Page 17 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toate ţârlle, unfţl-vâ I

Noi preparate Croaziere

medicamen­ pe mări

toase şi fluvii

La Clinica a 3-a raedl- Direcţia generală „Nd-
: ca)3 din Cluj, au fost vrom" şi Oficiul Naţio­
! realizate două noi pre- nal de Turism au stabilit
: parate medicamentoase ltinerarlile croazierelor
i româneşti, avlnd la ba­ cc se vor eieclua in
i tă, ca substanţă activă, cursul anului de moto­
j acidul aspartic. Efectele navele maritime şt flu­
i (or terapeutice, Ia nlve- viale. Conlorm contrac­
; Iul ficatului, au fost pil- telor încheiate, „Transil­
j se în evidenţă in anul vania1' va naviga pînă în
i 1957, de către prof. dr. Iunie pe ruta Constan­
: docent Octavlan Fodor, ţa — Istambul — Atena
i şl colaboratorii săi. Pînă — Beirut — Haifa —
acum, in clinica clujea- Neapole — Genova —
I nă au fost trataţi cil suc­ Tunis şl retur. In timpul
ces circa 1 500 de bol­ verii, ea va întreprinde
navi suferinzi de hepa­ circa 50 de curse intre
tită cronică. Potrivit a- Constanţa şi Istambul.
COMITETELE DE DIRECŢIE Bilanţul primelor douâ luni in preclerllor oamenilor de După aceea se vor relua
ştiinţă, aceste
medica­
croazierele
în Marea
mente, care vor intra în Neagră şi Marea Medl-
producţia industrială sub terană.
întreprinderi reclamó
ÎN FAŢA PROBLEMATIC» denumirea de „Aspavit" „Olteniţa" şl „Caipaţi”.
Motonavele
Iluviale
(liole) şl „Aspavit" (ta­
blete), sînt considerate a vor circula timp dc a-
Consolidarea II cele mal active prepa­ proximallv şase luni. pe
pentru
rate cunoscute
ECONOMICE ACTUALE tratarea hepatitei cronl- traseul Hirşova — Viena
şi retur.
şi dezvoltarea (Agerpres) (Agerpres) al furnalelor de la Călan.
Sectorul de alimentare
Ing, Ş te fa n A lm â şa n
ie ere tar al Comitetului judeţeon Hunedoara al P.C.R. succeselor
S a r cortina
Problematica economică a miniere Barza, Hunedoara şi capacitate a tuturor maşinilor,
acestui an hotârîtor pentru Deva, la I.F. Orăştie şi Haţeg utilajelor şi Instalaţiilor o Acum cîteva zile s-a încheiat bilanţul economic al
îndeplinirea sarcinilor actua­ şi pe şantierele l.C.S.M , Trus- problemă de primă importan­ activităţii pe primele două luni ale anului în între­ admiraţie. Cu partitura unui
lului cincinal şi pregătirea mlui dc conslructii Deva, ţă. să înscrie pe lista urgen­ prinderile industriale din judeţul nostru. Abunden­ mân. Automobilul c are o a­ repertoriu generos, dar şi
bazei materiale pentru trece­ T C.M M. şi termocentrala ţelor soluţionarea grabnică a ta cifrelor şi datelor statistice oferă un bogat mate­ ducea de la aeroportul Bn- plin (le pretenţii, ea îşi va
rea la următorul program de Deva, stau nefolosite maşini, tuturor problemelor tehnice rial de analiză, aduce în prim plan munca laborioa­ neasa la Braşov, s a oprit susţine recitalul intr-o diver­
dezvoltare economică a Româ­ utilaje şi instalaţii In valoare şi organizatorice legate de uti­ să a colectivelor de muncă de pc cuprinsul judeţu­ pentru o mica haltă la sitate de. melodii din care va
niei, îmbrăţişează obiectivele de aproape 100 milioane lei, lizarea cu parametri ridicaţi lui pentru îndeplinirea sarcinilor economice stabilite Buicoi. Şoferul avea de ali­ recomandăm primele audiţii
esenţiale ale economiei naţio­ din care o bună parte sînt a­ a întregii capacităţi disponi­ de partid, îndeamnă la intensificarea eforturilor pen­ mentat motorul, şi oaspeţii, ,.Va-veni o clipă“, a compu-
nale, o vastă arie de preocu­ duse din import, cu serioase bile. tru perfecţionarea continuă a producţiei şi a mun­ obosiţi de atitea ore de zitorului Paul Urmuzcscu,
pări pentru toate colectivele eforturi financiare din partea Orientarea fermă spre ob­ cii. • B R A S 0 V -Î9 G 9 * stat. in fotoliile avionului şi „Azi mai mult ca ieri’ de
automobilului, s-au dat pen­
de muncă. Cuvinlarea tova­ statului. ţinerea in toate domeniile a Concluzia principală ce se desprinde după două tru citeva minute jos să-şi. Camelia Dăscălescu,a „A ni­
răşului Nicolae Ceauşescu la in acelaşi timp, chiar şi la unei înalte productivităţi a luni este aceea că in loalc cele 35 dc întreprinderi dezmorţească puţin picioare­ mănui", compoziţie proprie,
plenara din decembrie a CC maşinile şi agregatele aflate muncii presupune în mod republicane şi de industrie locală a sporit simţitor • Pronosticuri favo­ le şi sa profite dc calităţile alaiuri dc interpretări cunos­
al P.C.R. jalonează cu înaltă in funcţiune se înregistrează necesar funcţionarea cores­ preocuparea pentru îndeplinirea ritmică a indicato­ reconfortante ale unei ceşcu- cute, cum sint „Ţarina de la
rigurozitate şi precizie direc­ indici de utilizare sub posi­ punzătoare a potenţialului rilor de plan. In perioada respectivă, valoarea pro­ ţe. de ţuica fiarta. Cum era Găina", două şlagăre : „Nici
ţiile spre care comitetele de bilităţile reale. Astfel, în anul tehnic şi utilizarea cil randa­ ducţiei industriale suplimentare depăşeşte 29,6 mili­ rabile interpreţilor seară, in restaurantul mote­ ploaia" şi „Ce frig mi-a fost’,
direcţie trebuie să-şi îndrepte care a trecut, numai la Com­ ment sporit a forţei de mun­ oane lei. Menţinerea acestui ritm dc depăşire a pre­ lului grupuri, de tineri petre­ precum şi. ,,A$ vrea să văd",
cu precădere atenţia binatul siderurgic Hunedoara, că şi a timpului dc lucru. vederilor — situaţiile arată accelerarea lui — asigură români ceau (tau.sind intr-o atmosfe­ Bambola’ şi. bineînţeles.
Economia noastră naţională timpul nefolosit datorat opri­ Or, şi aici rezervele sînt în­ nu numai indcplinirca dar şi depăşirea angajamentu­ ră destul dc prietenească. ..Vira Mariam. „Am muncit
dispune de rezerve importan­ rilor accidentale şi mersului că departe de a fi epuizate. lui luat dc organizaţia judeţeană dc partid in între­ ® Oaspeţi străini Vestea că oaspeţii festivalu­ mult. enorm de mult, mi-a
te, dc largi posibilităţi pentru redus la furnale însumează In anul trecut, in întreprinde­ cerea pe ţară, dc a realiza peste plan o producţie in­ lui. se află iu mijlocul lor, mărturisit ca, şi ani crezul-o
utilizarea mai bună a mijloa­ 3 090 orc, )a oţelării opririle rile judeţului şi cu deosebire dustrială de 150 milioane lei. despre tara noastră s-a. răspiudit cu iuţeala ful­ văzind cit a-slăbit, lucru pe
celor materiale şi financiare, accidentale se ridică la 672 in unităţile miniere, fores­ Succese de valoare s-au înregistrat la sortimentele gerului şi, cum Konney Wintc. care-l veţi vedea şi dumnea­
în scopul sporirii mai rapide ore pe cuptor la O.SM. I şi tiere şi pe şantiere, volumul de bază. de importanţă deosebita pentru economia BRAŞOV, (Prin telefon incepuse. să tropăie pentru voastră pe micile ecrane. In
a productivităţii muncii, a efi­ 262 ore pe cuptor la O.S M. 2. de timp neutilizat datorită naţională Minerii din Valea Jiului şi dc la Ţebca de Io trimisul special a-şi încălzi picioarele, im M- plus, trebuie să mu/fumesc
cientei întregii activităţi. Asemenea stări de lucruri a­ întreruperilor în procesul de au extras suplimentar 9 437 tone dc cărbune, iar la al ziarului „Drumul Socia­ nar muncitor petrolist s-a o- —■ a spus ea — orchestrei
Unităţile economice din ju­ vem şi în ce priveşte capaci­ producţie, absenţelor nemoti­ întreprinderile miniere Hunedoara, Deva şi Barza s-a lismului", Liviu Nicola). fe.rit imediat de. a-i da o so­ lui Rolf Albrecht, pentru În­
deţul nostru sînt chemate în tăţile de producţie din mine­ vate şi învoirilor se menţine asigurat îndeplinirea prevederilor la concentrate din /» clipa in care vă trans­ luţie mult mai practica, invi- ţelegerea şi timpul fără limi­
acest an să aducă o contribu­ rit, din sectorul forestier şi cel încă ridicat. Situaţia Ia acest minereuri de fier şi complexe. Energetlcîenii au mit aceste rinduri, cortina tind-n la dans. Surpriza şi tă care. l-a acordat pregăti­
ţie substanţială la progresul de construcţii. capitol nu este mai bună nici furnizat aproape 2.4 milioane kilowaţi-oră energic s-a ridicat şi startul concu­ plăcerea a fost generală, iar rilor mele“.
economic al României. Planul Faţă de cerinţele impuse in acest an, în ianuarie, pro­ electrică. In siderurgie s-au obţinut depăşiri de 320 renţilor in cea de-a dona e­ un buchet de flori a apărut: Un lucru rămîne evident.
de stat prevede pentru 1909 astăzi de dezvoltarea econo­ centul de utilizare a timpu­ tone cocs, 9 600 tone de fontă, 3 470 tone oţel, din diţie a Festivalului „Cerbul pe masa oaspeţilor, un orna — reprczentaiifii ţării noas­
un spor al producţiei indus­ miei, astfel de neajunsuri de­ lui de lucru fiind de 94,6 la care 850 tone oţeluri aliate, şi 640 tone de laminate de aur", Braşov 1969, a fost gin adus dc tinărul munci­ tre tor fi la înălţime, aşa
triale a judeţului cu 424 mi­ vin de netolerat. De aceea, sută. finite pline. dat. Cine va ciştiga trofeul ? tor. Cu aceste flori tn braţe. cum se cuvine unei tradiţii
lioane lei mai mare ca reali­ considerăm că în toate între­ Pe baza acestor rezultate, datorate în cea mai mare Care va fi genul pre­ Konney a descins la hotelul muzicale cu vechi rădăcini
zările anului trecut. Creşteri prinderile judeţului, comitete­ parte sporirii productivităţii muncii cu 1,1 la sută ferat? — murica „beat", şan- „Car păţi”. pe pumintul românesc. Pen­
importante sînt stabilite in peste nivelul planificat şi intensificării preocupărilor soueta, cintecul poemă. Greu Despre (nuiele sentimente, tru programul concursului
domeniile hotărîtoare ale eco­ le dc direcţie trebuie să facă s.ontmuore ta pog o 3-o pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei, s-au creat de precizat. Gusturile, şi pă­ rare ii leagă dc ţara noastra din această seară, vă rugăm
nomiei — energie electrică, din funcţionareti Ia întreaga condiţii pentru livrarea suplimentară la export a rerile sint împărţite. Deo­ pe concurenţii şi pe inter­ să i urmăriţi pe IUI,lO '
cărbune, siderurgie. Analizînd unei imporîăLite cantităţi de produse. Astfel, in două camdată cu greu s-ar putea preţii străini, nr-a vorbit şi IGLENI AS (Spania). CHAR-
cu răspundere rezervele exis­ luni beneficiarilor externi 11 s-au expediat în plus face previziuni. Implicit, si­ Waldcmar Matuska. chitare l.OTTE I.ESI.Y ((Luxemburg),
tente în întreprinderi, Confe- produse în valoare de 7,9 milioane lei. tuaţia juriului jiu este de.lor ful cehoslovac, care va (la uu LUMINIŢA DOBRESCU
ierinţa judeţeană de partid a uşoara. Ţara noastră este re­ recital iu cadrul festivalului (România) şi. bineînţeles, pe
slabiiit angajamentele pentru Succesele obţinute demonstrează că salariaţii şi co­ prezentată de trei concuren­ ..Să nu credeţi că .sînt pen­ UDO JURGCNS. Programul
acest an în întrecerea pe tară mitetele dc direcţie din întreprinderile judeţului te : Mihaela Mihai, pe care tru prima oară in această de miine al concursului a-
în cinstea celei dc-a 25-a ani­ şi-au însuşit pe deplin sarcinile ce le revin din pla­ aţi audiat-o aseară, Luminiţa ţară — nc a spus el O cu­ nunţă concurenţii. ¡ACEK
versări a eliberării patriei şi nul de stat şi, sub conducerea nemijlocită a organi­ Dobrc.scu — ce va cin ta me­ nosc mai demult, de cind l.ECH (Polonia). HANI A PA­
a Congresului al X-lea al zaţiilor de partid, depun eforturi susţinute pentru lodiile „Of, inimioară" de am rămas un etern îndră­ ZE LTOV A (Cehoslovacia),
partidului. Colectivele noas­ traducerea lor în viaţă. Edmond Deda, „Dacă nu iu­ gostit. dc Mamaia, ti iubesc AAR.NO RAINIEN (Finlan­
tre de muncă şi-au propus ca In acelaşi timp însă, situaţiile statistice arată că în beşti“ de Genrge Grigoriu — pe români nu numai pentru da), BENT WARTTBURG
principale obiective în între­ unităţile noastre economice n-au fost mobilizate efec­ şi Anda Călugăreanu, cu calităţile unor gazde desăvir- (D a n e m a r c a ) DAGMAR
cere : depăşirea planului dc tiv toate rezervele şi posibilităţile de sporire a pro­ „N-am noroc" de Ion Cristi- şite, dar şi. pentru vioiciunea FRIEDERICH (R.D. Germa­
producţie cil 60 009 tone de ducţiei. a eficienţei economice. Deşi în luna februa­ noiu şi „Pe orizontală, pe de sţnrit de rare dau dovadă. na). Sl.OBODEN $TEFANO-
cărbune, 10 009 tone fier in rie s-a obţinut o depăşire de peste 31 milioane lei verticală" de. Paul Urmu- De ce să nu. recunosc, limba VlCl (Iugoslavia). Vedete :
minereul marfă, 12 000 tone la producţia marfă vîndută şi încasată, se menţin zcscu. ceha a rămas o piatră grea. \V Al.DEM All MATUSKA
fontă. 15 000 tone otel. 12 000 importante nerealizâri la acest indicator din cauza Vă daţi seama că numai de. încercare pentru toţi. (Cehoslovacia) şi BARBARA
(one laminate, 150 milioa­ întreprinderilor forestiere Haţeg. Orăştie şi Petro­ simpla prezentare a acestor străinii pe care i-am întâl­ (Franţa).
ne kWh energie electrică şi şani, unde comitetele de direcţie nu au întreprins titluri ridică serioase proble­ nit. Să vorbeşti ceha nu-i
alic produse în valoare dc măsuri energice pentru transportul masei lemnoase me de interpretare şi reali­ lucru uşor — mărturiseau ci.
150 milioane Ici, creşterea de la exploatări la depozitele finale şi livrarea aces­ zare muzicală. Pregătirile lor In afară dc români. In pri­
productivităţii muncii şi obţi­ teia beneficiarilor. De altfel, aceste unităţi continuă au fost foarte serioase, iar mele două săptămini, nu nu­
nerea unui volum suplimen­ să acumuleze minusuri serioase la producţia de buş-' şansele, cu mici diferenţieri, mai că mă salutau in limba
tar dc 40 milioane lei benefi­ teni, cherestea, lemn de mină şi pentru celuloză. Cu par a fi simţitor egale. De mea, dar au început sâ şi
cii. nerealizâri la planul sortimental se prezintă, de ase­ altfel, şi atenţia concurenţi­ lege primele fraze uzuale. De
Obligativitatea îndeplinirii Pe şantierul termocentralei de la Mintia se lucrează intens. menea şi întreprinderea .Marmura" Simeria. la mar­ lor străini este serios îndrep­ aceea, am acceptat bucuros
mură şt piatră extrasă, placaj finit din marmură şi
exemplare a prevederilor pla­ dale mozaicate, precum şi .Industria laDtelui" din tată asupra lotului românesc, să vin să susţin un recital
nului şi angajamentelor im­ La ora actuală constructorii şi montorii se pregătesc să Iacă aceeaşi localitate, care are un minus de 3 750 hecto­ care s-a impus prin calităţile in faţa publicului românesc,
pune comitetelor de direcţie proba hidraulica a cazanului nr. 1. Faţă de grafic, lucrările litri de lapte pentru . consum. lui manifestate la repetiţii, pc care il preţuiesc foarte
necesitatea unor măsuri ener­ la acest obiectiv sint in avans cu 30 de zile. precum şi prin exigenţele de mult. La vară, sper că ne
gice pentru mobilizarea tutu­ Foto : V. ONOIU In domeniul investiţiilor, cu toate că s-a ajuns la care au dat dovadă. Oricum, vom revedea împreună. A -
ror factorilor care concură Ia un procent de 9.7 la sută din planul anual pe judeţ, un premiu — şi aceasta este cum aş dori să cumpăr un
continuă sâ se înregistreze un ritm lent de îndepli­
părerea unanimă din antr-
realizarea ritmică a sarcini­ calculele făcute pi nă acum nai. Am iu orchestră un bun
lor. Rezerve apreciabile în nire a prevederilor planului la o seamă de benefi­ prieten, un ţambal.ist destul
acest sens avem în folosirea ciari importanţi cum sînt : C.S.H . C.C.V.J.. U.V Câ- — ta reveni ţării noastre. de virtuos, şi. doresc să in­
integrală a capacităţilor dc lan şi Direcţia regională C.F.R.. Cît priveşte activita­ Acest lucru ni-l mărturi­ terpretăm împreună „Ciocir-
producţie in minerit, siderur­ tea constructorilor, situaţia s-a îmbunătăţit. Pe ju­ seşte şi concurenta olandeză lia“ Ia Saarbruken".
gic, în sectorul forestier şi deţ s-a realizat 13,3 Ia sută din planul anual de con- Konney Winlc. Coborîtă par­ Margareta Pislaru a con­
că dintr-unul din tablourile
pc şantierele de construcţii. ÎN PAGINA A ll-A strucţii-montai şi există premisa ca la finele trimes­ de şcoală flamandă, cu acel stituit o revelaţie pentru toa­
trului acest procent să se ridice la peste 22 la sută.
Dezbaterile din adunările ge- Demarajul promiţător luat în cele două luni. po­ aer destul de vaporos şi cu tă lumea care a ascultat-o la Autograf acordat cititorilor
neeale ale salariaţilor, studii­ tenţialul tehnic, material şi uman existent în fiecare o drăgălăşenie accentuată. repetiţie. Mulţi dinlrc cei ca­ norului „Drumul socialismu­
le şi analizele întreprinse în unitate permit ca primul trimestru al acestui an Konney este n cintăreaţă re o cunoşteau, au părăsit lui" de concurenta Frida Boc­
cadrul acţiunii de organizare Discuţie Ia masa rotundă privind posi­ hotârîtor pentru actualul cincinal să se încheie cu profilată pe un gen rar in- sala plini de mulţumire şi cara.
superioară a producţiei şl a depăşiri Ia toţi indicatorii de plan Stă în puterea t.ilnit pină acum — muzica
muncii au evidenţiat un im­ organiz.aţiilor noastre de partid, a comitetelor de di­ pentru copii. Iubeşte şi ado­
portant potenţial productiv bilităţile de sporire a producţiei de legume recţie din întreprinderile judeţului să-şi dovedească ră copiii şi, la festivalurile
care în loc să contribuie la priceperea şi capacitatea de a mobiliza toate forţele de muzică uşoară destinate
sporirea producţiei de bunuri şi satisfacerea nevoilor de consum. colectivelor de muncă la înfăptuirea acestui impor­ lor, cintă de cele mai multe
materiale, lîncezeşte în inac­ tant obiectiv. ori gratis. Cind a intrat in
tivitate. La C.C.V.J., C.S.H., ţara noastră, a rămas impre­
U.V. Călan, Ia întreprinderile sionată de spiritualitatea şi
ospitalitatea poporului r g-
... .. .. ---, ,-. s a s ; ” —

Prezentă în calendar şi în
inimile oamenilor, în verdele şoare se vor primi rochii din
firavelor firicele de iarbă şi în N O U T Ă Ţ I L E PRI MĂ VERI I fire fine fantezi, pantofi .Ro-
gămăliile intîilor muguri, pri­ inarta" pentru bărbaţi şi fe­
măvara este de-acum o certi­ mei, cămăşi relon şi zefir pen­
tudine, chiar dacă, capricioasă tru bărbaţi, poşete, pălării
cum e, ne va mai aduce în fost neglijate unele jucării şi familii. Cu foarte mici excep­ „Vişinica", „Rusalca”. „Iulia- Tovarăşul Dumitru Bogdan, pentru femei, cravate, şosete
minte zilele făurarului. Bucu­ articole de îmbrăcăminte care ţii, aşa cum ne-a încredinţat na", „Petrina". ca şi cele de director adjunct al Direcţiei din bumbac şi supraelastice.
riei sosirii ei îi urmează o se . poartă chiar numai înce- şi tovarăşa Rozalia Vug, şefa bumbac : „Olguţa", „Zina", comerciale judeţene — unde diferite servicii din porţelan şi
seamă de gînduri şi pregătiri pînd de primăvara : maşini unităţii, cumpărătorii pleacă „Alida", „Cecilia" şi altele. am încheiat vizita noastră sticlă, baterii pentru aparate
dintre care primenirea garde­ bineînţeles... cu pedale, trici­ mulţumiţi, găsesc ceea ce cau­ Dincolo, la magazinul „Select" prin magazine — ne-a asigu­ de radio şi multe altele. Pe
lingă acestea se vor aduce
robei stă la loc de frunte. In clete, apoi iîşuri, hăinuţe din tă. $i, se caută îndeosebi bibe­ cu încălţăminte pentru femei rat că în acest an au fost de­ toate sortimentele de confec­
primul rînd — aţi ghicit — relon, buret, pulovere, căciuli­ ţii pentru bărbaţi, femei şi
cea a femeilor (sâ nu uităm, le, tricotaje în culori pastela­
„decada lor", ziua lor) apoi a te, specifice primăverii şi copii, încălţăminte de primă­
vară. uşoară, în modele varia­
noastră, a bărbaţilor, ca şi a vîrstei. te. tricotaje în culori specifi­
celor mici, de numai citeva... La magazinul „Elegant", ce primăverii, produse chimi­
primăveri. responsabilul Simion Moga es­ Raid prin cîteva unităţi comerciale din Deva ce, ca : lacuri, vopsele, colo­
Cu aceste gînduri am pornit te mulţumit şi nu prea de fe­ ranţi necesari zugrăvelilor. Am
prin cîteva magazine din De­ lul cum a fost aprovizionat a­ ţinut să le amintesc şi pe a-
va. Am ţinut sâ vedem, o da­ cum, la început de primăvară: ceslea deoarece ne pregătim
tă cu primele zile ale primă­ — Ca să pot satisface pe să venim în ajutorul cetăţe­
verii, cum s-au pregătit lucră­ deplin toţi cumpărătorii care louri din porţelan şi sticlă, rafturile sînt din ce in ce mai puse eforturi stăruitoare din nilor cu prilejul ..Lunii cură­
torii comerţului să nc spriji­ intră în magazin cu dorinţa flori din material plastic, ser- pline cu modele noi de pan­ partea factorilor răspunzători ţeniei" care va fi organizată
ne in schimbarea şi comple­ de a-şi înnoi garderoba, — cii de masă din porţelan, ser­ tofi, sandale, opincuţe, papuci pentru o mai bună aprovizio­ în aprilie
tarea garderobei, ce nî sc o­ ne-a spus el — aş mai avea vicii din sticlă pentru vin, li­ de casă cu feţe pluşate, şoşoni nare a tuturor magazinelor cu
Peră nou. frumos, in ton cu nevoie de sacouri pentru băr­ chioruri şi apă. şi chiar cizmuliţe cu feţe cele mai căutate produse şi Aşadar, primăvara, cu une­
primăvara ? baţi, pardesie, cămăşi relon Primitoare sînt în acest în­ velur, pe care cumpărătoare­ articole, noutăţi ale modei de le mici excepţii — care ni s-a
Magazinul „Lumea copiilor'’ „George" colorate, canadiene, ceput de sezon şi magazinele le (şi cumpărătorii) le solicită primăvară, atît din producţia promis că vor fi corectate —
e într-ndevăr — în aceste zi­ raglane. Comenzi am depus „Modern" şi „Select". Impri­ lot mai mult. internă cît şi din import. a poposit în unităţile comer­
le — n lume dc basm şi de Aştept să-mi vină şi aceste meuri din mătase natura­ Remus Dârâbanţ, responsa­ — In aceste zile — a subli­ ciale din Deva ca şi din în­
minunăţii Cei mai mici cum­ sortimente In res1, am tot ce lă şi artificială. ţesături bilul magazinului textil nr. 7. niat interlocutorul — vor in­ treg judeţul. Urmărirea în
părători. ca şi cei mai mări­ este necesar cumpărătorilor a- din bumbac, stoic de ce­ ne-a trecut în revistă o serie tra în magazine cămăşi relon continuare a cerinţelor cum­
şori găsesc aici tot ce le do­ cuni în pragul primăverii. le mai diferite modele, cu­ de sortimente şi articole pe ciorapi bumbac, haine de pie­ părătorilor, satisfacerea lor de­
reşte inima. De la raionul de In aceste zile magazinul lori şi sortimente se găsesc la care le-a primit pentru sezo­ le, pălării pentru bărbaţi, len­ plină rămîne însă o problemă
jucării. mereu încărcai, fru­ ..Menaj" nr. 16 cunoaşte o a- „Modern" în cantităţi mari nul primăverii, adăugind inşii jerie de damă, stofe pentru mereu actuală în activitatea
mos şi cu gust aranjat, la cel lluenţâ deosebită de cumpără­ Deocamdată sînt mult căutate că sînt unele pe care le mai costume de bărbaţi, femei şi şefilor de unităţi, a conduceri­ Sub supravegherea atentă a mecanicului, din sala pompelor
de confecţii şi tricotaje, raf­ tori. Se caută mai mult diferi­ impnmeurile de mătase în aşteaptă, ca : perdele naylon, copii, articole de mătase arti­ lor organizaţiilor comerciale, a din Batir, apa ia drumul spre consumatorii din municipiul
turile sînt pline cu tot felul te obiecte şi articole pentru cuverturi de pat. anumite sto­ ficială, toate din import, în fiecărui lucrător din comerţ Deva.
de produse, de diferite mă­ cadouri, ca şi cele de strictă culori vii, atrăgătoare, ţesătu­ fe pentru rochiţe, tergal ne­ cantităţi îndestulătoare. De la Foto : GH. ŞENDREANU
rimi, sortimente, culori. N-au necesitate în menajul fiecărei rile din lire fine fantezl, ca gru. unităţile industriei noastre u- GH. f. NEGREA