Page 13 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 13
Sb«*«
D fe.^CTU RA
Proletari din toate ţSrlîe, uniţi-v6 1
Consiliul de Sfat
al R epublicii Socialiste R om ânia
D E C R
PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
In temeiul articolului 46, alineatul 2 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRE
TEAZĂ :
Articol unic — Se convoacă Marea Adunare Naţională în
prima sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 12 martie
ORGRN DL COMITE« ULIII JUDETERN HUNEDOQRR DL P.CR. SI Rt CONSILIULUI POPRI NR JUDEŢEAN 1969, ora 10 dimineaţa.
Preşedintele Consiliului de Stat,
ANUL XXI. NR. 4407 MIERCURI 5 MARTIE 1969 , A 4 PAGINI 30 DE BANI NICOLAE CEAUŞESCU
O
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire
la rezultatul alegerilor de deputaţi in consiliile populare
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România comunică :
La 2 martie 1969 au avut lui Bucureşti şl pentru cele 8 189 consilii populare orăşe Pe baza datelor centralizate ale sectoarelor acestuia, muni
Ioc alegeri pentru 39 consilii sectoare ale acestuia, pentru neşti şi penlru 2 706 consilii cipiilor, oraşelor şi comunelor,
populare judeţene, pentru de comisiile electorale judeţe rezultatele alegerilor de de
Consiliul popular al municipiu 46 consilii populare municipale, populare comunale. ne. a municipiului Bucureşti, putaţi sînt următoarele :
Numărul voturilor exprimate Voturi pentru candidaţii Frontu Voturi contra Voturi nule
ContUIUl popular Numftrul lui Unltâtil Socialiste
alegatorilor Cifre absolute % Cifro absolute % Cifre absolute % %
CONSILIILE POPULARE JU
DEŢENE 12 368 429 12 363 677 99,96 12 327 577 99,71 33 618 0,27 0,02
CONSILIUL POPULAR AL
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 1 207 0B7 1 206 858 99,98 1 200 800 99,50 5 063 0,42 0,08
CONSILIILE POPULARE ALE
SECTOARELOR MUNICI
PIULUI BUCUREŞTI 1 113 567 1 T 73 217 99,97 1 103 911 99,16 8012 0,72 0,12
CONSILIILE POPULARE MU
NICIPALE 3 039 396 3 037 996 99,95 3 019 437 99,39 17 056 0,56 0,05
CONSILIILE POPULARE
ORĂŞENEŞTI 1 642 099 1 641 267 99,94 1 634 460 99,58 6 429 0,39 0,03
CONSILIILE POPULARE
COMUNALE 8 295 565 8 292 681 99,97 8 251 875 99,50 38 607 0,47 0,03
După montarea u a rabotezei, piesa va intra în procesul prelucrării.
In total au fost aleşi In con municipiului Bucureşti, 7 358 deputaţi în consiliile populare In 12 circumscripţii electo on- »le, din cau- Iscusinţa rabotorulul l< 3- o Atelierul mecanic al Uzinei „Victoria" Câfan fşi va
siliile populare 165 060 depu deputaţi in consiliile populare comunale, rale nu au avut loc alegeri: didaţilor. spune din nou cu vin tu
tat! care au candidat din par municipale, 1 208 deputaţi în . Nu au fost declaraţi aleşi 6 în 2 circumscripţii electorale ile electorale Fota i V. ONOIU
tea Frontului UnitBtii Socia consiliile populare ale sectoa candidaţi pentru consiliile comunale, din cauza retragerii /or avea loc
liste. Dintre aceştia au fost a- relor municipiului Bucureşti, populare comunale, Intrucît nu candidaturilor; Intr-o circum
Ieşi 7 818 deputat! In consilii au întrunit cel puţin jumătate scripţie electorală judeţeană, 2 ermenul pre
le populare judeţene, 369 de 11 375 deputaţi In consiliile plus unu din totalul voturilor circumscripţii electorale muni din Legea
putaţi in Consiliul popular al populare orăşeneşti şl 136 932 exprimate. cipale şi In 7 circumscripţii
EZULTATUL A început înmîi ¡lor
de fruntaş în i
alegerilor de deputaţi în consiliile populare de toate cat
din judeţul Hunedoara Preţuire rmciei
NumArul total al Numftrul total al vo Numftrul voturilor Numftrul voturilor Numftrul rotur N um irut de
alegatorilor po turilor exprimate pentru candidaţii Fron contra nule putaţilor aleşi şi mun( lice • BRAS0V-1969«
Consiliul popular trivit listelor de tului Unltftţll Socialiste ,
alegatori Cifre absolute % Cifre absolute % Cifre absolute % Cl/re absolute
(Prin telefon de la tri
In unităţile im o itorişti şi lucrători misul special al ziarului
CONSILIUL POPULAR din judeţul nostr iile auxiliare. Au nostru, Llvlu Nlcola).
judeţean 340 S66 340 491 99,98 339 4^7 99,69 1 011 0,30 33 209 ceput luminarea In emnatc, dc aseme- Ziua de luni a continuat
CONSILIILE POPULARE festiv a insignelor brigăzi şi echipe să sc desfăşoare în acelaşi
MUNICIPALE 162 355 162 320 99,98 161 691 99,61 591 0,36 38 493 taş In întrecere secţii clşligătoare a ritm alerl. In sala de spec
CONSILIILE POPULARE 1968. Distincţiile dc formaţie frun- tacole, Margarita Dimi
ORĂŞENEŞTI 101 048 101 025 99,98 100 679 99,66 282 0,28 64 599 trova (Bulgaria) şi Ginii
constituie un titlu tru succesele repur-
CONSILIILE POPULARE drie şi de onoare, Cioheli (URS.S) făceau ul
COMUNALE 141 236 141 204 99,98 140 203 99,35 855 0,60 66 2 585 inul trecut. timele probe cu orchestra
f ţuire a muncii rodnice des te ansamblul industriei In holul hotelului se aşlepta
făşurate lună de lună pen judeţului Hunedoara, nu dinlr-o clipă într-alta sosi
tru îndeplinirea şi depăşi mărul celor corc primesc rea Iui Cliff Richard. încă
dc la orele 18 seara, In fa
Doua decenii de la plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949 rea ritmică a sarcinilor de insigna de fruntaş trece de ta holclului „Carpaţi" mul
plan şi a angajamentelor. 18 000. Muncitorii, maiştrii, ţimea admiratorilor care
An de an, tot mai mulţi si-
IN P A G ll-A derurgişti, mineri, construc inginerii şi tehnicienii care aflaseră despre sosirea lui
creştea din clipă în clipă.
au obţinui rezultate bune
Măreţe realizări în transfor lalte sectoare industriale ale eficienţei economice, au fost Plecase cu avionul de la
tori şi lucrători din cele
in sporirea producţiei şi a
Frankfurt pe Main, la orele
10 dimineaţa şi, In momen-
Lisfa de| or judeţului cuceresc acest ti stimulaţi şi recompensaţi in
tlu, simbol al hărniciei,
cursul anului prin acorda
marea socialistă a aoriculturii lări, Iosif Birlea, prim-fur- lor combinatului din Hune
I.a U2ina „Victoria' Că
rea de premii. Siderurgişti-
aleşi la irfie nalist, loan Hodorog, mais doara, de pildă, care au de D ise a ră , în
Au Irecul 20 de ani de la is Agricole de Producţie — con rîoada 1965 — 1968 s-au inves tru turnător, Rudolf Reng, păşit în anul trecut produc
torica plenară a C C. al P.CR stituie o puternică ilustrare a tit 20 de miliarde lei In aceas maistru de întreţinere la ţia globală planificată cu
tă ramură de producţie. Pe ba
din 3-5 martie 1949 care a ela justeţei politicii agrare marxist- za indicaţiilor date de partid au 1969 îr siliul secţia de furnale şi mulţi 206 milioane lei şi au reali fa ţa te le v i
borat Jinia politică şi sarcini leniniste a partidului nostru, alţii, au primit acum pentru zat 47 221 000 dc Ici benefi
le partidului cu privire la în demonstrează în mod convin fost luate o scrie de măsuri pri a şasea oară această dis cii suplimentare, li s-au
tărirea alianţei clasei munci gător reattsmul măsurilor adop vind perfecţionarea organizării
toare cu ţărănimea şi a stabi tate de parlld şf de stat, mă şi conducerii agriculturii. In popular lefului tincţie. In cadrul unităţilor acordat prime - lunare, tri z o a re lo r
lit măsurile necesare in vede suri care corespund pe deplin anul 1966 au luat fiinţă uniuni siderurgice dc la Hunedoa mestriale şi de vechime to-
rea transformării socialiste a condiţiilor şi posibilităţilor tării le cooperatiste, iar în anul ra şi Călan au fost decla talizind peste 56 milioane
agriculturii Considerînd aceas noastre, necesităţii asigurării 1968 s-au generalizat noile for raţi fruntaşi In întrecere de lei.
tă sarcină drept unul din obi avîntnlui continuu al agricul me dc orgonizare a I.A.S., s-au Hunedoara 4 783 furnalişti, oţelari, la-
ectivele cele mai complexe şt turi! socialiste în pas cu de/.- reorganizat întreprinderile de tul In care s-a urcat tn a
Importante pentru a asigura voltarea generală a patriei“. mecanizarea agriculturii, tre- minatori, cocsari, turnători, 2, AVRAM vion, i s-a Inminat de către
victoria deplină a socialismului Forţa Şi dinamismul agricultu cîndu-se la funcţionarea pe personalul de bord un bu
In întreaga economie, partidul rii socialiste, capacitatea ei de principiul gestiunii economice chet de flori din partea co
nostru a urmat neabătut învă a asigura In mod constant pro proprii şi a continuat acţiunea mitetului dc organizare a
ţătura marxist-lcninlstă, apli- ducţii ridicate au fost verifica de consolidare ecnnomico-orga* (estivalului. Buchete de Hori
cînd-o în mod creator Ia con te cu deplin succes chiar şi Sn nizatorică n CA P, ceea ce b se vor lnmlna tuturor vede
determinat o mai hună valori
diţiile concrete ale tării. Por condiţii naturale mai puţin fa ficare a potenţialului material Perspective luminoase in domeniul telor care vor participa la
nind de la analiza profund vorabile. Astfel, comparativ cu festival, atlt la plecarea din
ştiinţifică a structurii de clasă media anuală 1961 — 1965, pro si uman existent, creşterea efi tara respectivă, cit şi la
şi a raportului de forte dintre ducţia globală agricolă realiza cienţei activilătii economice fn sosirea în Braşov.
clase la sate, a situaţiei în care tă in primii trei ani ai cincina agricultură. m m • " v w 4 w * « « rificată integral, iar vaccinarea După un scurt popas la
In ultimele două decenii au
se găsea agricultura tării, ca lului actual a fost mai marc avut loc importante prefaceri ocrotim sănătăţii B.C.G. a copiilor nou născuţi Bucureşti, Clifi Richard şi-a
racterizată prin iărîmitare şl cu circa 24 la sulă, asigurin- nu este urmărită cu toată seri făcut apariţia la Braşov,
înapoiere, partidul a stabilit du-sc satisfacerea nevoilor in Sl în agricultura judeţului nos- ozitatea Cadrele medicale din imprcsionînd prin modestia
măsurile menite să asigure dustriei, populaţiei şi alte nece fru_ Numai In perioada teritoriile rămase In urmă, n-au sa şi evitarea zgomotului
progresul continuu al econo sităţi ale economiei nationale. I!)65-I9fi8 s-on efectuat investi- Document de înaltă însem ravane mobile de radioiotogra- 1968 s-au executat peste 292 000 reuşit să antreneze in aceste publicitar. Cu toate aces
miei noastre naţionale, căile Preocuparea permanentă a nătate pentru sănătatea poporu fie medicală. Numărul de pa verificări prin radlo-fotografle acţiuni cu caracter profund so tea, nu a scăpat asaltului
înfloririi multilaterale a socie partidului şi stalului pentru lui, pentru medicina româneas turi la dispoziţia judeţului pen medicală, cuprlnzînd aproape cial toii factorii care, prin acti reporterilor şi aplauzelor
publicului. Printre potopul
tăţii socialiste, acordînd o deo dezvoltarea agriculturii se o- ; (Continuare în pag> a,3-o)¡ că. Directivele CC al P.C.R tru toate formele de T.B.C. este 60 la sută din întreaga popu vitatea lor, ar trebui să concure întrebărilor şi fulgerele
sebită alontie industrializării glîndeştc şi în faptul că in pc- cn privire la îmbunătăţirea a- 600. A crescut şi numărul laţie a judeţului. la sănătatea populaţiei.
tării şi. pe această bază, dezvol sislenţci medicale a populaţiei cadrelor de specialitate în Pentru protejarea populaţiei Paralel cu activitatea profe blitz-urilor, 1 se oferă un
tării agriculturii. din tara noastră constituie o proporţie cu cel al noilor infantile de infecţie şl îmbol sională, corpul mcdico-sanltar plic — o scrisoare din par
Urmind cu încredere linia nouă dovadă a grijii deosebite unităţi. Dc la 8 medici în tre năvire s-au Intensificat măsuri întreprinde şi o activitate de tea unut copil. Un desen
trasată de partid, ţărănimea a cu care partidul abordează pro cut, astăzi dispunem de 35 ne- le de imunizare prin testarea oercetarc ştiinţifică prin Filia naiv, sincer, care înfăţişa
o casă ţărănească şi, ală
păşit pe calea cooperativizării blemele vieţii economice şi so la judeţeană a Uniunii Socie turi, cîteva rfndurî : „Vă'
agriculturii, a marii gospoda ciale. Din multiplele probleme tăţilor dc Ştiinţe Medicale. A
rii socialiste, care a produs pe care le ridică Directivele, aş Directivele C .C . al P.C.R. cu privire ceastă organizaţie are In cen rog să-l rugaţi pe Cilii Ri
transformări profunde în viata dori să mă opresc numai asu trul preocupărilor sale îmbu chard să primească desenul
socială şi economică a satelor. pra a două aspecte, legate de nătăţirea asistenţei medicale şi meu în dar şi, dacă poate,
Prin încheierea cooperativiză ocrotirea sănătăţii în judeţul la îmbunătăţirea creşterea gradului de conştiin să-mi trimită un autograf.
In felul acesta, Cliif a sem
rii — in martie 1962 — s-au Hunedoara şi anume: comba ţă a membrilor săi. In ultimii nat, emoţionat, primul său
deschis largi perspective de terea tuberculozei cu aspectele asistenţei medicale a populaţiei ani prestigiul filialei a crescut autograf de la Braşov.
punere în valoare a însemnate ci dc profilaxie şi de prevenire prin organizarea de consfătuiri,
lor rezerve şi posibilităţi exis a îmbolnăvirilor şi asupra ac simpozioane, şedinţe de comu Cu Julio Iglenîas (Spania)
tente pentru dezvoltarea inten tivităţii de cercetare ştiinţifică, dlci ftiziologi si un număr de biologică şi vaccinarea B.C G. nicări în cadrul cărora cadrele am stat dc vorbă pe drum,
sivă şi multilaterală a agricul din cadrul Filialei judeţene a peste J20 cadre medii. cu o nouă metodă şl materiale medico-sanitare din . judeţul între sălile dc repetiţie si
turii, pentru creşterea aportu Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Rezullatele creşterii număru superioare faţă de anii trecuţi. nostru au participat cu lucrări sola spectacolului. Este un
lui acestei ramuri esenţiale a Medicale. lui de unităţi şt cadre, a muncit S-au vaccinat şi revacclnat cu axate pe date în concordanţă tinăr simpatic, absolvent al
economici la progresul general In judeţul nostru probleme continue de organizare şl a u- R.C.G. peste 20 800 copii • nu cu realităţile din teren. Este facultăţii de drept, care a
a! tării şi la ridicarea bună le de prevenire şi combatere a lilizării unui complex de mă mai în cursul anului trecut suficient să amintim simpozio- studiat un an dc zile la
stării poporului tuberculozei au constituit un suri profilactice şi terapeutice La aceasta sc adaugă gratuita Dr. OVIDIU CONSTANTINESCU Cambridge. Impresionează
„Tabloul dc realizări pe ra obiectiv important de ordin s-au concretizat în scăderea tea tratamentului şi marea di Medic Emerit prin modestia şi trăsăturile
re 11 fnfătlşcazâ agricultura sanitar De ia trecut am moşte importantă a îmbolnăvirilor. fuziune a unor medicamente Membru consilier ol Uniunii morale de care dă dovadă.
noastră cooperatistă — ară nit o reţea aproape inexistentă. Desigur, pentru a obţine rezul cu larga eficientă care consti
ta tovarăşul NICOLAE Laminatorii de la C.S. Hunedoara au produs peste prevede Astăzi baza materială este a tate din ce în ce mai bune în tuie, de asemenea, un factor internaţionale contra tuberculozei
CEAUŞESCU, in cuvintarea rile planului de producţie 779 tone de laminate finite pline. sigurată de 9 dispensare, 2 mari acţiunea de prevenire a îmbol hotărîtor al succeselor realiza
la Plenara din ianuarie Lo acest rezultat a contribuţie însemnată are şi colectivul de sanatorii, un spital central, 2 năvirilor de tuberculoză s-a te Cu toate acestea mal slnt
a.c, a Consiliului Uniunii muncă de (a blumingul de 1 300 mm. preventorli penlru adulţi şi desfăşurat o activitate susţi tncă teritorii In judeţul nostru (Continuare in pag. a '3-a¿
Naţionale a Cooperativelor copii şi 3 centre fixe cu 5 ca nută, Numai In cursul anuiut In care populaţia nu a fost ve
