domniţelor", Pînă la întîlnirea decisivă. uc o parte sc situează dragos­ Tara mea. ţara stincilor. şi Mihoi Viteozu — Veţi scrie ceva şi despre
cultivă un teatru prestigios, Dona Juana şi Don Juan1 tîn- tea sofisticată a Donei Juana Taro de adine. ou jucat la aceeaşi Hunedoara ?
caracterizabil prin conexiunea jesc după fericire, nosindu-şi eu Don Juan, pe de altă parte PAUL ŞOMĂCESCU horă. — D o r e s c a c e s t lu c r u d i n
perfectă a unei filozofii inedi­ viaţa inutil, fără posibilitatea iubirea deschisă, sinceră, din­ l-am văzut ridîcînd to t s u f l e t u l . D c a l t f e l t n l- a m
te cu o viziune poetică de n rezolvării unui echilibru inte­ tre Fiorela şi Fiorelo. Radu şi coborînd p u s iu g l n d să m o î n to r c in
rară frumuseţe Radu Stanca rior Trufia absurdă a propriei Stanca impune o idee de o Satul bunicii braţele-cumpene, v a ră , p e n t r u o p e r io a d ă m a i
amalgamează cu o inspiraţie personalităţi se naşte din ne­ mare însemnătate : recunoaş­ pentru fîntînile l u n g ă , p e p la iu r ile H u n e d o a ­
intensă elementul filozofic şi putinţa dăruirii totale A lît terea deschisă a sentimentului din ochii istoriei. rei. S i m t n e v o ia să le r e v ă d
cel poetic, înfrumuseţînd p ri­ Dona Juana cit şi Don Juan firesc Spre deosebire de dra­ Satul bunicii o fost blagoslovit Cu buzele arse i n lin iş te , să Ic a p r o f u n d e z şl
mul prin fiorul poeziei, forti- n-uu curajul necesar sâ recu­ gostea denunţată a Fiorelei, cu soare, pămînt şi opă de tinereţe frenetică, sa le în ţe le g .
licîndu -1 pe al doilea prin noască înfrângerea mândriei Dona Juana, această femeie cu şi acum îl blagoslovesc şi eu cu ochii-n lumini, — Ce transmiteţi citito rilor
contribuţia argumentativâ a subiective, mârturisindu-şi dra­ însuşiri excepţionale, recu­ cu Inima, ne prindem în horă ziarului nostru, oamenilor din
filozofiei Cn exemplu, poale gostea dindârâtut unor măşti. noaşte doar în final că sensul Mă simt ca o lumină cu cei care-au fost, judeţul Hunedoara ?
cel mai edificator în acest De aici rezultă condiţia dra­ vieţii trebuie sâ fie altul de- şi dacă cineva cu cei care vor fi. — C e le m a i sincere şi calde
sens este comedia tragică „Do­ matică a celor două existen­ cît cel pe care-I adoptase pî- mi-ar cere să foc minuni Ne prindem în horo m u l ţ u m i r i , a d m i r a ţ i a m e a
na Juana", care urmează sâ te. in virtutea căreia eroii mor nă la întîlnirea cu Don Juan. aici aş putea sâ le fac, să jooce lumina p e n tr u r o d n i c ia m u n c i i lor,
vadă in curînd lum inile ram ­ fără sâ fi gustat bucuria lum i­ Cind Don Fcrnando, adică împărtăşindu-mâ în mine, in ochii noştri, jţe n tr u f e r m i t a t e a c u c a re s l u ­
pei, după naţionalul ieşean, şi noasă a dăruirii făţişe Ca o Don Morte, îi întinde braţele şi dacă aş iubi. oşa cum juca piatra je s c a c e la ş i s c o p n o b il. Ş i
la Petroşani Ceea ce impre­ caracteristică decisivă sc pre­ reci, moare cu conştiinţa lim ­ oş iubi fără vindecare. sub opineo solară t r a n s m i t e f i n e a p ă r a t p r o m i s i u ­
sionează in această piesă este zintă atitudinea eroilor faţ.â pede şi cu bucuria acelei mari Intre soare şi pămînt o dacului n e a m e a că v o i sc rie d e s p r e
fondul său absolut uman, care dc dragoste, înglobînd un me­ iubiri care se epuizase într-o satul bunicii mi-a cuprins inima LUCIAN STROCHI to a te a c es te a .
impune o nouă viziune, deo­ saj de o mare rezonantă lirică singură noapte Eroul îşi gă­
sebită de cea consacrată, asu­ Dona Juana şi Don Juan, seşte tihna tot in moarte, pă­ MARCEL MARINESCU
pra marelui seducător. Prin înlîlnindu-se, trec printr-o răsind scena rătăcirilor secu­
prisma lui Radu Stanca. Don metamorfoză purificatoare, de­ lare cu gustul micului sărut
Junn nu mai este acel perso­ venind alţi oameni. Idolul sincer. ■e mMiuUUBU O T i “ Of1 *?*-*><■ q
naj mitic, caic îşi perindă rece. caic fusese Dona Juana, Spectacolul, în montarea lui
destinul prin mări şi ţări in ­ devine o femeie cu o inimă Marcel Şoma, va sublinia a­ Q Diqna Nlcolae Ne sericii Ieşti. Cităm din epistola dv : versurile trimise Ne-a plăcut compunerile pe care ni le-aţi leduri abundente pentru crea­
tr-o nesfârşită goană după a­ fierbinte, iar Don Juan pără­ ceste idei, care unesc tema iu ­ aşa : „Aştept răspunsul dv. pe „Dacă credeţi că sini bune (du­ Îndeosebi „Pilituri de mătasă* trimis n-am reuşit să deslu­ rea unei culturi solide. Mai re­
ventură. ci un om ca toţi oa­ seşte pentru totdeauna ipos­ birii şi a morţii. Distribuţia adresa personală nu in coloa­ pă cum cred eu) vă rog să mi (mai puţin titlul). In direcţia şim . poezie veniţi.
menii ; Don Juan este expre­ taza seducătorului nonşalant. este promiţătoare : Dona Jua­ nele ziarului-. Aţi puica aştep­ le publicaţi in ziarul dv." E Q Anton Emillan — Ghelar. L. Todîci — Ttla. „Urme"
sia unui adevăr universal va­ Şi astfel, înlr-o singură noap­ na — Ruxandra Petru, care ta mult şi bine pentru că nu vorba de epigrame Iată. publi­ aceasta va trebui să căutaţi, Colo două poezii trimise („Răz­ este o alternare de reală poe­
labil. în virtutea căruia fieca­ te de o maximă intensitate, debutează pe scena teatrului ne-ati comunicat „adresa per­ căm : străduindu-vă să depăşiţi totuşi boi", „16 Februarie") arată că zie şi locuri comune, Intr-un
re destin uman este de fapt o trăiesc prima şi ultima bucu­ in acest rol, Don Juan — M i- sonală". Aşadar, lot în coloa­ Unui fotbalist tehnic amalgam aproape inseparabil.
quasi existentă, aflată în rie a marii iubiri Dar măştile hai Clita, Don Fernando — nele ziarului... De altfel poe­ Să uită lumea să te vadă Recitiţi cu atenţie producţia dv.
perfecta căutare a celeilalle prea m ult purtate se-ntipăresc Florin Plaur, Fiorela — Vio­ ziile sînt încă prea departe de Nu fiindcă faci multă treabă şl veţi remarca singur că ver­
părţi, existente undeva Dona pe faţă şi nu te mai poţi dis­ leta Berbiuc şi Carmen Han- pagina lipărilâ, deşi au o ver­ Ci liindcă driblezi mereu sul „Calci cu grijă, dar sl-
Juan a reeditează pe planul fe­ pensa de ele. Datorită acestui cearcc — Roxin, Fiorelo — sificaţie relativ corectă Dar Pe cel inai bun adversar al qtir : ,/ Strivind sub tălpi bul­
meii. aceeaşi sete a fericirii, fapt, eroii cad de fapt v ic ti­ Ion Roxin Cadrul plastic al versificaţia, chiar perfectă, În­ iau. Poşta literară gări de pămînt jilav" este pro­
ascunsă dibaci sub masca rece mele propriei lor mîndm ab­ că nu înseamnă poezie, b uşor Mai Interesantă însă ni so
a nepăsării. Piesa sugerează surde. spectacolului este semnat de — cum spunea Al O. Tcodo- pare zaic, pe cind „amprentele înti­
ideea că dragostea este un n- Finalul nu reprezintă inter­ Aurel Florea Pînă la premie­ reanu ■— „să rimezi aşa-n neş­ Mini-jupul părite In cer“ sună frumos. Ţi­
frîbut firesc al vieţii umane, venţia fatalităţii. Destinul este ră orice prognoză ar fi tim ­ tire ibric — fistic — curie ." Mai Haina lunqă o scurtaţi alura dc panseu sau, maî bine- versificaţi cu o oarecare abili­ neţi cont şi de recomandările
care este irepelabilâ, deci tre­ prezent intr-o ipostază cit se purie Nădăjduim însă că la <;rcu rsle să comunici, cu m ij­ Peste genunchi o ridicaţi. z.is, dc meditaţie vaq didactică tate. ceea ce este totuşi insufi­ pc care le-atu dat Iul A. Emi-
lian
buie trăită la cea mai înaltă poate de firească : moartea, seara premierei, care va avea loace artistice originale, o idee Morla voi o ascultaţi, pc care in momentul dc faţă cient pentru a scrie adevărată
întocmai ca şi viaţa, sînt a­ $j S. Nîstor — Brad. „Eter­
tensiune. Dragostea înseamnă tributele indispensabile ale loc in cursul lunii martie, vom sau un sentiment major, care Şi mini-jupjl-1 puriali o au majoritatea versurilor d\ poezie Forma relativ îngrijită nitate" şi „Plopi'* păcătuiesc
viată — sugerează subtextul destinului, acesta desfăşurîn- putea sâ consemnăm un spec­ să îmbogăţească peisajul sufle­ Drăgălaş ! La fel e şi poezia Aşteptăm cu încredere nu susţine un conţinut viabil, printr-un pseudo-patetism pe a­
tesc al semenului tău — citi­
care însoţeşte epigramele.
& Martin George — Hune­
piesei lui Radu Stanca — şi du-se între momentul genetic tacol frumos, înscnindu-1 pe torul & Constantin Stanciu — Hu­ doara. Regretăm mult că tre­ enunţiile rominlnd simple gene­ locuri strident. Mai trimiteţi.
ralităţi. rostite în rime pe marqi-
perpetuarea este posibilă nu­ şi cel final, unora dăruind fe­ linia succeselor teatrului Q I ada Doinei Anton — To­ nedoara. Semne foarte bune in buie să vă dezamăgim, dar in nea unor idei Vă recomandăm RADU SPATARU
mai in dragoste. Fiindcă,* f i­ ricirea, altora răpind-o cu de­
resc, la capătul drumului de săvârşire. L. ALEXANDRESCU t ■' ....... _ ■ _ ■ .............. iHIHMlu»