Page 21 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toote unl^-vo 1
Nou! regulam ent
M j-J
privind activitatea pro­

fesion ală a studenţilor

A apărut noul regulament mai mult dc trei examene ne­
privind activitatea profesiona­ promovate sînt declaraţi repe­
lă a studenţilor. Elaborat sub tenţi. excepţie făcînd numai
egida Ministerului lnvăţămîn- cri care din motive justificate
tulm si Uniunii asociaţiilor — cu acle — hi sc pot pre­
studenţilor din România, re* zenta la sesiunea din vară sau
gulamentul expune pe larg din iarnă. In afara sesiunilor B R H 5 0 V -I9 E9 #
drepturile si îndatoririle tine­ nu pot fi susţinute examene
rilor care urmează cursurile decît cu aprobarea specială a
diferitelor facultăţi universi­ Ministerului Învăţământului. In
tare şi tehnice din tara noas­ privinţa transferărilor dintr-un CU SI DESPRE
tră, insistînd îndeosebi asupra oraş universitar în altul. re-
condiţiilor de înscriere in Sn- gulamenlul subliniază că a- «
vătămintul superior, de promo­ ceslca se vor eieclua numai
vare a anului universitar, d»i pe baza unor necesităţi im­
perioase : schimbarea domici­
acordare a recompenselor si liului părinţilor, al susţinăto­ VEDETE
sancţiunilor. Regulamentul pre­
ANUL XXI. NR. 4409 VINERI 7 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI cizează că studenţii care, după rilor legali, al soţilor sau —■
sesiunea din vară, răniîn cu penlrti cei dc la cursurile se­ BRAŞOV (prin telefon de
rale şi fără frecvenţă — schim­ la trimisul sjir.cial ol ziaru­
barea locului lor de muncă. lui „Drumul socialismului\
Largi posibilităţi de In legătură cu LIVIV NiCOLA).
După cc cortina a căzut
de citcva ori, comparlimcn-
tind primele zile de întrece­
re, este imposibil să n-a
junui la unele concluzii..
dezvoltare şi afirmare mersul trenurilor Richard in ce priveşte, in­
Am stal dc vorba cu Cliff
terpretarea muzicii uşoare.
Direcţia generală dc resort Cliff Richard nu lucrează
din Ministerul Căilor Ferate
a agriculturii a elaborat noul mers al tre­ cu note muzicale, n-a urmat
nici baletul sau alte şcoli
nurilor dc persoane, care va
avea de acum înainte valabi­ dc /ircgâtirc. învaţă totul
iar
după prima ureche,
litate dc un an cheia succesului in alege­
Sc prevede înfiinţarea unor
judeţului nostru noi trenuri, rapide, accelerate rea unei bucăţi constă toc­
mai in această posibilitate
şi curse muncitoreşti. Actualul
accelerat 101/102 dc pe magis­ de discernămint. El spune
aşa: dacă o bucată am prin­
trala Bucureşti —■ Craiova — s-o repede, atunci sint si­
Tr. Scveriu — Caransebeş — gur că in aceeaşi măsură va
Aurel Bulgărea Timişoara — Belgrad sc va deveni şlagăr, deoarece şi
transforma în rapidul II 12, publicul o va prinde destul
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara ol P.C.R. sosind la întoarcerea in Ca­ de repede. Celebritatea nu e
pitală cu 55 minute mai de­ cine ştie ce mare lucru, tre­
vreme. De asemenea, sc vor buie să o cucereşti şi după
Ca ramura esenţială a eco­ late obştească njungînd la că nu atît condiţiile naturale, pune in circulaţie (renurile dc ce ai cucerit-o, să ţi-o men­
nomiei noastre naţionale, a­ siîrşitul anului trecut la 23 219 ci factorii dc ordin subiectiv, persoane de lung parcurs dc ţii. Prima parte — a cuce­
gricultura s-a bucurat şi se bovine, din care 14 596 vaci şi organizatoric, au determinat pe traseele Bucureşti Nord — ririi — este in marea majo­
bucură de o deosebită atenţie juninci, peste 76 000 ovine, nivelul scăzut al producţiei. Roşiori de Vede — Craiova — ritate o chestiune de ha­
din partea partidului şi statu­ 5 300 porcine. Necesitatea ridicării pe o Tr. Scveriu — Orşova — Ca­ zard. Greutatea vine de-a-
lui nostru Făcînd o analiză te­ Pe baza creşterii producţiei treaptă superioară a nivelului ransebeş — Lugoj — Timi­ bia după un timp.
meinică a realizărilor înregis­ agricole a fost posibilă conso­ agriculturii cooperatiste din şoara. precum şi Bucureşti — Acestui tinăr cu ochelari,
trate pe linia dezvoltării sec­ lidarea economică a unităţilor judeţul nostru impune o preo­ Braşov — Teiuş — Cluj — care nu intră in scenă decit
torului cooperatist al a­ şi sporirea veniturilor ţărăni­ cupare mai mare din partea Oradea — Satu Mare. cu dirijorul său, ii place să
griculturii, tovarăşul Nicolac mii cooperatiste. Astfel, în a­ organizaţiilor dc partid, a or­ Desigur că ccic mai rapide rămină celebru, dar numai
Crauşcscu sublinia în cuvîn- nul trecut averea obştească la ganelor agricole precum şi a mijloace dc transport vor c- pe scenă. O dată coborit dc
tarea la plenara Consiliului 100 hectare era cu aproape 50 consiliilor populare şi condu­ xista pe linia ferată electrificata pe ea, dispare ca personali­
Uniunii Naţionale a Coopera­ la sută mai marc decît în anul cerilor unităţilor, înzecirea e­ Bucureşti — Braşov, unde vi­ tate, şi cu greu poţi să-l
tivelor Agricole de Producţie 1962, iar veniturile cooperato­ forturilor tuturor cadrelor teh­ teza maximă de circulaţie va deosebeşti de ceilalţi din
că: „înfăptuirea politicii agra­ rilor obţinute în urma valori­ nice, cooperatorilor şi mecani­ ajunge la 140 km pe oră. jurul său. Nu crede in me­
re a partidului şi statului re­ ficării produselor prin con­ zatorilor pentru creşterea pro­ sajul muzicii şi nici n-o
prezintă o condiţie esenţială a tractări şi achiziţii s-au du­ ducţiei vegetale şi animale. consideră altceva, decit un
realizării întregului program blat Aceste rezultate se da- Ţăranii cooperatori, mecani­ argument adus in plus vie­
de dezvoltare a României, a- toresc şi îmbogăţirii experien- zatorii, specialiştii, toţi cei ţii. El o trăieşte.
ccasta fiind o parte compo­ lei acumulate de cooperatori care concură la progresul a- (Jn imperativ de sezon - Am stat dc vorbă cu
nentă, deosebit de importantă, in aplicarea metodelor agro­ gricultuni socialiste trebuie să Ginii Ciohcli, care poves­
a operei generale dc edifica­ tehnice avansate în lucrarea muncească cu dăruire şi pa­ tea un fapt amuzant. Intr-o
re a socialismului in patria pâmîntului şi creşterea anima­ siune, aşa cum muncesc şi zi, tinăr a cintureaţu gruzi­
noastră". lelor, precum şi faptului câ gindesc minerii, siderurgiştii, nă, după ce obţinuse citeva
In vederea sporirii aportu­ din rîndul ţărănimii s-au ri­ energeticienii, constructorii şi înfrumuseţarea oraşului succese, dar nu apăruse la
lui agriculturii la formarea dicat numeroase cadre de pre­ ceilalţi oameni ai muncii din televiziune şi nici fotografia
venitului naţional şi satisface­ şedinţi şi brigadieri, buni gos­ economia judeţului Hunedoa­ ei nu fusese difuzată, a fost
rea nevoilor întregului popor, podari, care rezolvă cu tot mai ra, care sînt in primele rin­ Acum, în prag de primăvară, ective turistice de marc inte­ invitată la o recepţie, unde
statul a alocat însemnate mij­ multă competenţă problemele duri ale efortului general pen­ înfrumuseţarea satelor, comune­ res, am dorit să oferim şi noi — Şl rezultatele ? seamă pentru lunile dc trebuia să cinte. Din cauza
loace materiale şi financiare, complexe ridicate de organiza­ tru înfăptuirea măreţului pro­ lor şi oraşelor a devenit un vizitatorilor imaginea unui o­ — Primul şi cel mai valoros primăvară. unur neînţelegeri insă a in­
care au contribuit la creşte­ rea muncii şi a producţiei în gram de înflorire a României imperativ pc care gospodarii cred că a fost participarea ma­ Reţine atenţia faptul că cca timat şi, cind a ajuns aco­
rea producţiei agricole, a ve­ unităţile cooperatiste. socialiste, pentru ridicarea bu­ se străduiesc să-l Iransformc raş civilizat. Este o chestiune sivă a cetăţenilor la acţiunile mai marc parte dintre obiecti­ lo, a constatat că o altă so­
niturilor cooperativelor, la ri­ Analiza realizărilor obţinute năstării poporului. în realitate. S-au analizat rezul­ dc mîndrie pe care cetăţenii gospodăreşti. Aceasta partici­ vele propuse au un pronunţat listă o substituisc şi ciuta în
dicarea bunăstării cooperato­ de sectorul cooperatist al a­ In cadrul măsurilor ce con­ tatele anului Irecut, în adună­ au intc!es-o pc deplin. pare este oglindita şi de faptul caracter, aş zice general, pen­ locul ei, cucerind multe a-
rilor. Numai în ultimii trei griculturii din judeţul nostru, cură la realizarea obiectivelor rile cu cetăţenii, s-au făcut nu­ Factorii mobilizatori ai cetă­ că In 1960 au fost executate tru că iui se rezumă la o stra­ plauzc. A rămas încremeni­
ani volumul investiţiilor des- aşa cum au evidenţiat nu­ pe care partidul le-a pus in meroase propuneri, s-au întoc­ ţenilor la acţiunile întreprinse prin munci patriotice lucrări dă sau porţiune de strada. Aşa, tă şi a părăsit încăperea.
linate dezvoltării agriculturii meroşi cooperatori în recen­ faţa agriculturii cooperatiste au fost deputaţii din circum­ în valoare dc peste 1000 000 bunăoară, s-a propus extinde­ De data aceasta numele ve­
in judeţul nostru s-a ridicat tele adunări generale, arată in acest an. un loc deosebit mit planuri. Aceasta a consti­ scripţiile electorale ale oraşu­ lei, cu aproape un milion de rea zonelor verzi In circum­ detei a înlocuit uafoarea.
la peste 144 milioane lei. Da­ însă câ în cooperativele agri­ de important il ocupă folosi­ tuit şi obiectul unei convorbiri o- Ici mai mult decît era stabilit. scripţia electorală nr I, între­ Ai dreptate, a răspuns
torită sprijinului multilateral cole există însemnate! rezer­ rea judicioasă a pâmîntului. vute cu tovarăşul Nfco.lae Zamo­ lui. S-au introdus caietele de­ Obiectivele realizate sînt multe, ţinerea zonelor verzi şl a par­ Udo Jurgens, şi mie mi s-a
acordat de stat a crescut an ve şi posibilităţi nevalorifica­ Trebuie sporită preocuparea ra, secretar al Comitetului n- putatului, nu numai pentru evi- dar In mare s-an efectuat re­ cului numai de către cetăţeni, intimplat asta. Dc ctte ori
de an baza tehnico-materlaîă te pe deplin alit în privinţa de a readuce în cultură su­ răşencsc de partid Haţeg, pri­ salariaţii întreprinderilor şi am păţit şi eu să chit prost
a agriculturii, creştere concre­ folosirii raţionale a pâmînlu- prafeţele însemnate de teren marul oraşului. instituţiilor, dc către elevi, in faţa publicului, de-mi
tizată in mărirea numărului lui, pentru creşterea producţi­ scoase în mod nejustilicat din — In ultimii ani Haţe­ prin muncă patriotică ; extin­ era ruşine că-l fac de ris
de tractoare şi mnşini agrico­ ei vegetale, cit mai ales în ce circuitul agricol în ultimii ani gul a devenit un oraş derea reţelei dc apă potabilă pc... Udo Jurgens. Cind am
curat, s-au amenajat nu­ Fiecare localitate la un înalt grad
le, a cantităţilor de îngră­ priveşte dezvoltarea zootehniei. prin lăsarea a sute de hectare în zona oraşului denumită „Vi­ ajuns insă mare, in admira­
şăminte chimice. în dezvolta­ Rezervele importante de să se înţclenească, de «aseme­ meroase zone verzi, tro­ ilor" întrucît dispunem dc sursă ţia lui oarbă, publicul m-a
rea sectorului zootehnic, ex­ care dispun cooperativele sînt nea să se stăvilească cu desă- tuare. Trecătorul este dc apă; construirea unui pod iertat întotdeauna. Eu însă
tinderea pomiculturii, a legu- puternic reliefate de realiză­ virşire scoaterea din circuitul plăcut Impresionai de de confort şi civilizaţie peste rîul Galbena prin care nu m-am putut ierta nicio­
micultum şi irigaţiilor. rile mult prea diferite înregis­ agricol în viitor a diferitelor ceea cc vede. Cum s-a s ar realiza o legătură directă dată. Din această cauză, ti­
Grija ce se acordă dezvol­ trate de unităţi cu condiţii pe­ suprafeţe pentru construcţii realizat acest lucru ? cu oraşul pentru comunele Bo- nă rul cîntăreţ austriac nu a
fără aprobări speciale De ma­
tării agriculturii se reflectă şi doclimatice asemănătoare. A­ — In acţiunile gospodăreşti de-nţierea activităţii desfăşura­ paraţii dc slrăzi, amenajări dc şornd. Bretea Română, Unirea. admis ca vreun club de ti­
în faptul că la dispoziţia uni­ nul trecut cooperatorii din ximă însemnătate este ridica­ pc care )c-am organizat şi care te. ci mai ales pentru a urmă­ trotuare, do zone verzi şi mul­ Păchitova, Lunca Cernii, Den- neret din occident să-i
rea potenţialului productiv al
tăţilor cooperatiste au fost pu­ Hârâu nu obţinut o recoltă ri îndeaproape modul cum sc te altele. suş şi s-ar crea premisele diri­ poarte numele.
se cantităţi sporite de semin­ de cartofi de trei ori mai ma­ pâmîntului, sporirea pe toate vor li continuate în viilor, am realizează propunerile cetăţe­ — Cc v-aţi propus jării vehiculelor grele dc trans­ Spre deosebire de Cliff
ţe din soiuri valoroase, ani­ re faţă de cea realizată la căile a fertilităţii lui. Consi­ pornit dc la o necosilatc, aş nilor. Consider că finalizarea pentru acest an i port în afara centrului oraşu­ Richard, Udo Jurgens crede
conducerile
populare,
liile
male din rase superioare, ma­ C A P. Şoimuş, iar în C.A.P. zice obiectivă a zilelor noastre, acestor propuneri a avut da­ lui. în valabilitatea internaţio­
teriale de construcţii etc. Tot­ Haţeg producţia de porumb în­ C A P şi I, A.S, cadrele teh- aceea a ridicării gradului de rul să-i mobilizeze pc cetăţeni — )n primul rind sa îmbo­ nală a mesajului muzical,
odată, ele au fost încadrate cu trece de peste trei ori pe cea la acţiunile pe care chiar ei găţim experienţa anilor trecuţi, Pentru că primăvara şi-a a- in general in valenţele po­
specialişti care asigură îndru­ a cooperatorilor din Sîntâmâ- confort. Pe dc altă parte, fiind Ic-au sugerai, prin interme­ alît în ceea cc priveşte stilul nunţal deja venirea prin cite* zitiv umane ale internaţio­
marea tehnică necesară. ria-Orlen. Dintr-o analiză a- (Continuare în. pag. o 3-o> situat la răscruce dc drumuri diul deputaţilor, comitetului e- de muncă al comitetului execu­ va zile frumoase, cetăţenii au nalismului popoarelor. L-am
tiv, cil şi al dcpulaţUor La a­
Folosind cu lot mai multă Icntă s-a desprins concluzia naţionale pe care sc adu obi­ xccutiv. nalizarea în comitetul executiv şt trecut la curăţirea zonelor întrebat ce crede despre ne­
verzi, a şanţurilor şi rigolelor.
pricepere sprijinul acordat de Desigur că deputatul n-a fost a problemelor dc natură gos­ Pot spune că. deşi slntem la cesitatea unei şcoli de mu­
stat, valorificînd resursele lăsat să sc descurce singur In podărească vor participa şi pre­ zică uşoară. „Nu e rea —
începutul acţiunilor de primă­
proprii şi organizînd în mod treburile gospodăreşti, ci ¡-au şedinţii comisiilor permanente, vară. oraşul este curat. In in­ nc-a spus — întrucît cin-
judicios munca, majoritatea deputaţii Astfel, fiecare pre­ tăreţul trebuie să se culti­
cooperativelor agricole din ju­ ina a ii-a venit în ajutor salariaţii consi­ tenţia noastră rît şi a cetăţe­ ve, eu condiţia ca să ai de
deţul nostru au reuşit să ob­ liului popular care au fost re­ şedinte sau deputat va concura nilor este să-l facem şi mai la început talent, altfel c
ţină realizări de seamă în spo­ partizaţi să răspundă dc cir­ direct la luarea unor masuri frumos. De fapt între circum­ inutil“. Udo Jurgens consi­
rirea producţiei, dezvoltarea cumscripţiile electorale. Cred concrete care să vizeze îmbu­ scripţiile electorale din oraş deră că formarea personali­
proprietăţii obşteşti şi creşte­ că o metodă hună, care a fost nătăţirea aspectului gospodă­ s-a iniţial o întrecere rare vi­ tăţii interpretului trebuie să
rea veniturilor cooperatorilor. aplicată mai cu seamă în anul resc al oraşului. Cetăţenii vor zează. în primul rînd. înfrumu­ fie problema lui. nr. I. Fă­
Forţa şi dinamismul agricultu­ trecut, a fost aceea a analiză­ fi astfel informaţi dc deputaţi seţarea localităţii noastre. ră ea, muzica nu înseamnă
rii cooperatiste, capacitatea ei rii stadiului dc îndeplinire a asupra tuturor măsurilor pre­ cetăţenii din Haţeg au răs­ nimic.
de a asigura producţii ridicate propunerilor făcute dc cetăţeni conizate dc comitetul executiv, puns chemării la întrecerea pa­ După succesul Mihaelei
s-au evidenţiat cu pregnanţă pe teren, în prezenţa acestora, ca cil şi asupra stadiului realiză­ triotică pc tară lansată de Con­ Mihai din prima zi a con­
anul trecut cind, deşi condi­ şi măsura dc a nu ii recepţio­ rii obiectivelor propuse, siliul popular al oraşului Ga­ cursului, cota concurenţiloy
ţiile naturale au fost mai pu­ nate nici un fel de lucrări exe­ — îmbunătăţirea con­ laţi, angajîndu-sc să realizeze români s-a ridicat. brusc.
ţin favorabile, producţiile me­ ÎNTRECERE cutate de unităţile de construc­ tinuă a stilului dc mun­ lucrări a căror valoare va a- Juriul şi specialiştii au de­
dii la hectar au întrecut pe ţii — inclusiv I.G.C.L. — piuă că se va reflecta desi­ tLnqc aproape CuO 000 Ici. clarat detaşarea ci netă de
cele realizate în anul 19C7 cu gur in obiectivele pe ceilalţi concurenţi ai pri­
aproape 200 kg grîu la hectar nu sînt terminate ţoale amena­ earc vi le-aţi propus pen­ Convorbire realizate de mei zile de concurs. Pe fe­
400 kg porumb boabe şi 1 600 SUBREDACŢ1A MOBILA A ZIARULUI NOSTRU S-A DE­ jările. tru acest an, şi mai cu S POP ţele compozitorilor şi zia­
kg cartofi. S-au înregistrat, de riştilor români se putea citi
asemenea, succese în dezvol­ PLASAT, DE ASTA DATA, LA I. M. BARZA. fericirea. Un ziarist din
tarea sectorului zootehnic, e- • A STAT DE VORBA CU FACTORII CARE RĂSPUND H.F. a Germaniei ne-a de­
fectiveîe de animale proprie- clarat că Mihaela Mihai l-a
DE MUNCA POLITICA ŞI ACTIVITATEA ECONOMICA DE entuziasmat. Intr-adevăr, o
LA ACEASTA IMPORTANTA ÎNTREPRINDERE MINIERA fost remarcabilă, in special
cu melodia „Glasul tău".
DIN JUDEŢ.
Pentru valorifi­ • A VIZITAT ŞI UNELE INCINTE ALE MINEI, PE UNDE Tocmai această melodie, ca­
re cerea o suprasolicitare a
carea rezervelor ORGANIZAREA MUNCII ESTE DEPARTE DE A FI ŞTIIN­ posibilităţilor concurentei
ŢIFICA. noastre, i a creat Mihaelei
întreprinderea minieră cele mai mari emoţii. Dar
Deva a procurat dc cu- • A CONSEMNAT STĂRI DE LUCRURI, PÂRERI, ASI­
Tind 6 eleclroraagneţi şi GURĂRI ŞI, BINEÎNŢELES, UNELE CONCLUZII CARE S-AU acest amănunt nu a fost
cleclroiillre de mare ca­ cunoscut de interlocutorul
pacitate Prin Introduce­ IMPUS — TOTUL CU SCOPUL DE A AJUTA. Autograf acordat cititorilor ziarului nostru de SERGE DAVIGNAC vest-german.
rea lor în lluxut tehnolo­
gic sc va crea posibili­
tatea de a sc valorifica
superior rezervele de I ........... ...... ti r f H î î î î î i H i H f J H I i n
magnetita existentă in
sterilul provenit din fa­ unedoara, oraşul de pc D ouă autografe la />oe- dăruit-o cojiiilor cu 5 zile pc care l-am făcut, cum s-a-
bricaţie. H Cema, poartă săpat pe mul Hunedoarei noi : înainte de a începe anul şco­ zice, voluntar. 1 se spune
frontispiciu unul din Ştefan lrira. şeful lotu­ lar. Vă ¡mate vorbi Pctrică Blocul economiilorAdică
cele mai alese poeme ale lui 1 de la şantierul IV al Hoca cum s a muncit acolo, noi. constructorii, ne-am an­
Atributele ultimului sfert de veac Un l.C.S.H. şi Petru Hora. fie- că a lucrat şi el Dc fapt, el, gajat o dată intr-o acţiune
poem încărcat de bărbăţie şi rar-betonist, şef de brigadă. care a venit pe şantier nu­ de economisire a materiale­
hărniciei preţ, scris cu condeiul mari­ Două portrete desprinse, la mai cu 5 luni in urma mea, lor. Din economiile realizate
lor răspunderi, de către oa intimplare, din uriaşul ta­ construit I SI dc a part a- aproape doi, la construcţia memorie momente dc neui­ a participat din '47 încoace la 000 de apartamente am
In luna februarie co­ meni pentru care munca es­ blou al făuritorilor dc fru­ mente unui bloc de circa 80 de a­ tat. la toate construcţiile Hune­ înălţat un bloc cu 24 de a
lectivul de muncă al sta­ te idealul vieţii, frumuseţea, museţi citadine. Vorbele lo>‘ Zona dc jos a oraşului. In partamente, blocul D 1 cu 50 —■ Da. Si. au fost multe. doarei. partamenlc. Să ştiţi că acest
tici C.F.R. Haţeg a obţi­ sensul, ci. La zidirea Hune­ simple, ii prezintă mai bine a cărei construcţie am parti­ de apartamente l-am făcui Pentru cu munca ţi le. dăru­ Petru Moca : „f.o tot re bloc n a avut consumat de la
nut rezultate care expri­ doarei de azi şi-au pus sem­ decit ar face-0 oricare mi­ cipat intens, s-a iimlţal in in cinci luni, D2 in jiatru ieşte. Cind am glisat jirimul vedeţi dumneavoastră aici. bancă nici un leu. Nc-am
mă prin conţinuţii! lor nătura mii şi mii dc con­ ntiilor dc condei. ultimii 11 ani Vreo 2*10 de luni. El in trei luni. şcoa bloc turn — jirin care s-a in Hunedoara — vorbesc dc mutat in el cci care am rea­
preocupare şl hărnicie. structori. Mistria pe cam ei Ş le Iun Fim : „Dc un sfert blocuri. Faptele oamenilor la cu 2o dc săli de clasă in introdus in construcţiile Hu­ noile construcţii — la toate lizat economiile şi care l-am
In sprijinul afirmaţiei pot au luat-o in mină acum mai de veac lot construiesc. De care au lucrat aici n-ar pu­ patru (uni..." nedoarei tehnica, noua a vo­ am muncii. Blocuri, magazi­ construit...
ii folosite şl cîtcva cifre : bine de două decenii este 22 de ani. sint in munci dr tea încape in vorbe. Poate e — Dar calitatea ? ltajelor gtisante — am tuni ne, şcoli, teatru, cluburi. E
la mărfuri expedíale, de mistria renaşterii oraşului, a conducere : şef dc lot, şef de de ajuns să foc o comparaţie — Să vă spun că lucram clipe intense... Dar tot imen­ drept., sint fierar-betonist. ce. V orbe simple, cu ade­
văruri mari. Vorbe în­
pildă, sarcina a fost depă­ transformării lui intr-o ceia- , şantier. E drept, n-am stat şi veţi. deduce nenumărate bine ? Deşi schimburile de se au fost şi acelea pe care fac cu şi oamenii din briga­ cărcate de nobleţea
şită ni 509 tone. iar te industrialii cu adinei rezo­ numai iu Hunedoara, am fapte din eu : la jirimul bloc iui per ic nţ ă au dovedit sujic- le-am încercat cind mi s-a da mea nu se vede. Lucrările muncii, pusă in slujba mari­
la incărcarea-descărcarea nanţe in economia României fost detaşat cu lucrări şi in tuni din cele 18. care dau rioritatca lucrărilor noastre, înminat. la Marca Adunare noastre fac parte din cele as­
vagoanelor, fa(ă de nor­ socialiste, intr-un centru ur­ judeţ, şi in afara lui. Im­ o altă ţinută arhitectonicii mai avem totuşi necazuri, Naţională, „Ordinul Muncii“ cunse. Dar e o muncă im­ lor înfăptuiri. Cuvinte rosti­
ma do 10 ore, s-au reali­ banistic ridicat pe verticala portant este insă că am fost Hunedoarei, durata dc glisa lipsuri la parchete, la faţa pc lingă alte 7 decoraţii pe portantă. Noi ii zicem mun­ te simplu, dar care portreti­
zat 8,8 orc, ceea ce re­ marilor împliniri. Numele o singură dotă angajat. Aici. re a fost o luna Blond a de. Nii ne place să nc ascun­ rare le am. O încercare a zează veridic pe doi coau­
prezintă o scurtare sim­ lor, cunoscute sau anonime, (a Hunedoara. Mai deunăzi cea W nivele. La ultimul dem după deget Dar nc puterilor oamenilor noştri, a ca de rezistenţă. Şi aşa e. tori ai poemului grandios al
ţitoare a staţionării va- s-au incrustat trainic în fie­ am vrut să ştiu ce am făcui „turn", durata de glisare es străduim să depăşim aceste comuniştilor, a fost construc­ — Probabil, locuiţi intr-un renaşterii Hunedoarei — doi
tc „ziua şi etajul~. Aş mai
qoanelor şi introducerea care obiectiv, lăsînd gene­ in acest sfert de veac de da citcva exemple concrete : carenţe... ţia şcolii generale cu 20 de bloc la care aţi participat cu
■— Cu siguranţă ea în în­
tor în rulaj. raţiilor viitoare pilda palpa­ constructor, care mi-a fost dacă înainte cu 0 ani, lu­ delungata dumneavoastră ac­ soli de clasă. Timpul normat munca ? comunişti.
a fost un an. Noi am reali­
contribuţia, lată rezultatul :
bilă a măreţiei muncii lor. colectivul pc care-l conducă cram cite un an şi jumătate, tivitate vi s-au incrustat în zat-o în patru luni. Lc-am — Da. Stau intr-un bloc LUCIA LtCIU