Page 9 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 9
«
Proletari dîn toate tarile, unîţl-vfi I
ÎNCHEIEREA VIZITEI
PREŞEDINTELUI
R. S. F. IUGOSLAVIA,
IOSIP BROZ TITO,
ÎN TARA NOASTRA
TIM IŞOARA — Trim işii spe lean, conducători ai organelor ptim-vicepreşeriinle al Consi
ciali transmit : Duminică seara, locale de porlid şi de stal. sule liului popular judeţean Timiş,
tovarăşul losip Broz Tito, pre de locuitori ai oraşului. precum şi de Iakşa Petrici, am
şedinţele Republicii Socialiste Pe peronul gării, împodobit basadorul R S F. Iugoslavia la
ANUL XXI. NR. 4382 MARTI 4 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI Federative Iugoslavia, preşe cu drapele romaneşti şi iugo Bucureşti.
dintele Uniunii Comuniştilor slave, garda m ilitară a prezen
din Iugoslavia, şi persoanele tat onorul Tovarăşii losip Broz ★
oficiale care l-au însoţit, au Tito şi Nicolae Ceauşescu au Scara a fost oferită o cină
plecat spre patrie, după vizita
trecut in revistă garda m ilita
Plenara Consiliului Uniunii de prietenie în tara noastră, ră. Un grup de pionieri a oie in cadrul Ceauşescu tovarăşii
căreia
rii buchete de flori.
făcută la Invitaţia tovarăşului
Nicolae
şl losip
Nicolae Ceauşescu. secretarul La despărţire, tovarăşii Broz Tito au toastat călduros
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE general al Comitetului Cenlral Nicolae Ceauşescu şi rămas pentru dezvoltarea în conti
losip
şi-au luat
nuare a prieteniei dintre cele
Broz Tito
al Partidului Comunist Român,
judeţene a cooperativelor preşedintele C onsiliului dc Stat bun cu deosebită cordialitale două lări şi partide.
al Republicii Socialiste Româ
M iile de timişoreni aliaţi pc
Iraseul de la reşedinţa oaspe
nia
★
In gara Timişoara, oaspeţii
Măreţ program iugoslavi au fost conduşi de ţilor pînă la gară, precum şl minică, cursul dim ineţii de du
cei prezenji pe peron, au sa
In
lutat cu multă căldură pe con
agricole de producţie Ion Cheorghe Maurer, Chivu ducătorii de partid si dc stat Ceauşescu şi Ion Gheorghp
Nicolae
tovarăşul
tovarăşii
N icola e ' Ceauşescu,
români şi iugoslavi.
Maurer au invitat pe tovarăşul
Stoica. Manea Mănescu, pre
cum şi de tovarăşii Cornelul Dc la fereastra vagonului, fosip Broz Tito şi pe ceilalţi
de înflorire a îo solo Clubului „Siderurgislul" din Hune- C A P , cu privire la activitatea desfăşurată Mănescu. m inistrul afacerilor tovarăşul losip Broz Tito a răs oaspeţi iugoslavi la o partidă
puns urărilor de drum bun ale
de vînăloarc în judeţul Timiş
externe. Vasile Vlad. şef dc
dooro ou ovut loc ieri lucrările şedinţei ple de UJ C.A.P pe anul 7968 şi măsurile ce vor secţie la C.C. al P C.R , şi A u mulţimii fn drum spre terenurile de
nare o Consiliului Uniunii judeţene o coope fi luate pentru reoliioreo planului pe 1969. rel Mălnăşan, ambasadorul Re Pînă la punclul de frontieră vinăloare, oaspeţii Iugoslavi
î 9 o • j e rativelor agricole de producţie. Au participat Io prima porte o roportului au fost rele publicii Socialiste România la Stamora-Moravila. tovarăşul Io- şi conducătorii dc partid şi dc
patriei şi naţiunii membrii Consiliului Uniunii judeţene a ogricole de producţie din judeţ in sponreo tovarăşii M ihai Telescu, prim- au fost însoţiţi de tovarăşii lutaţi cu deosebită cordialitate
sip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi
stat ai ţării noastre au fost sa
Belgrad.
vate reolizările obţinute de cooperativele o-
Erau prezenţi, dc asemenea,
C.AP., prim-sccretari şi secretari oi comite
Emil Bodnaraş, Vasile Şandru,
şi prietenie dc locuitorii ca-
telor municipale şi orăşeneşti de partid, se
cretarii comitetelor de partid comuna-le şi producţiei cerealiere, animaliere, în pomi secretar al Comitetului jude adjunct al m inistrului afaceri munclor prin care au trecut.
cultura şi in celelalte romuri de octiviîote,
din C.A.P, vicepreşedinţi ai comitetelor c- munca depusă pentru întărirea economico- ţean Timiş al PC.R, preşedin lor externe. Vasile Daju, (A qeiprei)
C. al P C R .
membru al C
tele Consiliului popular jude-
noastre socialiste xecutive ale consiliilor populore municipale organizatoricâ a C.A.P. In multe unităţi da
şi orăşeneşti. preşedinţii comitetelor execu
torită elonului, priceperii şi hărniciei coope
tive ole consiliilor populare comunole, pre
şedinţii cooperativelor agricole de producţie, ratorilor s-a reuşit să se obţină rezul
tate care întrec pe cele din anii trecuţi.
ingineri ogronomi, medici velerinori. specia O privire de ansomblu osupro realizări
Oamenii muncii de Ia oraşe succes programul prezentat a- lişti din Direcţia ogricolo judeţeană, acti lor din 1968 arată insă că unii indi- C O M U N I C A T
şl sate. to ii cetăţenii Republi IDnci poporului, s-an realizat şi vişti de porlid ş» de stat. reprerentonţi ai cotori oi pianului de producţie ou ou fost
cii Socialiste România au p ri depăşit prevederile prim ilor orgomzoţiilor de masă şi obşteşti
mit cu un Imens Interes, în trei ani ai cincinalului, fo r La lucrările plenorei ou luat parte tova realizaţi in toate cooperativele, nu s-ou ma
dreptăţită satisfacţie şi m lndrlc lele de producţie au continuat răşii : loachim Mogo, prim-secretar ol Comi tenalizat toote masurile stabilite în vede
MANIFESTUL FRONTULUI O- s8 se dezvolte In ritm susţinui, tetului judeţean Hunedoara al P.C.R., preşe rea întăririi economîco-organizotorice a uni La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. de păreri privind irclaţiile bilaterale şl pro
N1TAŢII SOCIALISTE — Str8 au fost perfecţionate relaţiile dintele Comitetului executiv ol Consiliului tăţilor şi pentru respectarea prevederilo/ secretar general al Comitetului Cenlral al bleme actuale ale relaţiilor internaţionale şi
lucit bilanţ al victoriilo r do- sociale de producţie, conduce popular judeţean provizoriu. Aurel Bulgoreo, Partidului Comunist Român, preşedintele Con mişcării comuniste şi muncitoreşti, precum si
bîndite In înfăptuirea politicii rea economiei şl a vieţii socia Ştefan Almoşan, secretari oi Comitetului ju- statutului. siliului de Stat al Republicii Socialiste Româ 0 informare reciprocă asupra construcţiei so
Partidului Comunist Român, a le. principiile democraţiei so deţeon dc partid, membrii biroului Comite Aprecierea făcută de călre tovarăşul nia. tovarăşul losip Broz Tito, preşedintele cialiste în cele două ţări
~,»lectivelor stabilite de Con- cialiste şi-au găsit o tot mal Nicolae Ccouşescu. la recenta plenară a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
.e-sul al IX-lea şi de Confe largă şi consecventă aplicare tului judeţeon de partid, membri ai Comi preşedintele U niunii Comuniştilor dîn Iugo Cei doi preşedinţi au conslatat din jiou, cu
rinţa Naţională, înflăcărată în viată, s-a întărit unitatea tetului executiv ol Consiliului populor jude U N C A P ., — se arotă în raport privind slavia, a tăcut o vizită de prietenie în Repu deosebită satisfacţie, că relaţiile de prietenie
chemare de a obţine in conti moral-politică a naţiunii noas ţeon provizoriu foptul ca uniunile judeţene nu ou reuşit să blica Socialistă România In zilele dc 1—2 fe şi colaborare dintre Republica Socialistă
România şi Republica Socialistă Federativă Iu
nuare noi şi lot mal mari Iz- tre socialiste, a fost ridicat pe Au fost prezenţi tovarăşii : Cozimir Mol- cuprindă toate atribuţiile şi să rezolve com bruarie 1060. goslavia, dintre Partidul Comunist Român şi
blnzl pe calea în flo ririi patri o treaptă mai înaltă rolul con dovon, membru al biroului permanent ol Con petent şi operativ sarcinile încredinţate, co Preşedintele losip Broz Tito a vizitat cu
ei şl naliunll noastre socialis ducător al partidului a cărui siliului Uniunii Noţionnle o Cooperativelor acest p rile j oraşul Timişoara, unde s-a in lîl- Uniunea Com uniştilor din iugoslavia, se dez
voltă cu succes în toate domeniile în spiritul
te, a ridicării bunăstflrtt între autoritate politică supremă es Agricole de Producţie ş» Eugen Crigorescu, respunde şi activităţii desfăşurote de nit cu muncitori. Intelectuali, conducători ai deplinei încrederi, stime şi înţelegeri reci-
gului popor, de a spori con te unanim recunoscută de în secretar general in Consiliul Superior ol U J C A P Hunedooro. Este suficient sâ aro- organelor locale de partid şi de stat şi a par oroce.
tribuţia României în lupta pen tregul popor Agriculturii. ticipat ia o partidă dc vînăloarc. organizată
tru trium ful socialismului, de Industrializarea socialistă a Participanţi! Io plenară au oscultot ro- în onoarea sa de preşedintele Consiliului eh* Pronunţindu-sc pentru adincirca dezvoltării
mocraţiei si păcii In lume ţării — temelia dezvoltării e- Slat. Nicolae Ceauşescu. Oamenii muncii din multilaterale a re laţiilor dintre cele două lări.
„Frontul UnităHI Socialiste (onomice şi culturale, a pro portul prezentat de tovarăşul Viorcl Ocoş, pre judelui Timiş au făcut o prim ire călduroasă 1 i au holărit să se întreprindă noi măsuri pen
— se subliniază în manifest — gresului general — a cunoscut şedinţele Consiliului Uniunii judeţene a înaltului oaspete iugoslav, ceea ce constituie tru extinderea colaborării, în special în do
ie prezintă In alegerile de la în această etapă, prin munca o expresie a prieteniei tradiţionale si a rela meniul cooperării industriale, tehnice şi ştiin
2 martie înmănunchlnd, într-o neobosită, plină de abnegaţie a ţiilo r trăieşti dini re popoarele c elor două lă:i ţifice. Cei doi preşedinţi au subliniat că întă
Indestructibilă coeziune. Parti < losei muncitoare, o dezvolta socialiste vecine rirea continuă a colaborării româno-iugoslave
dul Comunist Român, detaşa re calitativ superioară. Vor este în interesul popoarelor celor două tari,
ment de avangardă el clasei besc de la sine despre forţa şl In lim pul vizitei, au avut loc la Timişoara al cauzei socialismului si progresului şi con
muncitoare, conducătorul în vitalitatea industriei socialiste convorbiri Intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu. stituie o contribuţie activă Ia întărirea păcii
cercat al societăţii noastre, or româneşti, ritm urile anuale secretar general al Comitetului Central ui si la dezvoltarea colaborării internaţionale.
ganizaţiile de masă, profesio înalte de creştere a producţiei, Partidului Comunist Român, preşedintele Con In cursul schimbului dc păreri privind si
nale şl obşteşti, consiliile oa de peste 12 la sută. obţinute siliului de Sta! al Republicii Socialiste Româ tuaţia actuală internaţională şi din mişcarea
menilor muncii apartinlnd na in prim ii ‘trei ani- ai cincina nia, şi Joslp Broz Tito, preşedintele Republicii comunistă şi muncitorească, cei 'doi preşedinţi
ţionalităţilor conlocuitoare, toa lului. care ne situează printre Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele au constatat identitatea sau apropierea p u n c
te forlele sociale şl politice ale statele cu economia cea mai U niunii Comuniştilor din Iugoslavia, la care telor de vedere ale celor două partide şi gu
ţarii. întregul popor, unit prin dinamică Zestrea Industrială a au participat : verne in principalele probleme care au (ăcut
aceleaşi năzuinţe si interese, tării a sporit în aceşti ani cu Din partea română : tovarăşii Ion Cheorghe obiectul convorbirilor
este animat de ţelul suprem circa 700 de uzine, fabrici şl Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Cei doi preşedinţi au reafirmat Ixotăiîrea
al construirii socialismului sl secţii noi. dezvoltîndu se cu Prezidiului Permanent al C C al P C R . pre Republicii Socialiste România şi Republicii So
comunismului, ol realizării li precădere Industriile care an şedintele Consiliului de M iniştri. Emil Bodna cialiste Federative Iugoslavia, de a continua
nei înalte civilizaţii materiale un rol holârîtor In avlntul raş. membru al Comitetului Executiv, al Pre ol orturile pentru apărarea şi întărirea păcii,
şl spirituale In România*. general al economiei naţiona zidiului Permanent a) CC. al P C R . vice pentru instaurarea unei atmosfere de tn|ele-
Ceea ce înmănunchează 1n- le: construcţia de maşini, e preşedinte al C onsiliului de Stal. Chivu Stoi gere si dc largă colaborare internaţională,
ir-o Indestructibilă unitate de nergetică, metalurgică şi chi ca. membru al Comitetului Executiv, al Pre subliniind importan|a deosebită pe care o are
voinţă, toate forţele sociale şl mică zidiului Permanent, secretar at CC. al PCR . în acest scop respectarea consecventă In rela
politice ale ţării, ceea ce Insu La alegerile de la 2 martie, Manea Mănescu, membru al Comitetului Exe ţiile dintre toate statele a principiitor Cartei
flă fiecărui cctăfeen al patriei poporul nostru se prezintă cu cutiv. secretar al C.C. al PCR , preşedintele O N U ci. în primul rind. a prin cip iilo r inde
— român, maghiar. german rezultate dc seamă şi în ce C onsiliului Economic. Cornelul Mănescu. mem pendentei. suveranităţii, egalităţii depline în
sau de nltă nalionalitate — priveşte dezvoltarea şi moder bru a) C.C al P C R , m inistrul afacerilor cx drepturi şi neamestecului In treburile interne
#
sentimentul de demnitate si nizarea agriculturii. Aşa după terne. Vasiîe Vlad, şef dc secţie la C C al In acest sens. cele două părţi au acordai o
încredere nestrămutată în v ii cum se arată in Manifestul PC.R.. Aurel Mălnăşan. ambasadorul Repu
tor îşi are izvorul în confir Frontului Unităţii Socialiste, blicii Socialiste România la Belgrad atenţie deosebită situaţiei din Europa şi au
marea strălucită a justeţei po cooperativizarea agriculturii Din partea iugoslavă : tovarăşii M ialko To- subliniat importanta a clivită lii tuturor statelor
litic ii marxist-Ieniniste a Parti s-a dovedit a fi o condiţie e dorovicr, secretar al Comitetului Executiv al în direcţia prom ovării unor relaţii de bună
dului Comunist Român. In iden sentială pentru generalizarea CC. al U C I, Kiro Gligorov, vicepreşedinle vecinălatc şi colaborare în conformitate cu
tificarea întregii sale ectivilăli relaţiilor socialiste în econo
cu cele moi profunde interese mia naţională, pentru lichida al \> ( e.l Excculive Federale şi membru al rezoluţia adoptată în unanimitate de cea dc-a
şl năzuinţe ale maselor. în rea exploatării omului de ro- C.C. al U.C I , Vladim ir Popovici, secretar ge XX-a sesiune a Adunării Generale a O N U'.
succesele remarcabile obţinute Ire om, pentru victoria depli neral al preşedintelui republicii, membru al Cei doi preşedinţi au subliniat hotărîrea ce
în procesul desăvîrşirii con nă şi definitivă o noii orîndu- Prezidiului C.C. al U C I. Mişo Pavicevici, se lor două partide şi guverne de a acţiona şi
strucţiei socialiste. în creşte iri Cooperativizarea agricul
rea prestigiului internaţional al turii, măsurile luate de partid cretar de slat ad-inleriin pentru afacerile ex în viito r în direcţia dezvoltării relaţiilor de
patriei noastre Deşi de la ale şi guvern pentru consolidarea terne. Iakşa Petrici, ambasadorul R.S.F Iu prietenie şi colaborare egală In drepturi cu
gerile anterioare de deputaţi goslavia la Bucureşti. liirile socialiste, partidele comuniste şi mun
în Marea Adunare Naţională C.S. Hunedoara. Plămădirea metalului trebuie supravegheată atent. Aici, pe platforma de In cursul convorbirilor, care s-au dcslăşurat citoreşti, cu toate forlele progresiste şi demo
şi în consiliile populare s-a încărcare, schimbul de păreri este tot atit de necesar ca şi oxigenul arderii.
scurs o perioadă Istorică re ţContipuore in pag. a 2 o) înlr-o atmosferă de prietenie, cordialitate şi cratico, ceea ce constituie un factor important
lativ scurtă, s-a înfăptuit cu înţelegere reciprocă, a fost efectuat un schimb pentru asigurarea păcii şi progresului în lume.
...........—
Sub semnul profundului ataşament faţă de întreaga politică a partidului şi statului
VOLUMUL INVESTIŢIILOR
OAMENII MUNCII ÎNTÎMPINĂ ALEGERILE DE DEPUTAŢI DIN FONDURILE CENTRA
-------------------------------------- - s dici specialişti, şase cadre me clmp ne-au adus alte beneficii LIZATE ALE STATULUI
însemnate.
dii sanitare, un dispensat me
Avuţia cooperati
Manifestări eultural- G E O A G I U dical, staţionar penlru adulţi. vei noastre a sporit an de an,
altul penlru copii, casă de naş
de la 3 495 000 lei tn 7962, la
tere, cabinet dc stomatoloqic, 7 890 000 lei tn 1968. In ace
IJ Uimei? rnm ilicalii ale M (in dispensar veterinar fn 1966. a n larmacie bine aprovizionată eaşi perioadă, valoarea produ
r.n medicamente, tn satele n-
selor vlndute statului a cres
educative dinc şi îndrăzneţ de ape — fşî unei şcoli noi In 1966. partinătoare comunei există cut de la 720 000 Ici In 1962.
iilo r
Atd a lie i — brăzdate a-
— Dar nu ne putem opri aici
pierd ini mai mult <lin cule- — ne spune Ctheorqhe Alhu, puncte sanitare, încadrate cu la 1661 000 lei In anul trecut
personal mediu sanitar, unde
zanfa înălţim ii. inlinzindu-st' In perioada aceasta, coopera
Zilele de t şt 2 februarie şului NICOLAE CEAUŞESCU, in calea ochilor ca un platou preşedintele consiliului popu medicii se deplasează periodic tiva şi-a cumpărat trei autoca
au înscris în agenda mani la plenara Consiliului L>niu* ncslltşil. pînă dcpnrlc la o ri lar comunal A-lai bine de ju pentru a /ace consult al ii şl a mioane şi un tractor din fon
festărilor cultural-educative, nii Naţionale a Cooperative zont. Ruptă din şoseaua ce mătate din numărul caselor de da în g rijiri medicale oameni duri proprii. Iar dacă in 7962
desfăşurate în campania elec lor Agricole de Producţie, tn leariă Alha luha cu Otăşlia, o ardeau doar 2-3 becuri la se
torală, numeroase simpozioa care s-a făcut un amplu b i lîşic de aslalt linără — de nici diu, in prezent sini e le ctrifi
ne, expuneri, jurnale vo rb i lanţ al drumului parcurs de şase ani — i.v/ croieşte drum cate o setie de lu c ră ri: smin-
te, seri de întrebări şl răs ţărănimea muncitoare în cei şerpuit spre Staţiunea balneo tinirea laptelui, tocatul furaje
punsuri, seri literare, progra 20 de ani care au trecut de climaterică Ge.oaqiu-Uăi, după lor, alimentarea cu apă a ce
me artistice, care s au bucu )a holăririle Plenarei Comite ce lasă In urmă un sat rnind/u. lor 560 de taurine şi 300 de.
rat do interesul şt primirea tului Cenlral din martie 1040 cu temelii solide, un sat de porcine, măcinatul Iurajelnr,
caldă a participanţilor. privind transformarea socia gnspndnri desto inici: Geoaqiu. lierhcrea hranei animalelor, o
listă a agriculturii, al între parle din lucrările atelierului
* La punctele de consul gului proces al cooperativi Sătenii II numesc astăzi, eu mecanic şi de f implor ie, a li
taţii din numeroase localităţi, zării, de la mica proprîctale mindrie destăinuită In qlas : pe raza comunei sini noi, con- lor. Toate acestea au ridicat mentarea cu apă a unor supra
Manifestul Frontului Unităţii Scmioraşul lor I struite In u ltim ii ani. In a- substanţial nivelul asistentei feţe iriqale. Cooperatorii şi-au
Socialiste, — această oglindă pină la agricultura marc so începută din cele mai vechi ccstn case a pătruns adine lu medicale. asiqurat, cum s-ar spune, bună
a marilor realizări obţinute de cialistă tim puri, monnqralia comunei mina ştiinţei de carte, bclşu- O sursă inepuiz.ahilâ dc ve starea anilor ce vin. In aceşti
oamenii muncii în prim ii 3 ani ^ Prin diferite forme cui- Geoaqiu s-a scris in ultim ii qul, ira iul Icricit 548 dc d ifu nituri pentru locuitorii comu ani, atenţia noastră se va în
ai actualului cincinal, acest Inral-educative au continuat ani cu slovele translnim ătilor zoare. W l dc televizoare, <1-10 nei Geoaqiu o constituie cele drepta spre dezvoltarea sec
program de viito r şi chemare să se prezinte la căminele şi inlăptuitHor prin care au de aparate de radio, la care se două cooperative aqricole de toarelor care ne aduc cele mai
înflăcărată adresată întregu culturale, casc de cultură si trecui viaţa şi traiul oamenilor adauqă pesle 1300 de a lin a ţi producţie, unele dintre cele mai mari venituri .* pomicultura, v i
lui popor român de a voia cluburi realizările obţinute de de aici. Citcva din cele mai la dderiie ziare şi reviste, mai puternice din judeţ. Inginerul ticultura, extinderea Jriqa(iiJor
candidaţii Frontului U nităţii poporul nostru în toate dome semnificative iile ale noii mo- mult de 1500 de c itito ri per agronom ton Ghcorqhiu ne la cultura mare şl la sectorul
Socialiste pentru bunăstare si niile vieţii, perspectivele do noqralii, glusuiesc despre elec manenţi ai bibliotecii, sini alte vorbeşte despre ascensiunea Icqumicof, zootehnia, mărirea
progres, pentru sporirea con dezvoltare ale oraşelor şi şa trificarea care s-a locui In a m ărturii elocvente despre dezvoltării lor, despre perspec
tribuţiei României la lupta lelor noastre, precum şi pro nul J956, înfiinţarea Staliunn schimburile radicale survenite tivele anilor viito ri. suprafeţei solarelor protejate
pentru trium ful socialismului, bleme ale politicii interne şi espciim enlale horticole In în \ iota cotidiană a locuitori — Cooperativa agricolă de cu polietilenă pentru produce
democraţiei şi păcii în lume externe ce stau în atenţia 1057, tadiolicarca In 1958, as- lor din comuna Geoaqiu. producţie din Geoaqiu arc un rea lequmelor tim purii.
— a găsit un larg ecou tn partidului şi stalului. taltarea şoselei (n I9G3, in liin - — Dacă înainte vreme, ocro caracter complex, ramura prin
inim ile sulelor de parlicipanli larca unui centru penlru scml- tirea sănătăţii oamenilor era n cipală liind horticultura. De GH. I. NEGREA
6 In numeroase aşezări in(lustrJali2arca lequmelor şi problemă căreia nu i se acor altlel, citeva cifre sini conclu Grafic întocmit pe bara datelor publicate în Comunicatul
I rurale, intelectualii satelor au Continuare in pag. a 2*a) Iruclelor In 1964, construirea da mare atenfie — declară dente. Avem 100 hectare de li cu privire Ia îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco
I prezentat expunerea tovară Dan Ga lu, medic la circum vezi şi 56 hectare de vie. Pe
unui magazin universal şi a scripţia sanitară — în prezent linqă acestea, zootehnia, legu (Continuare in pag. o 2-a) nomiei naţionale a ţârii nocstre pe anul 1968.
unei brutării fn 1965, a unui comuna Geoagiu are trei me micultura, cultiu lle mari de