Page 18 - Drumul_socialismului_1969_03

B
deţeană de aprovizionare a C.A.P. s-a pri­ avut şi cazuri cînd la unele C.A.P., cum a
Irigarea — mit sticlă de grosime necorespunzătoare, fost la Lâpuşnic şi Aurel Vlaicu, unii bri­
gadieri legumicoli şcolarizaţi nu mai lu­
neputind fi utilizată. Totodată, s-a obţinut
La discuţii au participat : ing. Emil Chirilă, vicepreşedinte aprobare pentru o cantitate de lemn de crează la grădină. De asemenea, la Simeria
lucrările în legumieultură sînt conduse de
construcţii, dar acesta se află încă în pă­
dure (n,n. Aceasta nu este o soluţie care Inginer şi un fost şef de echipă, neexistînd
al Uniunii judeţene a C.A.P., Nicolae Cîndea, ing. cu probleme să suplinească deficitul de răsadniţe). brigadier Deşi printr-o colaborare strinsâ
Lipsa de preocupare în privinţa urgen­
hortiviticole la Direcţia agricolă judeţeană, ing. Dorina Bolog de acţiune de tării acţiunilor de asigurare a bazei tehni- între ingineri şi brigadierii legumicoli se
pot face salturi serioase în privinţa ridi­
la serviciul de contractări şi achiziţii al I.L.F., ing. Ion Borza de co-materiale este oglindită şi de faptul cării rentabilităţii acestei ramuri de pro­
ducţie, asemenea cazuri se întilnesc destul
că dîn fondurile destinate dezvoltării le­
la C.A.P. Deva şi Ion Sindea, brigadier legumicol la C.A.P. Do­ maximă im­ gumiculturii nu s-a utilizat aproape nimic. de puţine.
La cele arătate trebuie adăugat că or­
Argumentul folosit (faţă de 2 000 mp ră­
bra. Problemele puse in dezbatere se referă la : 1. Modul cum sînt sadniţe prevăzute a se amenaja pentru ganizarea activităţii brigăzilor şi echipelor
culturile din prima epocă s-au realizat
valorificate condiţiile de sporire a producţiei la hectar; 2. Acţiuni­ 2 300 mp) pentru a ne convinge că „pre­ nu constituie încă o preocupare susţinută
a conducerilor unităţilor. Sub rezerva că
le ce se întreprind în scopul realizării produselor timpurii ; 3. Ex­ portanţă, dar gătirea producţiei de legume se desfă­ „mai este încă vreme" se tărăgănează ne-
tinderea şi folosirea sistemelor de irigare; 4. Felul cum este asi­ şoară satisfăcător" este cît se poate de permis de mult asigurarea condiţiilor ne­
palid, Atîta timp cît o cantitate însemna­ cesare punerii unei baze trainice recoltei
gurată baza tehnico-materială ; 5. Măsurile de producere a semin­ tă de lemn se mai află în pădure, cînd încă de la însăminţarea şi plantarea le­
ţelor pe plan local ; 6. Factorii ce contribuie la creşterea producţi­ despre stadiul pregătirilor se vorbeşte ca gumelor.
Este o cerinţă de prim ordin ca în cel
„vom face, se vor lua măsuri...'1 este lesne
ei de cartofi ; 7. Organizarea şi conducerea activităţii la grădinile pe alocuri de înţeles că asigurarea bazei producţiei mai scurt timp consiliile de conducere ale
de legume. de legume se găseşte încă sub semnul în­ C.A.P., cu sprijinul organelor agricole ju­
trebării. deţene, să stabilească măsuri concrete în
neglijată peratorilor dîn Dobra nu sînt urmate şi dc vederea înlăturării tuturor neajunsurilor
De cc oare experienţa şl exemplul coo­
semnalate, astfel încit potenţialul de care
alte cooperative agricole ? La această uni­
tate încă din toamnă s-a arat întreaga dispun cooperativele agricole în privinţa
sporirii producţiei de legume să fie valori­
suprafaţă destinată culturii de legume. Pe ficat Ia un nivel superior.
Legumele fiind mari consumatoare de
A considera că problemele respective
ţi uni hotârite de punere în valoare a tu­ apă, este de neconceput obţinerea de pro­ 20 hectare s-a încorporat superfosfat, iar se vor rezolva pe parcurs este o mare gre­
Discrepanţă turor rezervelor ce contribuie la creşterea ducţii ridicate la hectar fără a fi cultivate portat la grădină 550 tone îngrăşăminte şeală, care ascunde posibilităţile reale cc
pînă la data de 20 februarie s-au trans­
producţiei de legume.
în terenuri irigate. Cu toate acestea, in
Asigurările ce s-au dat de către facto­ numeroase cooperative agricole legumele organice. De asemenea, s-au revizuit şi re­ există pentru ridicarea legumiculturii la
rii prezenţi la discuţie, potrivit cărora „în nu au asigurată apa necesară parat tocurile pentru 900 mp răsadniţe, nivelul sarcinilor trasate de partid, dimi­
nuează posibilităţile unităţilor de a-şi spo­
acest an se vor realiza în totalitate pre­ — Din cele 1 060 hectare de pe care din care 220 mp s-au amenajat, iar pe a­ ri sursele de venituri şi de creştere a bu­
proape 100 mp s-au însămînţat legume.
mare între sumatorilor vor fi mai pe deplin satisfă­ ing. Dorina Bolog, abia 70,8 la sută se cul­ năstării cooperatorilor.
vederile contractuale, iar cerinţele con­
s-a contractat producţia cu I.L.F., arăta
cute“, se cer însoţite deci cu măsuri con­
crete şi mai ales cu fapte. tivă în sistem irigat.1 Cît timp vom
Căror cauze sc datoreşte o astfel de si­
tuaţie ? Cartofii —
realizări şi îrigate în unele unităţi, argumenta ing. E.
— Amplasarea legumelor pe terenuri ne-
In producerea Chirilă, este determinată de faptul că în
toamna anului trecut in cîteva C A P. ca
de pildă la Geoagiu, Foit, Rapolt etc. pe mai solicita cultură care
suprafeţele amenajate s-au cultivat cereale
posibilităţi trufandalelor pâioase. Acest lucru denotă pe de o parte
că nu s-au respectat indicaţiile date de or­
ganele agricole judeţene, iar pe de alta es­
te o scăpare a noastră că n-am depistat seminţe ? ridică
la vreme astfel de cazuri Apoi, practica
Gradul ridicat de urbanizare al judeţu­
lui nostru determină un consum sporit de a dovedit că şi in condiţii de neirigare la
legume, anual acesta depăşind 32 000 tone s-a făcut un unele sortimente se obţin producţii bune In practica unităţilor agricole din ju­
Apare deci firească necesitatea creşterii de legume (n.n. De ce să ignorăm însă deţul nostru s-a încetăţenit obiceiul ca an probleme ?
preocupării organelor agricole judeţene şi posibilităţile oferite de irigare în privin­ de an să solicite sute şi mii de kg de se­
a conducerilor unităţilor agricole coopera­ ţa realizării unor sporuri mai substanţia­ minţe, deşi o mare parte din sortimente
tiste pentru a asigura obţinerea unor can­ le de legume la hectar ?) pot fi produse pe plan local. Intr-o ase­
tităţi cît mai mari de produse legumicole pas. Vor mai In legătură cu sistemul de irigare fo­ menea situaţie se fac cheltuieli destul de In cadrul discuţiei, ing. E. Chirilă preci­
deoarece, pe de o parte, în situaţia actua­ losit — prin aspersiune sau pe brazde — mari, ceea ce nu poate avea decît urmări za că „o problemă deosebită se ridică în
lă, cînd circa 70 la sută din necesarul de brigadierul Sindea relata : negative asupra situaţiei financiare a coo­ , legătură cu producţia de cartofi, în ultimii
consum se acoperă dinafara judeţului, — Noi irigăm întreaga suprafaţă desti­ perativelor agricole. ani aceasta fiind într-o vizibilă scădere".
problema desfacerii nu se pune, iar pe de nată grădinii de legume. In ce priveşte — Pentru acest an, prin intermediul A- Cauzele ? Pe de o parte deficienţele e­
alta, legumicultura reprezintă o ramură de sistemul folosit, putem spune că ambele grosem şi I L.F., relata ing. Dorina Bolog, xistente în privinţa asigurării unor semin­
producţie deosebit de rentabilă, care poa­ urma şi alţii? dau rezultate bune cu condiţia însă ca să s-au asigurat aproape toate sortimentele ţe corespunzătoare, iar pe de alta sistemul
te si trebuie să contribuie în mai mare fie ales pentru fiecare cultură cel care se necesare, care au şi fost distribuite uni­ defectuos de lucru. Experienţa de pinâ a­
măsură la dezvoltarea economică a C.A.P. pretează mai bine. Consider că procedeul tăţilor. Intimpinăm însă şi greutăţi deoa­ cum a demonstrat că reînnoirea seminţei
In plus şi condiţiile naturale, dată fiind utilizat la C.A.P, Deva unde s-au irigat prin rece la unele sortimente nu am primit so­ la cel puţin 2-3 ani constituie un factor
existenţa a numeroase surse de apă ce Eşalonarea producerii legumelor pe o aspersiune culturile de roşii şi ardei (aşa iurile solicitate de unităţi. Ar fi mult mai cheie în asigurarea obţinerii unor produc­
permit extinderea irigaţiilor, favorizează perioadă cît mai lungă din an reprezintă cum s-a arătat aici) nu a influenţat decît economic dacă In fiecare cooperativă s-ar ţii ridicate. In plus, s-a reliefat necesita­
cultivarea legumelor pe suprafeţe întinse una din sarcinile de mare importanţă ce nefavorabil producţia. La aceste culturi, în asigura ceea ce este posibil pe plan local. tea asigurării unei densităţi optime de
şi obţinerea de producţii sporite la hectar. stau în faţa legumicultorilor. Cum au răs­ brigada pe care o conduc, aplicăm udările Am întîlnit însă şi cazuri, ca de pildă la plante la hectar, tendinţa unor unităţi de
numai pe brazde. Prin aspersiune irigăm
Se pune îosă în mod firesc întrebarea: puns şi răspund la această cerinţă unită­ castraveţii, însă numai înainte de ră­ C.A.P. Sîntandrei, Leşnic, Aurel Vlaicu ş a., a face „economie" la sămînţă soldîndu-se
cum sînt valorificate posibilităţile de care ţile cooperatiste din judeţul nostru ? S-au sărirea plantelor. cind in stocuri se găseau cantităţi însem­ cu importante pagube. Puţin se face în
dispun cooperativele agTicolc în privinţa organizat unele vizite intr-o scrie de — In legătură cu irigarea legumelor — nate de seminţe procurate cu 2-3 ani în unităţi pentru combaterea manei la cul­
creşterii producţiei de legume ? C.A.P. din zona Aradului, unde există o este de părere ing. N Cîndea — ar tre­ urmă, dar care nu au fost folosite, unită­ tura cartofului, îar la recoltare se pierde
— In această direcţie, îşi exprimă păre­ bună experienţă în cultura legumelor tim­ bui rezolvată şi problema folosirii aspei- ţile solicitînd în continuare seminţe din fără nici o exagerare cel puţin 15-20 la
aceleaşi sortimente Nu este oare aceasta o
rea inginerul Emil Chirilă, organele agri­ purii şi extratimpurii. Ce învăţăminte s-au soarelor cu jet mediu, deoarece neasigu- sută din producţie. Acest aspect a fost
cole judeţene şi conducerile unităţilor1 au desprins şi cum sînt ele materializate ? rînd o pulverizare fină se produc serioase paguba pentru cooperativele respective ? semnalat şi la cultura legumelor unde. din
— Eforturile noastre sînt îndreptate —
întreprins unele acţiuni pe linia extinderii — In legătură cu producerea legumelor pagube îndeosebi la culturile termofile a arătat ing. N. Cîndea — spre produce­ cauza întîrzierii recoltării şi neglijării o-
suprafeţelor destinate producerii legume­ timpurii, remarca inginerul E. Chirilă, s-a Pentru a asigura folosirea cu randament rea pe plan local în anii viitori a arpagi­ peraţîunîi de sortare a produselor, se pro­
lor şi a creşterii producţiei la hectar. S-a făcut un oarecare început. Faţă de peste maxim a irigaţiilor, Direcţia agricolă ju­ cului şi usturoiului necesare pentru să- voacă pagube însemnate economiei uni­
ajuns astfel ca în acest an, cooperativele 5 000 mp solarii existente în anul trecut deţeană Intenţionează ca înainte de peri­ tăţilor. Râu este însă că deşi aceste nea­
agricole să cultive legume pe 1 300 hectare, se prevede extinderea acestui sistem de oada aplicării udărilor la grădinile de le­ mînţă. junsuri sînt cunoscute de factorii răspun­
Este de dorit insă ca această afirmaţie
s-a căutat realizarea pe cît a fost posibil a cultură pe încă două hectare în 1969. La gume să facă o instruire a inginerilor din să fie şi materializată, experienţa anilor zători, nu se întreprind acţiuni energice
unei specializări a producţiei şi s-a urmă­ C.A.P. Simeria,, Geoagiu şi Bretea Mureş a - unităţi, dacă va fi posibil cu concursul trecuţi constituind un prilej de învăţă­ pentru înlăturarea lor.
rit extinderea culturilor timpurii. Consi­ nă, se lucrează deja la executarea lucră­ unor specialişti de la institutul de cer­ minte pentru fiecare cooperativă agricolă. De asemenea, s-a arătat că organele a­
der însă că posibilităţile de ridicare a ren­ rilor necesare amenajării solariilor. cetări, pentru a stabili cînd trebuie făcute gricole şi conducerile C.A.P. nu au reuşit
tabilităţii legumicultura nu sînt nici pe Asupra rentabilităţii culturilor de legu­ udările, cu ce doze de apă la fiecare cul­ să generalizeze sistemul retribuţiei suoli-
departe epuizate. me timpurii nu încape nici un comentariu. tură. mentare, acolo unde s-a realizat acest lu­
— Aveţi în vedere cauzele care au de­ — Deşi nu avem o experienţă prea în­ Referindu-se la stadiul pregătirilor pen­ „Omul sfin­ cru producţia fiind aproaoe dublă faţă de
media înregistrată pe judeţ.
terminat ca in anul trecut cooperativele a- delungată în cultura legumelor in sola­ tru irigarea legumelor, ing. E. Chirilă a — Putem socoti că nu fl 000-10 000 kg la
grîcole să râmină. datoare cu aproape 2 000 rii, a precizat ing. 1. Borza, consider, fără insistat asupra necesităţii ca, prin Direc­ hectar, ci cel puţin 15 000 kg constituie o
de tone legume la fondul de stat ? teama de a greşi, că producţia şi venituri­ ţia agricolă, întreprinderile de mecanizare producţie normală de cartofi — afirma ing
— Da, pe de o parte, iar pe de alia, nea­ le realizate prin folosirea acestui sistem a agriculturii să fie obligate să se depla­ I. Borza Este necesar însă să trecem cu
junsurile care mai există pe linia organi­ sint de 2-3 ori mai mari la hectar decit seze cu atelierele mobile în cooperativele ţeşte locul“ mai multă hotărire la aplicarea măsurilor
zării muncii, aplicării sistemului de co­ rezultatele obţinute de la cultura obişnuită agricole care posedă aspersoare pentru a agrotehnice înaintate : arături executate
interesare materială a cooperatorilor. In de legume. stabili de ce intervenţii au nevoie, reme- din toamnă, fertilizarea terenului la arătu­
legătură cu factorii care au dus la dimi­ Aceleiaşi păreri i s-a asociat şi briga­ diind pe loc ceea ce este posibil. Este o ra de bază. folosirea unor seminţe cu în­
nuarea recoltei în anul trecut se poate dierul Sindea. cerinţă ce trebuie să-şi găsească grabnic In legumieultură. mai mult decît în ori­ suşiri biologice coresmtnzăloare. Ar trebui
spune că în mare parte ei sînt de ordin — La C.A.P. Dobra, spunea el, în anul rezolvarea, tinînd seama că este inadmisi­ care altă ramură de producţie agricolă, se însă ca şi întreprinderile de mecanizare
obiectiv, seceta punîndu-şi adînc pecetea trecut s-au cultivat legume în solar pe bil ca la această dată să mai existe utila­ verifică valabilitatea acestei zicale. a agriculturii să răspundă cu promptitu­
— Fără o organizare temeinică a mun­
pe nivelul recoltei 1 100 mp. Din valorificarea producţiei s-au je destinate irigării nerevizuite şi nerepa­ cii şi o pregătire corespunzătoare a oame­ dine solicitărilor noastre privind executa­
Completînd ideea de mai sus, inginerul încasat peste 10 000 lei venituri, revenind rate. nilor care lucrează la grădină nu ne pu­ rea mecanizată a plantării. combaterii
N. Cîndea a invocat tot condiţiile clima­ aproape 100 000 lei la hectar Dacă avem De asemenea, cunoscînd indicaţia dată tem aştepta la rezultate prea bune — re­ dăunătorilor şi recoltatului cartofilor.
terice nefavorabile ca „suprem" argument în vedere că aici au lucrat numai 2-3 oa­ de conducerea partidului, ca toate cultu­ marca brigadierul I. Sindea. Noi am reu­ C A P. Deva a înregistrat pierderi impor­
al rezultatelor nesatisfăcătoare in legumi­ meni, iar cheltuielile se recuperează în rile de legume să fie amplasate numai în şit să constituim o brigadă stabilă forma­ tante numai pe seama combaterii cu în-
cultura. cel mult trei ani. ne dăm seama cît de a- terenuri irigate, se cere ca organele agri­ tă din 48 de cooperatori care lucrează per­ tîrziere a dăunătorilor.
Atunci se naşte întrebarea : trebuie oare vantajoasâ este cultura legumelor în so­ cole judeţene împreună cu consiliile de manent la grădină Zi de zi împreună cu Brigadierul I Sindea a insistat asupra
condiţii speciale pentru desfăşurarea acti­ larii. Cred că veniturile erau mult mai conducere ale C.A.P să întreprindă acţiuni inginerul mă aflu în mijlocul lor pentru extinderii metodei de Dreîneolţire a car­
vităţii la grădinile de legume ? mari dacă se grăbea construcţia solaru­ hotârite şi energice în acest sens. Astfel se a le da sprijinul şi indicaţiile necesare. tofilor timpurii, arâtînd că la CAP. Do­
Brigadierul loan Sindea a răspuns cate­ lui, care a fost dat în folosinţă abia în lu­ vor crea condiţii pentru sporirea simţitoa­ Trebuie arătat însă că avem în vedere şi bra. prin aplicarea măsurilor avansate în
goric că nu. Chiar şi în condiţiile de sece­ na mai. re a producţiei la hectar. cointeresarea materială a legumicultori­ anul trecut, s-a realizat un venit de peste
tă ale anului trecut, cind C.A.P. Dobra Pentru a obţine rezultatele aşteptate, în­ lor. Folosind sistemul retribuţiei supli­ 23 000 lei la hectar de pe suprafaţa culti­
n-a beneficiat de o situaţie mai bună faţă că din toamnă în solar am cultivat ceapă mentare, in anul trecut s-au acordat cîte vată cu cartofi timpurii.
de alte cooperative, unitatea a înregistrat şi intercalat salată, urmînd ca la Începutul Asigurarea 2 000-2 500 lei în medie fiecărui coopera­ Iată deci că în cooperativele unde se fo­
o producţie medie de peste 17 000 kg legu­ lunii aprilie să plantăm răsadul de ardei tor care a lucrat la grădină pentru depă­ losesc tehnologii corespunzătoare de lucru
me la hectar, livrind la fondul de stat o iute. N-ar fi rău totuşi, ba dimpotrivă ar şirea producţiei de legume planificate. cultura cartofilor nu ridică probleme. Se
cantitate de legume cu peste 200 tone mai fi in folosul nostru, să fim sprijiniţi în — Sintem preocupaţi ca în acest an, o impune cu acuitate însă ca organele agri­
mare faţă de cea planificată. găsirea unor soluţii de realizare cu cheltu­ dată cu extinderea retribuţiei suplimenta­ cole judeţene să urmărească aplicarea di­
— Faptul că s-au depăşit producţiile ieli mai reduse a construcţiei solariilor. bazei mate­ re, să asigurăm formarea de brigăzi $1 e­ ferenţiată in fiecare unitate, în funcţie
prevăzute la hectar cu 20 000 kg ardei go- Răspunzînd la întrebarea „de cc unele chipe legumicole în cît mai multe unităţi de condiţiile concrete, a complexului de
-- spunea ing. E.‘ Chirilă. Dar, în condiţiile
goşar, 22 000 kg castraveţi şi 9 000 kg roşii C.A.P. n-au folosit solariile la întreaga lor cînd din 50 de brigadieri legumicoli şi res­ măsuri agrotehnice avansate. Se va contri­
nu este întîmplâtor — spunea tovarăşul capacitate de producţie ?" inginerul E. Chi- ponsabili de grădină au participat la in­ bui pe această cale la o mai bună apro­
Sindea. Noi ne-am organizat temeinic rilâ a precizat că o asemenea situaţie în- struire abia 36 se desprinde limpede că în­ vizionare cu cartofi a populaţiei, folosin-
munca, astfel îneît toate lucrările de tllnîtă la cooperativa agricolă din Foit tr-o serie de cooperative consiliile de du-se mai pe deplin resursele locale.
plantare, întreţinere şi recoltare să fie e­ s-a datorat lipsei de preocupare a consi­ riale, sub conducere nu au prea mult la inimă soar­ Discuţie organizata de
xecutate în perioada optimă. La roşii, bu­ liului de conducere al cooperativei, ne­ ta producţiei de legume. Ba mai mult, am N. TIRCOB
năoară, am fost nevoiţi să aplicăm 18 stro­ înţelegerii ivite între preşedinte şi inginer.
piri, care în final ne-au adus sporuri sub­ S-au luat insă măsuri pentru ca în acest
stanţiale de recoltă. In plus aş mai adău­ an să se valorifice o cantitate însemnată
ga că întreaga suprafaţă cultivată cu le­ de legume timpurii. semnul Valorificarea la un nivel superior, corespunzâlor a posibilităţilor de care dispun coope-
gume a fost irigată. Pe linia asigurării legumelor pe o pe­ rotivele agricole din judeţul nostru, a condiţiilor existente pentru dezvoltarea legumicultu­
Experienţa cooperatorilor din Dobra es­ rioadă cît mal lungă din an se înscriu şi rii reprezintă una din sarcinile de prim ordin ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Spo-
te cît se poate de grăitoare în privinţa po­ unele încercări, deocamdată râmase din rlrea producţiei de îngrăşăminte, asigurarea mecanizării complexe a lucrărilor agricole şi
sibilităţilor ce există pentru sporirea pro­ păcate tot în faza de proiect, de a se con­ intensificarea lucrărilor de ameliorare a solului şî o programului de irigaţii constituie obi­
ducţiei de legume. Un calcul simplu ne strui prin acţiuni intercooperatiste sere întrebării ectivele de seamă spre care, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu In cuvintarea la
dovedeşte că dacă s-ar obţine nu 6 800 kg calde. adunarea electorală dîn Capitală, vor fi orientate eforturile in viitor in scopul sporirii
producţie marfă la hectar, cît s-a planifi­ Stă însă la îndemina cooperativelor a­ continue a producţiei agricole. Folosirea cu maximă eficienţă a bazei tehnico-maţeriale
cat in medie în acest an, ci 10 000 kg — gricole să extindă pe suprafeţe mult mai asigurate necesită însă ca Întreaga activitate desfăşurată de organizaţiile de partid din
ceea ce este pe deplin posibil — s-ar aco­ mari solariile. Cele circa 3 hectare ce se Nu încape îndoială că succesul în legu- C.A.P. sâ aibă drept ţel realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor de producţie in fiecare
peri încă 10 procente din necesarul pentru realizează în acest an pe judeţ sînt doar miculturâ este condiţionat de modul cum
consum al judeţului, aducînd cooperato­ un pas făcut pe calea producerii legume­ se asigură baza tehnico-materială. In sco- * unitate.
rilor cîştiguri In plus de circa 3 milioane lor timpurii. Invocîndu-se însă diferite pul cunoaşterii pregătirilor ce s-au făcut Practica a demonstrat câ ori cit de bune ar fi hotârîrile adoptate pentru creşterea
lei. Dar în condiţiile cînd peste 23 la sută motive ca lipsa forţei de muncă sau lip­ în unităţi, în luna ianuarie trei colective producţiei de legume, ele nu pot sâ joace un rol preo mare dacă nu se urmăreşte aplica­
din suprafeţele destinate legumiculturii nu sa de experienţă în cultivarea legumelor ale organelor agricole judeţene au verifi­ rea lor punct cu punct, lată de ce se impune cu acuitate creşterea rolului organizaţiilor
sint Irigate, cînd aproape 500 de hectare în acest sistem, se tărăgănează an de an cat cum s-au asigurat bazele producţiei de de partid şi sporirea aportului lor la conducerea activităţii economice o cooperativelor
au rămas neogorîte din toamnă, iar în­ extinderea unei metode care s-a dovedita legume din acest an. Din păcate, constată­ agricole, depunerea unei munci susţinute pentru înlăturarea deficienţelor care s-au semna­
grăşăminte s-au aplicat pe numai 300 de fi deosebit de eficientă Mai este oare ca­ rile n-au fost prea îmbucurătoare, exis- lat în legumieultură.
hectare nu se poate aştepta ca rezultatele zul să amintim că în zona Aradului, unde tînd serioase neajunsuri în privinţa pre­ O influenţă puternică asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite de partid şi guvern in a*
in legumicultura să se situeze la nivelul s-au organizat vizite cu cadre de specia­ gătirii şi fertilizării terenului, amenajării ceastă direcţie sint chemate sâ o aducă şi consiliile populare comunale şi orăşeneşti, or­
cerinţelor, să reflecte fidel posibilităţile lişti şi din conducerea C.A.P., există coo­ răsadniţelor şi solariilor. Este adevărat gane cărora prin noua lege li s-au încredinţat răspunderi precise în conducerea şi îndru­
de care dispun cooperativele agricole pen­ perative agricole care cultivă legume în că în urma măsurilor stabilite s-au im­ marea activităţii din agricultură. Lipsurile manifestate pină acum pe linia creşterii produc­
tru creşterea producţiei la hectar. Aceste solarii pe cîte 15-25 de hectare? Dar în pulsionat într-o oarecare măsură pregăti­ ţiei de legume privesc, şi reflectă nemijlocit, şî munca consiliilor populare, ele avind datoria
deficienţe reflectă nemijlocit „golurile" e­ condiţiile cînd şi organele agricole jude­ rile, insă nu la nivelul cerinţelor.
xistente în activitatea conducerilor unită­ ţene se mulţumesc cu ceea ce s-a făcut, Abordind problema respectivă, ing. E. să întreprindă acţiuni energice menite sâ contribuie la ridicarea randamentului legumicul-1
ţilor $1 a organelor agricole judeţene pe cînd se împacă cu uşurinţă cu ideea că „u­ Chirilă ne-a declarat : lurîi, la mai buna utilizare a rezervelor ce există în această privinţă. Măsurile ce se între­
linia asigurării bazei producţiei de legume, nităţile noastre nu dispun de condiţii mai — In privinţa asigurării bazei materiale prind de către organizaţiile de partid şi consiliile populare pe linia dezvoltării legumiculturii
oglindind faptul că nu a‘it condiţiile na­ favorabile", este şi firesc ca producţia de se Intîmpină o serie de greutăţi. In primul işi vor atinge pe deplin scopul numai atunci cind vor contribui în mod substanţial la îmbu­
turale influenţează soarta recoltei, cît mai legume timpurii şi extratimpurii să bată i înd este vorba de faptul că I F.-urile con­ nătăţirea aprovizionării populaţiei cu legume şi la creşterea aportului acestei ramuri de
ales neajunsurile de ordin organizatoric. pasul pe loc, să fie nevoie în continuare fecţionează rame de slabă calitate, ceea ce producţie la consolidarea economică a cooperativelor agricole.
Tata un argument care impune ca în locul să se apeleze la primirea acestor produse face ca durala lor de folosinţă să fie de
Justificărilor aduse să fie întreprinse ac- dinafara judeţului nostru. numai 2-3 ani. Apoi, la întreprinderea, ju­