Page 2 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 2
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
rială a învăţâmîntului, ştiin Un loc central . în cadrul măsu Rezultatul firesc al dezvoltă aduce daune serioase, atît rile interne, respectarea drep ţa, deşi este ştiut că nicio cauze» socialismului şi păcii.
(Aplauze puternice,
îndelung
dată forţa n-a dus la rezolva
ţei şl ocrotirii sănătăţii po rilor luate In această direcţie rii ascendente a ţării pe calea construcţiei socialismului în tului fiecărui popor de a-şi rea litigiilor dintre state. Ex- repetate).
porului. Ţinînd seama de creş 11 ocupă noua organizare teri- socialismului este creşterea în ţara respectivă, cit şi socialis hotărî singur soarta, calea primînd deplina solidaritate cu Stimaţi tovarăşi,
terea rolului ştiinţei în dezvol torlal-admlnlstratlvA a ţării, a crederii întregului popor in mului in general. (Aplauze). dezvoltării sale social-politice. lupta poporului vietnamez, ne Am înfăţişai sintetic activi
marxist-leniniste a partidului tarea economico-socialâ, vom cord a rea unei largi autonomii Partidul Comunist Român, re Iată de ce partidul şi guver (Aplauze). exprimăm speranţa că tratati tatea partidului şi guvernului
nostru, care a aplicat în mod intensifica activitatea de cer şl sporirea atribuţlunilor consi cunoaşterea sa unanimă drept nul ţării noastre au militat şi Poporul român urmăreşte cu vele de la Paris vor duce la penlru înfăptuirea programului
creator legile generale ale cetare, punînd pe primul plan liilor populare de toate catego forţa politică conducătoare a militează neabătut pentru multă simpatie eforturile pe încetarea războiului şi re elaborai de Congresul al IX-
construcţiei socialiste la con rezolvarea problemelor de ca riile. De asemenea, pe linia a- societăţii noastre socialiste. dezvoltarea colaborării şi coo care le depun ţările de cu- tragerea trupelor străine din lea si o hotărîrilor Conferin
diţiile concrete ale României. re depinde progresul rapid, dîncirii democraţiei noastre (Aplauze îndelungate). Aceasta perării dintre ţările socialiste, rînd eliberate de sub jugul Vietnam, astfel ca poporul ţei Nationale pentru făurireu
£*e drumul făuririi depline a multilateral al patriei. Va tre socialiste au fost promulgate se datoreşte faptului că tott oa pe baza sus-amintitelor prin imperialismului pentru dez vietnamez să-şi poală rezolva deplină a socialismului tn pa
socialismului in patria noas bui continuată acţiunea de noi legi, printre oare Codiri pe menii muncii s-au convins din cipii ale marxism-leninismului voltarea lor economico-socială singur problemele, fără nici tria noastră. De asemenea,
tră sînt necesare încă eforturi perfecţionare şi modernizarea nal, s-au luat măsuri de îm proprie experienţă că politica şi internaţionalismului prole independentă; dorim să între un amestec dinafară. (A m-am referit la liniile direc
mari în toate domeniile de ac învăţâmîntului, pentru a asi bunătăţire a organizării sta marxist-lenlnistă a Partidului tar. ţinem în continuare, cu aceste plauze). De asemenea, con toare ale politicii dc dezvolta
tivitate. Pentru a asigura rea gura pregătirea cadrelor nece tale, de perfecţionare a acti Comunist Român corespunde Doresc să asigur pe prietenii popoare, o largă cooperare în siderăm că este necesar re economico-socială şi ale
lizarea programului elaborat sare de ingineri, tehnicieni şi vităţii Marii Adunări Naţio pe deplin intereselor vitale ale noştri din ţările socialiste că toate domeniile de activitate. să se ajungă, pe baza politicii externe, pe baza ca
de Congresul al IX-lea şi a muncitori calificaţi, pentru nale, a Consiliului de Stat şl naţiunii noastre socialiste. poporul român este ferm ho- Ne exprimăm solidaritatea cu rezoluţiei Consiliului de Secu rda partidul nostru se anga
hotărîrilor Conferinţei Naţio toate sectoarele de activitate. a Consiliului de Miniştri. A- Prezentînd succint marile tărît să facă totul pentru tri popoarele care se mai află în ritate din noiembrie 1967, jează să conducă tara în anii
nale a partidului avem in Se va acorda, de asemenea, cesle măsuri au drept scop transformări petrecute în ţara umful socialismului, că nu e că în robia colonială şi la o soluţionare cît mai grab următori.
continuare dc înfăptuit planu atenţia cuvenită dezvoltării Întărirea legalităţii socialiste, noastră, succesele obtinule în xistă forţă în lume în stare luptă pentru scuturarea jugu nică a conflictului din Orien Realizările de pină acum in
rile pe anii 1969-1970. Avem activităţii cultural-artistice, crearea cadrului legal adec înfăptuirea programului elabo să-l abată de pe acest drum. lui asupririi străine, pentru e tul Mijlociu şi la restabilirea toate domeniile dc activitate
toate condiţiile pentru atinge creării condiţiilor pentru ridi vat pentru desfăşurarea In rat de Congresul al IX-lea, Ne vom îndeplini întotdeauna liberarea naţională şi socială. deplină a păcii în această constituie cea mai grăitoare
rea măreţelor obiective pe carea continuă a nivelului de cele mai bune condiţluni a perspectivele de viitor, putem îndatoririle internationaliste (Aplauze). zonă a lumii. dovadă că între vorbele şi fap
care partidul le-a pus în faţa cultură al întregului popor. vieţii sociale, pentru înlătura afirma cu toată tăria că socia faţă de popoarele tuturor ţă In lumea de azi se afirmă Sîntem conştienţi că în lu tele comuniştilor există o de
poporului nostru. Sîntem con Pentru a înţelege amploarea rea abuzurilor şi ilegalităţilor lismul se găseşte în România rilor socialiste, precum şl o tot mai puternic, ca factor ho- me acţionează forţele impe plină unitate, că pentru
vinşi că, prin munca avîntată dezvoltării României în urmă de orice fel, pentru garantarea In mlini sigure — în mîinile bligaţiile decurgînd din alian tărîtor al întregii dezvoltări rialiste şi reacţionare care Partidul Comunist Român nu
a clasei muncitoare, a ţără torul cincinal, mă voi referi în fapt a libertăţilor şi drep Partidului Comunist, ale clasei ţele noastre de stat. (Aplauze). sociale, clasa muncitoare In pot pune în primejdie pacea există nimic mai presus decît
nimii, a intelectualităţii, a tu la cîteva date sintetice : după turilor cetăţeneşti. (Aplauze muncitoare, ale întregului po Nutrim cele mai calde sen ternaţională în frunte cu parti şi dezlănţui un nou război servirea fără preget a interese
turor celor ce muncesc fără studiile preliminare cu privire puternice). por. (Aplauze puternice, urale timente de prietenie faţă de dele comuniste şi muncito mondial. De aceea, astăzi, lor poporului român, a cauze!
deosebire de naţionalitate, vom la programul de dezvoltare a O importantă mare are, de şl ovaţii), lată de ce putem să popoarele Uniunii Sovietice — reşti. Pentru ca această for mal mult ca oricînd, este ne socialismului. (Aplauze puter
traduce in viaţă actualul plan economiei naţionale în urmă asemenea, crearea în această afirmăm că nu există nici o for marea noastră vecină — faţă ţă uriaşă să-şi exercite tot mai cesară intensificarea luptei nice. urale şl ovaţii îndelun
cincinal de dezvoltare multi torul cincinal rezultă că în pe perioadă a Uniunii Naţionale de comuniştii sovietici ; vom activ rolul în viaţa naţională popoarelor împotriva imperia gate). Masele largi populare
laterală a patriei noastre rioada 1971-1975 se va obţine a Cooperativelor Agricole de ţă internă în stare să pună în face totul pentru dezvoltarea şi internaţională, se impune lismului, pentru pace. Este ou deplina convingere că în
Frontul Unităţii Socialiste îşi un volum al producţiei mate Producţie, chemată să asigure pericol, în vreun fel, cauza so prieteniei şi colaborării între realizarea unităţii de acţiune necesar să se depună noi e făptuind neabătut politica mar-
ia angajamentul să facă to riale mai mare decît cel rea participarea organizata a ţără cialismului fn România. (Aplau cele două ţâri şi partide. (A a tuturor celor ce muncesc, a forturi pe calea înfăptuirii ocist-leninistă a partidului nos
tul pentru a asigura mersul lizat în întreaga perioadă a nimii cooperatiste la conduce ze puternice). Dacă cine plauze). Sîntem, de asemenea, mişcării comuniste şi munci dezarmării, întreprinzîndu-se tru asigură mersul tot mai
tot mai ferm al României pe primelor trei cincinale 1951 rea agriculturii şi a întregii va ar încerca să aten animaţi de dorinţa sinceră de toreşti — unitate ce se poate măsuri concrete, cum ar fi : ferm al României pe calea so
calea progresului şi civilizaţi 1965. vieţi sociale. Pe linia dezvoltă teze la cuceririle revolu a face ca relaţiile cu popoare înfăptui numai pe baza prin retragerea trupelor străine de cialismului, contribuie la tri
ei socialiste (Aplauze puter Se prevede ca industria — rii vieţii obşleşti se Înscrie şi ţionare ale naţiunii noastre, ar le şi partidele statelor socia cipiilor marxist-leniniste ale pe teritoriile altor state in umful păcii şi colaborării în
nice, îndelung repetate, ovaţii ramură conducătoare în eco creşterea roiului sindicalelor primi riposta fermă şi hotârflă liste vecine — Bulgaria. Iu internaţionalismului proletar, graniţele naţionale ; desfiinţa tre popoare. (Aplauze îndelun
şi urale). nomie — să asigure în cinci în societatea noastră, regle a întregului nostru popor (A goslavia, Ungaria — să devină care să asigure deplina ega rea bazelor militare amplasa gate).
Paralel cu intensa activita nalul următor o producţie de mentarea participării reprezen plauze puternice, urale înde tot mai trainice şi puternice. litate a partidelor, dreptul te pe teritoriul altor ţări ; rea Cetăţeni ai României socia
te pentru realizarea cincina 1,5 ori mai mare decît pro tanţilor sindicatelor la activita lungate, ovaţii). (Vii aplauze). Avem aceleaşi fiecăruia de a-şi stabili singur lizarea unor zone denucleari- liste, votul de la 2 martie trebu
lului actual, pe baza hotaririi ducţia industrială obţinută în tea tuturor organelor economi Se poate pune întrebarea, da sentimente şi faţă de popoarele linia sa, atît în proble zate ; desfiinţarea N.A.T.O. şi, ie să fie o confirmare a unităţii
Comitetului Executiv al Comi cei 15 ani (1951-1965). ce şi de stat. A sporit, de a că există un eventual peri Cehoslovaciei, Poloniei, Re mele interne, cît şl în cele concomitent, a pactului mili întregului popor în jurui Parti
tetului Central al partidului, Creşteri însemnate sînt pre semenea, rolul în viaţa noastră col din partea forţelor reac publicii Democrate Germane internaţionale. (Aplauze pu tar de la Varşovia. Trebuie dului Comunist Român, o ex
în prezent se elaborează pla văzute la produsele industria socială a oiganizatillor de ti ţionare dinafară. Noi apre şi Albaniei — ţări socialiste ternice). Partidul nostru va să se înţeleagă că fără măsuri primare masivă a adeziunii
nul cincinal pentru perioada le de bază. Astfel, producţia neret şi femei, a asociaţiilor ciem că In momentul de fată cu care dorim să dezvoltăm dezvolta şi în continuare, concrete, care să creeze un maselor la politica sa internă
1971-1975 şi liniile directoare de oţel, de energie electrică, oamenilor de ştiinţă, a uniu nu există un asemenea pericol; cele mai bune relaţii de cola pe baza acestor principii, re climat de încredere, nu se şi externă şi, în acelaşi timp,
ale programului de dezvolta autocamioane, mobilă, va fi nilor de creaţie lilerar-artisti- tin însă să declar că oricine ar borare şi prietenie. (Vii aplau laţii de strînsă colaborare şi poate progresa pe calea dezar o demonstraţie a voinţei una
re a României pină in 1980. de circa două ori mai mare ce şi a altor organizaţii ob încerca să se atingă de cuce ze). Ne leagă o caldă prietenie solidaritate internaţională cu mării, a înlăturării pericolu nime a tuturor celor ce mun
Ţin să subliniez importanţa decît cea realizată în întrea şteşti. ririle noastre socialiste, va Sn- fată de poporul Chinei — ma toate partidele comuniste şi lui unui nou război mondial. cesc de a-şi pune întreaga ca
deosebită a viitoarelor două ga perioadă a anilor 1951-1963. Hotărîrilc Congresului şi ale ttmplna rezistenta unui popor rea ţară socialistă din Asia — muncitoreşti, va acţiona pen Interesele omenirii cer să se pacitate de muncă în slujba
planuri cincinale ale ţării Producţia de cărbune, gaz me Conferinţei Naţionale a parti de 20 milioane, strîns unit, ho- faţă de comuniştii chinezi şi tru depăşirea divergenţelor ac renunţe definitiv şi în fapte dezvoltării continue a patriri
noastre, rolul lor hotărîtor tan, tractoare, ciment, încălţă dului cu privire la introduce tărît să lupte cu toată energia dorim să dezvoltăm tot mal tuale, pentru întărirea unităţii la politica războiului rece, la noastre socialiste. (Aplauze pu
pentru făurirea multilaterală minte, carne şi ulei, va depă rea principiului conducerii co şi abnegaţia, cu toate mijloa mult prietenia şi colaborarea mişcării comuniste şi muncito zăngănitul de arme, la demon ternice, urale).
şi deplină a socialismului in şi, în viitorul plan cincinal, lective în toate sectoarele de cele de care dispune, pentru a dintre partidele şi ţările noas reşti, a tuturor forţelor antî- straţiile de forţă, de felul ma Votlnd la 2 martie candida
România, pentru crearea con producţia primelor trei cinci activitate, în viata organelor părarea vieţii sale noi, a drep tre. (Vil aplauze). Aceleaşi senti imperialiste. nevrelor militare pe teritoriul ţii Frontului Unităţii Socialiste
diţiilor necesare trecerii trep nale luate la un loc. de partid şi de stat, a organi tului său sfînt la libertate şi in mente purtăm popoarelor Re Ca ţară europeană, Româ sau la graniţele altor state, la — candidaţii poporului Însuşi
tate spre comunism. (Aplauze Pe această bază, se prevede zaţiilor obşteşti, a colectivelor dependenţă. (Aplauze îndelung publicii Democrate Vietnam, nia este vital interesată în ameninţări — care nu fac de — veţi vota, tovar3şi, pentru
puternice). Obiectivul lor fun sporirea în ritm susţinut a de oameni ai muncii exercită repetate, urale şi ovaţii puter Republicii Populare Democra realizarea unor relaţii de co cît să adînceascâ neîncrede realizarea propriilor voastr
damental va fi realizarea u produsului social şi venitului o puternică influenţă în di nice). Ştim că intr-o asemenea te Coreene şi Republicii Popu laborare şi prietenie între toa rea şi încordarea internaţiona Idealuri şi aspiraţii, pentru st'
nei industrii moderne, puter naţional, al căror volum va recţia democratizării întregii luptă nu am fi singuri, că am lare Mongole — ţări socialiste te statele continentului nos lă. (Aplauze puternice). bllirea jaloanelor unei noi ţ
nice şi a unei agriculturi îna depăşi în următorul cincinal noastre societăţi. In acest sens, avea ajutorul tarilor socialiste, din Asia de care sîntem le tru, în excluderea sub orice România consideră că guver rtoade dc muncă rodnică sl «
intate care să asigure din bel pe cel obţinut în toţi cei 15 crearea comitetelor de direc al mişcării comuniste şi mun gaţi prin bune relaţii de prie formă a folosirii forţei în ra nele statelor europene ar adu vint creator, de mari înfăptuiţi
şug produse agro-alimentare ani (1951-1965). ţie în întreprinderi şi institu- citoreşti, al tuturor forţelor an- tenie şi colaborare, pe care porturile Interstatale. Conside ce un mare serviciu cauzei în ridicarea materială şi spi
— crearea, pe această bază, a Ca urmare a creşterii po ţionalizarea adunărilor gene tiimperialiste şi progresiste din dorim să le dezvoltăm şi în răm că trebuie continuat securităţii şi păcii pe conti rituală a patriei, în creşterea
condiţiilor pentru satisfacerea tenţialului economic al ţării, rale ale salariaţilor, deşi in lume. Intr-o asemenea luptă, viitor. (Vil aplauze). Pentru Cu cursul destinderii intensifi- nent şi tn lume dacă ar lua bunăstării poporului român.
cit mai deplină a cerinţelor volumul investiţiilor destinat primul an de activitate, se do victoria va fl, fără îndoială, de ba, prima (ară socialistă de pe cind lupta contra forţelor hotărîrea să se renunţe la or (Aplauze îndelungate).
materiale şi spirituale ale tu dezvoltării ramurilor produc vedesc deosebit de eficace în partea noastră. (Aplauze în continentul american nutrim, reacţionare, revanşarde ce se ganizarea de manevre milita Frontul Unităţii Socialiste
turor membrilor societăţii. tive şl activităţilor social-cul- atragerea specialiştilor, a delungate). Totodată, parti de asemenea, o sinceră simpa opun cauzei securităţii euro re şi alte demonstraţii de for cheamă întregul popor — mun
Totodată, prin făurirea depli turale va fi de 1,5 ori mai maselor largi de salariaţi la dul nostru consideră că tie tovărăşească şi dorim ca pene. Pentru realizarea aces ţă la graniţele sau pe terito citori, ţărani, intelectuali, băr
nă a socialismului, orînduirea mare faţă de cel realizat In conducerea întreprinderilor. are obligaţia să facă to relaţiile dintre partidele şi tui deziderat este necesar să riul altor state. (Aplauze pu baţi, femei, tineri şl vîrstnici.
cea mai dreaptă şi mai uma anii 1951 — 1965. In cursul acestui an şl în tul pentru întărirea continuă popoarele noastre să se dez se pornească de la realităţi, să ternice, îndelung repetate). români, maghiari, germani şi
nă din cîte a cunoscut ome Dezvoltarea producţiei mate 1970 vor fi duse pînă la capăt a capacităţii de apărare a pa volte continuu. (Vil aplauze). A- se recunoască frontierele exis Astăzi, popoarele nu se mai alte naţionalităţi — să dea
nirea pînă acum, înţelegem a riale, sporirea rapidă a veni indicaţiile Conferinţei Naţio triei. Am acordat şl vom acor dresâm tuturor popoarelor din tente, să se recunoască exis mulţumesc numai cu declara girul încrederii sale tuturor
sigurarea, la scara întregii so tului naţional vor permite o nale privind perfecţionarea pla da şi în continuare atentia cu ţările socialiste cele mai vii u tenţa celor două state germa ţii despre bune intenţii, cu candidaţilor în alegerile de In
cietăţi, a egalităţii şi echităţii creştere corespunzătoare a ni nificării şi conducerii econo venită înzestrării forţelor noas rări de succes în munca pe ne şi să se stabilească relaţii declaraţii generale despre pa 2 martie. Acest vot va afirma
sociale, dezvoltarea democraţi velului dc trai al populaţiei. miei, organizării activităţii so tre armate, ridicării capacităţii care o desfăşoară pentru fău diplomatice cu ele. Guvernul ce, ci aşteaptă acţiuni şi fap hotărîrea întregii noastre na
ei socialiste în toate sectoa Fondul de salarii şi volumul ciale Desigur, această preocu lor de luptă ; armata noastră rirea societăţii noi, pentru îm român va continua să milite te concrete care sâ ducă la ţiuni de a merge neabătut îna
rele de activitate, crearea con desfacerii de mărfuri desti pare nu va înceta şl nici nu populară esle gata in orice mo plinirea idealurilor de pro ze pentru dezvoltarea relaţii destindere, la dezvoltarea co inte, sub conducerea Partidu
diţiilor pentru participarea, la nate po;. daţiei prin comerţul trebuie să înceteze nici după ment sâ-şl îndeplinească obliga gres ale maselor, pentru cau lor de colaborare multilatera laborării şi păcii între popoa lui Comunist Român, în ma
toate nivelurile, a maselor socialist vor fi în cincinalul J 970 r dimpotrivă. problema ţiile faţă de patrie, faţă de a za socialismului şi comunis lă cu toate statele europene, re. Pe această cale noi consi rele Front al Unităţii Socialis
largi populare la elaborarea şi 1971—1975 mai mari decît fon perfecţionării organizării so liaţii noştri, faţă de cauza păcii mului. (Vii aplauze). Succesele pentru întărirea respectului şl • derăm că trebuie sâ acţioneze te, spre desăvîrşirea- grandio
aplicarea hotărîrilor privind dul de salarii şi volumul de ciale va sta permanent in e- şl socialismului. (Aplauze pu fiecărfei ţări în edificarea noii încrederii reciproce între po toate popoarele, mari sau mici, sului edificiu al socialismului
desfăşurarea întregii vieţi eco mărfuri desfăcut populaţiei tenţia conducerii partidului şi ternice). orînduiri sociale întăresc forţa poare, fiind convins că există răspunderea pentru cauza pă în patria noastră, spre îndepli
nomice şi politice. în Întreaga perioadă de 15 ani statului nostru, necesitînd noi Iată de ce, prezenlîndu-ne în întregului sistem socialist posibilitatea de a se înfăptui cii purtînd-o, deopotrivă, toa nirea înaltelor idealuri de liber
Următorul plan cincinal, ca (1951—J 965). măsuri organizatorice şi poli- mondial, sporesc prestigiul so securitatea şi pacea pe conti te statele lumii. (Aplauze pu tate, dreptate socială şi bună
şi liniile directoare de dez Din fondurile de stat şl pe Uce corespunzătoare cerinţelor faţa maselor cu prilejul alege cialismului în lume. nentul nostru şi în lumea în ternice). stare pentru care au luptat
voltare pînă în 1980, vor pu bază de credite va fi construit vieţii, dezvoltării societăţii rilor şi solicitînd votul pentru Partidul Comunist Român şi treagă. (Aplauze puternice). generaţii de-a rîndul, spre
ne în centrul eforturilor noas un număr de apartamente noastre socialiste. candidaţii Frontului Unităţii guvernul ţării noastre, Fron România apreciază că tre In lumea de azi, împotriva deschiderea drumului ce duce
tre economice continuarea în de 2 ori mai mare decît in pri Adoptarea complexului de Socialiste, asigurăm în mod so tul Unităţii Socialiste se an buie intensificate eforturile politicii cercurilor Imperialiste, către viitorul de aur al ome
ritm susţinut a industrializării mele trei cincinale. masuri la care m-am referit lemn întregul nostru popor că gajează în fata întregului po pentru realizarea înţelegerii pentru apărarea păcii, se ridi nirii — societatea comunistă.
tării. Ne propunem ca în a După cum vedeţi, tovarăşi, duce nu la diminuarea, ci la nu vom precupeţi nici un efort por să militeze şi în viitor, între toate statele din Balcani, că forţe uriaşe : ţările socialis (Aplauze puternice).
ceastă perioadă să lichidăm în în faţa noastră se deschid creşterea rolului factorului pentru îndeplinirea răspunderii neabătut, pentru dezvoltarea pentru transformarea Balca te, partidele comuniste şl mun Sub conducerea Partidul
mare măsură rămînerea în perspective măreţe. Realiza conştient in dezvoltarea so ce ni s-a încredinţat, că vom prieteniei şi colaborării cu toa nilor Într-o zonă a păcii şi citoreşti, mişcarea de eliberare Comunist Român. uniţi !»•
urmă faţă de ţările cu o in rea acestor obiective va cială, a funcţiei planului cen face totul pentru dezvoltarea te ţările socialiste, pentru în colaborării. Popoarele ţârilor naţională, mişcarea antlimpe- Frontul Unităţii Socialiste. îna
rlallstâ, toate popoarele dor
dustrie avansată şi să ne a duce la creşterea genera tral, a rolului statului în pla continuă a orînduirii noastre tărirea coeziunii sistemului so balcanice nu trebuie să uite nice de pace. Dacă aceste for inte spre noi victorii în fău
propiem de nivelul lor de dez lă a bunăstării poporului, nificarea şi conducerea socie socialiste, pentru realizarea cialist mondial. (Aplauze pu că întotdeauna neînţelegerile te vor acţiona unite, fără în rirea deplină a socialismului !
voltare, atît din punct de ve la ridicarea nivelului de civili tăţii socialiste. In acelaşi timp, idealului de prosperitate şi li ternice, prelungite). dintre ele au servit numai in doială că ele vor putea (Aplauze puternice, urale şî
dere al producţiei pe locuitor, zaţie a patriei noastre. (Aplau aceste măsuri urmăresc îmbi bertate al naţiunii noostre. (A Stimaţi tovarăşi, tereselor marilor puteri impe asigura pacea în lume ovaţii).
al productivităţii muncii, cît ze puternice). Pentru înfăptui narea armonioasă a conducerii plauze îndelungate, urale şl o- România duce o politică ex rialiste. înfăptuirea unei cola Să înflorească necontenit,
şi al venitului naţional şi deci rea acestor minunate perspec centrale cu autonomia largă a vatll). ternă activă de dezvoltare a borări paşnice între ţările bal România nu va precu liberă şi independentă, scum
peţi
un efort pentru
nici
al nivelului de trai material tive, Fronlul Unităţii Socia organelor locale şt a unităţi Stimaţi tovarăşi, relaţiilor de colaborare cu canice nu dăunează nimănui, pa noastră patrie — Republic*
şi spiritual. (Aplauze). înfăp liste vă cheamă să vă uniţi lor economico-sociale, asigu- In cei patru ani care au tre toate statele lumii, fără deose ea serveşte atît popoarelor a-şi aduce contribuţia activă Socialistă România. (Aplauze
tuirea acestui obiectiv este ho- oforlurile. Prin votul de la 2 rînd aplicarea consecventă a cut de la alegerile precedente, bire de orînduire socială> A din această zonă, cît şi cau la victoria lor In lupta pentru puternice, urale şî ovaţii).
tărîtoare pentru construcţia martie, oamenii muncii* îşi vor principiului centralismului de Comitetul Central al partidului vem astăzi relaţii diplomati zei păcii europene şi inter pacea şi fericirea popoarelor. Să se dezvolte continuu prie
deplină a socialismului în ţa manifesta voinţa fermă de a mocratic aflat la baza inlrcgii şi guvernul ţârii noastre au ce cu 90 de ţâri şi colaborăm naţionale. (Vii aplauze). (Aplauze puternice). tenia şi unitatea ţârilor socia
ra noastră. Pentru realizarea realiza aceste aspiraţii, de a organizări şi activităţi a sta desfăşurat o activitate intensă pe plan economic cu peste 100 In acelaşi timp, fiind con Frontul Unităţii Socialiste liste, a partidelor comuniste
sa vom concentra eforturile înfăptui acest program de pro tului noslru. şi pc plan internaţional, în di de state de pe toate conti vinşi că toate popoarele sînt cheamă întregul popor ca, prin şi muncitoreşti, a tuturor for
în următoarele direcţii princi gres şi prosperitate, de a asi Dezvoltarea continuă a for recţia dezvoltării colaborării şi nentele, Constatăm cu sa dornice de pace, vom acţiona votul de la 2 martie, să-şi ma ţelor antiimperialîste şi demo
pale : valorificarea superioară gura înflorirea continuă a na ţelor de producţie, toate trans prieteniei cu toate popoarele tisfacţie că ne bucurăm de în continuare pentru dezvolta nifeste voinţa de prietenie cu crate ! (Aplauze îndelungate).
a materiilor prime interne ; ţiunii noastre socialiste. (A formările care au avut loc in lumii. La baza politicii noastre stima şi prietenia multor po rea colaborării cu ţările de pe toate popoarele, voinţa de a Să se întărească colaborarea
dezvoltarea cu prioritate a ba plauze îndelungate, ovaţii şl societatea noastră au dus la stă convingerea că între sarci poare, cărora, la rîndul nos celelalte continente, în sco lupta neîncetat pentru asigu si prietenia între ţoale po
zei energetice şi a producţiei urale). întărirea colaborării multilate nile naţionale şi cele interna tru, le purtăm aceleaşi senti pul asigurării păcii şi a unor rarea păcii în lume. (A poarele lumii, să triumfe pa
de energie electrică ;■ dezvol Dragi tovarăşi, rale dintre clasa muncitoare şi ţionale există o unitale dialec mente. Dorim ca şi în viitor relaţii care să permită pro plauze puternice). Vă che cea pe pămlnt 1 (Aplauze pu
tarea producţiei siderurgice Pentru a întregi tabloul acti- ţărănimea cooperatistă, au ri tică. Preocupîndu-ne de pro să dezvoltăm cele mai bune gresul nestingherit al fiecă măm, dragi tovarăşi, ca ternice şi urale îndelung repe
prin realizarea în 1975 a cir vilâtii interne desfăşurate de dicat la un nivel superior a gresul economic şi social al ţă relaţii cu toate popoarele lu rei naţiuni. prin votul vostru să aprobaţi tate ; întreaga asistenţă ova
ca 10 milioane tone oţel şi partid şi guvern, mă voi re lianţa revoluţionară dintre a rii, nu uităm nici un moment mii, pe baza principiilor ce se Sîntem îngrijoraţi că în di polilica externă promovată ţionează minute în şir pentru
creşterea ponderii oţelurilor a feri, pe scurt, la măsurile luate ceste două mari clase ce alcă de datoria de a ne aduce con afirihă tot mai puternic în ferite părţi ale lumii conti pînă acum, exprimlndu-vă, tot Partidul Comunist Român,
liate şi de calitate superioa în direcţia perfecţionării pla tuiesc majoritatea societăţii tribuţia activă la triumful cau viaţa internaţională : respec nuă să se menţină focare de odată, voinţa fermă de a sus pentru Comitetul său Central,
ră ; diversificarea şi ridicarea nificării si conducerii econo noastre. (Aplauze indelungate). tul independenţei şi suverani război, surse de pericol pen ţine şî pe viitor această poli pentru patria noastră iubită
calităţii tehnice a producţiei miei. a întregii vieţi sociale. In acelaşi timp, s-a dezvoltat zei socialismului şi păcii In tăţii naţionale, egalitatea în tru pacea mondială, că încă în tică ce corespunde pe deplin — Republica Socialistă Româ
industriei construcţiilor de După cum este cunoscut, pe alianţa muncitorilor şi ţărani lume. (Aplauze puternice). ^ drepturi, neamestecul în trebu locul raţiunii acţionează for Intereselor poporului nostru, nia).
maşini, acordîndu-se o mai baza hotărîrilor Congresului lor cu intelectualitatea, cu toţi Ca tară socialistă, România
mare atenţie producţiei de ma- al IX-lea şi ale Conferinţei Na cei ce muncesc, fără deosebire pune în centrul politicii sale
şini-unelte de tehnicitate su ţionale a partidului, Comitetul de naţionalitate. Putem spune externe prietenia şi colabora
perioară ; asigurarea unui Central şi guvernul au desfă că în aceşti ani unitatea între rea cu toate tarile socialiste,
ritm mai înalt de dezvoltare şurat o intensă activitate tn gului popor în jurul Partidului întărirea coeziunii sistemului Adunarea din Capita!
a industriei electrotehnice şi scopul îmbunătăţirii continue a Comunist Roman şi a guver mondial socialist, care numai
electronice ; accelerarea dez organizării societăţii noastre, nului s-a cimentat neîncetat, imit poate exercita o influen
voltării în continuare a indus lntreprinzînd aceste măsuri, tă toi mai mare în viata Inter
triei chimice, pentru care dis partidul nostru a pornit de la devenind o uriaşă forţă mo naţională contemporană. Consi construcţiei socialismului pe neral al C.C. al P.C.R, o fost nlle reflectoarelor apar spon
trice a societăţii noastre socia
punem de materiile prime ne faptul că schimbările petre liste. (Aplauze îndelungate, derăm că deosebirile de păreri pămîntul României. subliniată in repetate rîndurl tan numeroose pancarte pe
cesare şi, in mod deosebit, a cute fn structura socială a şi divergentele existente in pre Alegătorii bucureştervi, con cu puternice aplauze, de cei core sînt înscrise urări pentru
producţiei de mase plastice şi României, dezvoltarea rapidă urale şi ovaţii). zent în legătură cu unele pro lui Centrol ol Partidului Co ştienţi că la 2 martie sînt che prezenţi în solă, aplauze relua victoria în alegeri a Frontului
de fibre sintetice ; sporirea şi a forţelor de producţie impun, Un rezultai strălucit al poli bleme ale construcţiei socialis munist Român, preşedintele maţi să-şi exercite unul din te de zecile de mii de cetă Unităţii Socialiste, pentru în
diversificarea materialelor de ca o necesitate obiectiva, per ticii naţionale marxist-leniniste te şi ale vieţii internaţionale Consiliului de Stot, preşedin drepturile fundamentale înscri ţeni oare ascultă cu deplin florirea scumpei noostre pa
construcţii necesare dezvoltă fecţionarea formelor de or a partidului nostru este reali au un caracter vremelnic, da tele Consiliului Naţional al se în Constituţia ţării, precum interes cuvintele rostite de to tru, pentru întărirea colabo
rii rapide a tuturor sectoare ganizare, planificare şi condu zarea deplinei egalităţi In toria fiecărui partid de guver- Frontului Unităţii Socialiste. şi de înalta îndatorire oivicâ varăşul Nicolae Ceauşescu şi rării frăţeşti cu toate ţările
lor economice şi social-cultu- cere a întregii activităţi econo- drepturi pentru toţi cetăţenii nămînt fiind aceea de a acţio Este o deosebita cinste ce decurge din faptul că în retransmise prin megafoane în socialiste. Pe alte pancarte
rale, precum şi satisfacerii ne mico-sociale. Viata ne demon patriei, fără deosebire de na na pentru depăşirea lor, pentru pentru locuitorii Capitolei România socialistă puterea o- mareo piaţă. întregind firul sînt înscrise urări de slovă în-
voilor cetăţenilor; dezvoltarea strează la fiecare pas că ceea ţionalitate. Aceasta se oglin normalizarea relaţiilor şi întă noastre de o avea condidot porţine poporului, singurul în interesului unonim faţă de chinóte Partidului Comunist
într-un ritm susţinut a indus ce a corespuns anumitor con deşte, in primul rlnd, în in rirea unilâtii dintre toate ţările pentru alegerile de deputaţi măsură sâ decidă asupra ideile progromatice, profund Român — forţa conducătoare
triei uşoare şi alimentare pen diţii, unui anumit stadiu de dustrializarea tuturor regiunilor socialiste. (Aplauze puternice). in Mareo Adunare Na destinelor ţării, se vor prezen mobilizatoare expuse de se a societăţii noostre, Comite
tru a asigura o gamă tot mai dezvoltare, nu mai corespunde tării, în asigurarea învăţămîn- In acest scop, este însă ne ţionala pe tovarăşul Nicoloe ta în faţa urnelor hotăriji să-şî cretarul general al C.C. ol tului său Central în frunte cu
bogată de bunuri de larg con etapei actuale, că pentru a tului în limba proprie, în cesar să veghem la stricta res Ceauşescu, propus în circum deo votul candidaţilor Fron partidului, milioane de oa tovarăşul Nicolae Ceouşescu.
sum. merge înainte trebuie înlocuit crearea condiţiilor necesare pectare, în relaţiile dintre ţă scripţia electorală nr. 1 „23 tului Unităţii Socialiste, ade meni de pe întreg cuprinsul In multe puncte ale pieţei se
Paralel cu eforturile pentru tot ce este perimat şi a pentru participarea activă a rile noastre, a principiilor August", văraţi reprezentanţi oi intere ţârii urmăresc în acelaşi timp derulează eşarfe roşii, galbe
cetăţenilor de alte naţionalităţi
creşterea capacităţii şi a ni doptate forme organizatorice şt la întreaga activitate socială. marxist-leniniste — egalitatea Participareo secretarului ge- selor lor, ai voinţei şi aspi pe micile ecrane şi in trans ne şi albastre, pe caire este
velului industriei noastre, ra metode de muncă noi, cores Aplicarea acestei politici a dus în drepturi, respectul suvera nerol a) partidului la aceasta raţiilor întregii naţiuni. misiunile directe ale posturi înscris numele scretaruluî ge
mura conducătoare a econo punzătoare condiţiilor concre la întărirea continuă a priete nităţii, neamestecul în tre In numele Consiliului muni lor de radio, această impor neral al C.C. al partidului,
miei naţionale, o atenţie deo te de azi. niei frăţeşti dintre poporul burile interne, întrajutorarea adunare electoralo, la core cipal al Frontului Unităţii So- tanta manifestare politico din în timp ce mulţimea scandea
iau porte, împreuna cu cetă
sebită se va acorda agricultu Unul din sensurile majore român şi naţionalităţile conlo tovărăşească, internaţionalis ţeni din circumscripţia „23 cloliste, declar deschisa adu Capitala ţârii, core marchea ză neîntrerupt: Ceauşescu
rii, astfel îneît aceasta să asi ale măsurilor adoptate în ul cuitoare 1n lupta şi munca mul socialist. Numai unitatea narea electorolă a oomenilor ză încheierea componiei elec Ceouşescu I Ceauşescu I
gure realizarea unei producţii timii ani este perfecţionarea comună pentru făurirea socia între egali, în toate domenii August", reprezentanţi ai tu muncii din Capitala. torale. Râspunzînd manifestaţiei d<
de cereale, plante tehnice şi întregii suprastructuri a so lismului pe pămîntul României. le de activitate, poate rezista turor oamenilor muncii din La adunare au luat cuvin- Adunoreo ia sfîrşit în*r-o ataşament şî încredere, tova
legume la nivelul producţiei cietăţii noastre, crearea ca (Aplauze îndelung repetate). oricăror furtuni, numai o ase Capitală, conferă acestei în- tul Nicolae Popa, secretarul atmosferă de puternică însu roşul Nicolae Ceauşescu ;
ţârilor cu o agricultură avan drului adecvat pentru partici Crearea consiliilor naţionali menea unitate între ţările so tîlnirv o amplă semnificaţie, Comitetului de partid al Fa fleţire. Asistenţa ovaţionează ceilalţi conducători de partîi
sată. In acest scop vom spori parea mai activă şi mai directă tăţilor conlocuitoare constituie cialiste poate face să crească ea moreînd un moment deo bricii de maşini-unelte şi o* puternic pentru Partidul Co şi de stat ies în balconu
producţia de îngrăşăminte, a maselor largi populare la influenţa şi prestigiul socialis sebit în desfăşurarea manifes gregote, Marian Avram, mun munist Român, pentru Comi central al Polotului Consiliu
ierbicide şl insectofungicide şi dezbaterea problemelor funda o nouă manifestare a grijii mului în lume. (Aplauze tărilor organizate in întîmpi- citor la urinele „23 August", tetul Central, pentru secreta lui de Stat. Sînt clipe emoţio
asigurarea
partidului pentru
vom asigura mecanizarea com mentale ale politicii interne şl puternice). După cum ori narea alegerilor de la 2 mar academicianul Nicolae Teodo- rul general, a cărui contribu nonte. Secretarul general o
plexă a lucrărilor agricole ; externe, la elaborarea hotărî participării tot mai active a ce încălcare a unora din tie. rescu. Ruxandra Râşconu, stu ţie personală în elabororea Comitetului Central al porţi
vom intensifica lucrările dea- rilor şi măsurilor privind pro oamenilor muncii de altă na aceste principii nu poa Pentru noi, locuitorii muni denta la Facultatea de filo politicii interne şi externe a dului răspunde cu acelea*
ţionalitate la întreaga activita
meliorare a solului şi de iriga gresul continuu al României te socială din patria noastră. le decît să dăuneze unită cipiului Bucureşti, co pentru zofie a Universităţii Bucureşti ţarii noastre şi în întreaga sentimente prieteneşti aclamo
ţii în aşa fel ca pînă în 1980 pe calea socialismului. (A ţii ţărilor socialiste, influen întregul popor, compania e- şl Traian Hulubescu, pensio activitate îndreptată în direc (iilor şi urolelor mulţimii.
Expresia cea mai grăitoare n
să amenajăm pentru irigaţii plauze). Noi considerăm că în unităţii întregului nostru popor ţei socialismului pe plan lectoralâ înseomnă un minu nar, membru al Partidului Co ţia înfăptuirii acesteia, este Luîndu-şi rămas bun de l<
circa 3 milioane şi jumătate esenţă problema dezvoltării o constituie Fronlul Unităţii mondial. nat prilej de a exprima incă munist Român din ilegolitote. cunoscută şi unonim preţuită conducătorii de partid şi d<
hectare; o atenţie deosebită se continue a democraţiei socia Socialiste recent creat — orga Este un adevăr de necontes o dotă adeziunea noastră de Primit cu puternice aclama de popor. stat, zecile de miî de cetă
va acorda zootehniei, atît în liste este problema portlcipârii nism social-polilic ce uneşte, tat că nici o ţară socialistă plină la politica internă şi ex ţii şi urale, o luat cuvîntul to ţeni se revarsă pe străzile
ce priveşte creşterea număru poporului la conducerea în nu se poale izola, nu poate terna o Partidului Comunist varăşul Nicoloe Ceauşescu, Necontenite aclomoţll şi u- Capitalei. împârtăşindu-şi u
lui de animale şi păsări, cît şi tregii activităţi a statului sub conducereo Partidului Co acţiona de una singură fără Român, sentimentul de pro secretar general al Comitetu rale răsuna simultan şi în ma nii altora satisfacţia de a f
îmbunătăţirea raselor şi ridi Drepturile şi libertăţile socia munist Român, toate organiza a aduce prejudicii propriei sa fundă încredere în viitor, ho- lui Central al Partidului Co rea piaţă. Cuvîntorea tova fost dîn nou, ca de otîtea or
carea productivităţii lor. liste ale maselor au fost con ţiile obşteşti şi toate forţele so le dezvoltări Dar tot atât de tărirea nestrămutată de a munist Român, preşedintele răşului Nicoloe Ceauşescu, în ultimii anî, martori oi unu
In conformitate cu Directi sfinţite în noua Constituţie o ciale din tara noaslră, asigu- incontestabil este şi adevărul munci fără preget pentru a Consiliului de Stat. preşedin bogat bilanţ de realizări şi eveniment important în vioţc
vele Comitetului Executiv al tării, adoptată după Congresul rînd un cadru organizatoric co că orice limitare a indepen obţine noi şî tot mai mari iz- tele Consiliului Naţional al însufleţitor program pentru poporului nostru.
Comitetului Central, în urmă al IX-lea, care garantează respunzător pentru participare-» denţei unei ţări socialiste, oti bînzi în opera de dezvoltare Frontului Unităţii Socialiste. activitatea viitoare, a avut un
torul cincinal se va intensifica practic, prin toate prevederile activă la viata politică a celor ce amestec dinafară in tre puternic ecou în inimile tu MfRCEA IONESCU
ritmul construcţiei de locuinţe ei, exercitarea conducerii sta mai largi mase de oameni ai burile ei interne, nu numai că o patriei, de desăvîrşire o Cuvîntorea secretarului ge turor celor prezenţi. In lumî- NICOLAE DASCÁLESCU
şi se va dezvolta baza mate tului de către poporul Însuşi. muncii. nu constituie un ajutor, dar