Page 23 - Drumul_socialismului_1969_03

DRUM UL 5 0 C M L I5 M U L tJI
■■■ II

Pe bună dreptate se naşte
Largi posibilităţi de IN EDITURA POLITICA întrebarea: Cine ta trage to­ sizările repetate făcute de
locatarii blocului D 1 în le­
gătură cu remedierea defec­
tuşi „arcul" atit de desfăcut
ţiunilor ivite la instalaţia dc
al acestui fel de a trata cu
AU APĂRUT: Că nu-i un caz izolat după canalizare. La fel std situa­
clienţii? Şi, mai ales, cind ?
ţia şi cind este vorba dc o­
dezvoltare şi afirmare Le-a stat cile ştim ! prirea trecerii autocamioa­
nelor peste zona verde san
Ritmul creşterii populare constituie factori ceasul... Vin, se uita peste aleile din faţa blocului
semnificativi in perfecţionarea
A 1. Nu s-ar putea oare să-şi
conducerii vieţii social-econo­ schimbe metodele de lucru:
a agriculturii judeţului economice coordonate, lucrarea „Preocu­ Ignat). t.a data de 14 mai şi pleacă să vină, sâ vadă şi să reme­
mice pe plan local. Pe aceste
HUNEDOARA (dc la G.
Deschizînd colecţia „Creşte­ pările şi sarcinile actuale ale ¡968, Viorica Naidin, munci­ DEVA (dc la P. Vinerean). dieze deficienţele semnalate?
rea economică“, lucrarea „Rit­ consiliilor populare", de Gheor- toare la laminorul 650 din Acesta este procedeul folosii
ghe Bobocea şi Stan Vlad, a-
mul creşterii economice" de
nostru Emil ian Dobrescu abordează, bordeazâ unele probleme pri­ CS. Hunedoara, a cumpărat dc tovarăşii de la şantierul
Trustului de ■G dili^ilil
„Bijuteria“
de la unitatea
din Deva al
vind rolul sporit al consiliilor
înli -o optică aproape inedită
din Deva, aparţinind OC.L.
în literatura de specialitate, o populare şi al comitetelor exe­ produse industriale, un ceas construcţii, ca răspuns la se­
problemă de importantă majo­ cutive. atribuţiile şi răspunde­ de mină marca „Lucit“, in
ră pentru dezvoltarea econo­ rile lor, diversificarea şi ac­ valoare dc 445 lei. In fa(a
cut. s-au semnalat serioase riale şi băneşti aflate la dispo­ miei noastre centuarea sarcinilor ce le re­ gestionarei ceasul a /ost por­
neajunsuri ziţia cooperativelor, promova­ Complexitatea problemei a vin potrivit etapei pe care o nit şi. a mers. Dar in auto­
O mare răspundere pentru rea neabătută a principiului impus necesitatea ca autorul parcurgem şi a specificului lo­ buzul ce o ducea spre casă,
îmbunătăţirea activităţii in muncii colective şi ridicarea ro­ să-şi organizeze materialul în cal. perfecţionarea continuă a cumpărăloarea a observat că I. A. S. „Avi­
sectorul zootehnic revine me­ lului adunărilor generale ale trei părţi Deoarece ritmul de stilului de muncă, lărgirea şi
nice nu daloria de mare răs­ dicilor veterinari şi cadrelor cooperatorilor, sînt cerinţe de consolidarea sistematică a re­ arătătoarele ceasului au în-
pundere dc a iniţia acţiuni de tehnice din unităţi, care au prim ordin pentru sporirea e­ dezvoltare concentrează ca în- laţiilor cu cetăţenii, conduce­ ctemenit. A doua zi a venit
masă. cu participarea tuturor datoria să contribuie cu în­ ficienţei activităţii de produc­ tr-un focar influenţele princi­ rea de către partid a organe­ cu el la unitatea de ceasor­ cola“ Mintia
forţelor existente, pentru ferti­ treaga lor capacitate la creş­ ţie în unităţile socialiste agri­ palelor procese economice. în lor locale de staf etc. nicărie a cooperativei meş­
lizarea şi corectarea acidităţii terea eficienţei şi aportului cole. partea I („Probleme teoreti­ teşugăreşti .,Solidaritatea*
solului pe suprafeţe cit mai zootehniei la consolidarea coo­ ce"). autorul examinează ca­ Judeţele României din Deva, unde i se indica­
mari Situaţia ce se întîlneşte perativelor agricole In această privinţă, sarcini tegoriile de bază ale repro­ se de către gestionara dis întreprinderea
în unele cooperative agricole, de mare răspundere revin or­ ducţiei. îndeosebi acelea care trată să-l aducă in caz că
unde sute şi mii dc tone de Pomicultura, reprezentată in ganizaţiilor de partid din coo­ j silit indisolubil legate de pro­ socialiste vor ajxzrc defecte in ¡perioa­ agricolă de stat
blema creşterii economice, în
îngrăşăminte organice rămin cooperativele agricole din ju­ perative. comitetelor comunale contextul particularităţilor ac­ Lucrarea a apărut sub for­ da anului, de garanţie. Dis­
deţul nostru prin plantaţiile
nefolosilc. trebuie să determi­ de partid şi consiliilor popu­ ma unui volum în care sînt trată pentru că deşi cumpă- !
ne consiliile de conducere şi înfiinţate pe mai mult de 3 001) lare comunale tuale ale acesteia In partea a prezentate separat cele 39 de rătoarca i-a spus ctl este din „Avicola** Mintia
cadrele tehnice să treacă cu hectare este, de asemenea, una Pentru marea majoritate a ll-a („Metode de analiza can­ judeţe şi municipiul Bucureşti. Hunedoara şi deci există şi
toată hotărirea. înainte de în­ din ramurile de producţie de comitetelor comunale de titativă a ritmului şi factori­ In paginile consacrate fie­ acolo ceasornicărie ea a scris livrează celor
lor creşterii economice"), va-
ceperea campaniei de primă­ mare importanţă, cu condiţii partid, sectorul economic cel torificînd posibilităţile oferite cărui judeţ sînt tratate : aşe­ in certificatul de garanţie
naturale din cele mai favora­
vară. la folosirea eficientă a mai important de pe raza lor zarea geografică a judeţului, „Solidaritatea" Deva Ce con­ interesaţi, in
bile. Pînă în prezent investi­
acestui mijloc principal de ţiile făcute pentru extinderea de activitate îl reprezintă coo­ de metodele moderne statisti- suprafaţa, municipiile, oraşele, tau pentru ea 13 lei cheltuiţi
co-matematice.
autorul şi-a
sporire a recoltelor. In privin­ livezilor nu au fost fructifica­ perativele agricole dc produc­ concentrat atenţia asupra ce- comunele, relieful, clima, ape­ la fiecare drum dc către fiecare marţi şi
ţa folosirii cu chibzuinţă a în­ te pe deplin, randamentul po­ ţie In funcţie de această si­ necesare analizei ritmului le, unele date din trecutul is­ Viorica Naidin.
grăşămintelor naturale agri­ milor fiind destul de scăzut. tuaţie este raţional şi necesar de creştere Ultima parte a lu­ toric al judeţului; trăsături e­ Ceasornicarii din Deva au
cultura judeţului nostru are o Neîngrijirea livezilor, neconi- ca centrul de greutate al crării (..Ritmul economiei conomice, resursele naturale .,cxpcdiat-o~ la Hunedoara, vineri, pai de o zi
tradiţie seculară, care trebuie pletarca golurilor ivite în muncii politice şi organizatori­ româneşti : realizări şi ten­ ale solului şi subsolului ; că şi acolo sint specialişti.
păstrată şi dezvoltată De ase­ plantaţii, neprotejarea pomi­ ce desfăşurate dc comitetele dinţe actuale") evidenţiază populaţie ; dezvoltarea diferi­ Cei dc la Hunedoara n-o pri­ „Perla**- cocoşei
mesc că scrie in certificai
menea. este necesară mai lor împotriva rozătoarelor sînt comunale de partid sâ fie mu­ premisele şi factorii principali telor ramuri economice; creş­ „Solidaritatea0. Şi din luna
multă fermitate în continua­ cîteva dm cauzele ce au de­ lat in aceste unităţi, să se a­ ai dezvoltării economiei româ­ terea activităţii culturale : o- mai 1968, femeia umblă pe la preţul de 0,50
rea acţiunilor dc desecări, terminat scăderea eficienţei corde un sprijin concret orga­ neşti postbelice. îndeosebi pro­ bieclive lurisfioc. drumuri cu ceasul in poşetă.
drenări şi îndiguiri, pentru investiţiilor făcute in pomicul­ nizaţiilor de partid de aici in blemele acumulării şi intensi­ La O.C.t> Produse indus­
combaterea eroziunii solului, tură Asemenea situaţii se în- mobilizarea cooperatorilor la tatea schimbărilor în structu­ triale, căci femeia a mai. lei bucata.
ameliorarea păşunilor, precum tîlnesc la C A P. Turdaş, Roş­ executarea la timp şi de ca­ ra economiei naţionale trecut şi pe aici, revizorul
şi pentru creşterea suprafeţe­ eam. Vîlcele, Ruşi şi alte u­ litate a lucrărilor. In agricul­ contabil loan Redea i-a in­ începînd cu
lor arabile Astfel de acţiuni nităţi. In vederea refacerii şi tură — la iei ca şi în indus­ dicat gestionarei distrate —
să fie organizate în fiecare u- lărgirii livezilor, pentru creş­ trie — comuniştii constituie Preocupările şi conform instrucţiunilor —
nitatc agricolă şi comună, iar terea potenţialului lor produc­ factorul dinamizator, oamenii să-i schimbe ceasul. Nici po­ luna aprilie se
la realizarea lor să fie antre­ tiv, va trebui ca. începînd din muncii văd în exemplul lor sarcinile actuale meneală. O adresă a U.J.C.M.
nate toate forţele şi îndeosebi această primăvară, să fie lua­ un model de comportament şi indică tovarăşului Carol Ga­ vor livra şi pui
tineretul te măsuri concrete şi hotărî le acţiune Comitetele comunale, ale consiliilor bor, vicepreşedinte la „Drum
Deoarece pâmîntul este în fiecare cooperativă agrico­ organizaţiile de partid din coo­ nou’ Hunedoara, că este... de o zi din rase
perativele agricole de produc­
principalul factor al producţi­ lă pentru înlăturarea deficien­ ţie au datoria de a milita zi populare pasibil dc pedeapsă, în con­
ei agricole, folosirea raţiona­ telor semnalate. Valorificarea de zi pentru activizarea tutu­ formitate cu instrucţiunile pentru carne.
lă, apărarea şi conservarea superioară a condiţiilor de ror comuniştilor, astfel ca ci Intrarea în- funcţiune a noi­ U.C.E.C.OM. 92 208 din W
lui constituie o îndatorire a dezvoltare a pomiculturii să să constituie exemple demne lor organe locale ale puterii mai 1966, dacă nu ta lua
fiecărui agricultor. In acest facă obiectul unei preocupări de urmat pentru masa coope­ şi administraţiei de stat. ca măsuri pentru repararea cea­
sens. consiliilor populare le susţinute din partea Direcţi­ ratorilor in ceea ce priveşte urmare firească a măsurilor sului. Ceasornicarul Paul din
revine sarcina să vegheze cu ei agricole. Uniunii judeţene a participarea la muncă, aplica­ privind îmbunătăţirea reorga­ Hunedoara — salariat al
întreaga răspundere la aplica­ C A P. şi conducerilor unităţi­ rea metodelor agrozootehnice nizării administraţi v-terâ tona­ .,Drumului nou* — o dă a­
rea^ prevederilor legii referi­ lor, astfel incit sâ poată fi avansate, grija pentru apăra­ le a ţârii, importantele com­ fară din atelier cind merge
toare la folosirea, apărarea şi satisfăcute în mai mare mă­ rea şi dezvoltarea avutului petenţe atribuite consiliilor cu ceasul la reparat ! Trustul de construcţii
conservarea pămîntului. să sură cerinţele de consum ale obştesc
sprijine prin toate mijloacele populaţiei. Probleme impor­ Legea de organizare şi func­ întreprinderea de producţie
aplicarea măsurilor menire să tante trebuie rezolvate şi în ţionare a consiliilor populare
contribuie Ia utilizarea cu legătură cu creşterea produc­ prevede sarcini şi răspunderi
lare comunale în ce priveşte Programul returului campiona­
randament maxim a fiecărui ţiei de legume Agricultura sporite pentru consiliile popu­ secundară şi prestat» Deva
hectar de teren, atît în secto­ judeţului nostru are largi po­
rul de stal sau cooperatist, cîl sibilităţi pentru a asigura folosirea judicioasă a fondu­
şi în sectorul producătorilor sporirea producţiei de legume, lui funciar şi dezvoltarea pro­ Hunedoara — Minerul Uricani; strada Horia, nr 11
individuali. pentru a acoperi în mai mare ducţiei agricole Trebuie sâ se Minerul Aninoasa — Minerul
In condiţiile judeţului nos­ măsură aprovizionarea popu­ înţeleagă că consiliile popu­ tului judeţean Vulcan ; Energia Deva — Pa­
tru. cu suprafeţe de păşuni laţiei cu aceste produse. Văile lare comunale răspund direct rîngul Lonea ; Constructorul
şi fineţe întinse, ramura de Mureşului. Streiului şi Crişu- de activitatea unităţilor agri­ Hunedoara — Autobuzul Brad. angajează:
bază a producţiei agricole o lui oferă condiţii, cu cheltuieli cole dc pe raza lor teritorială
constituie zootehnia. Realiză­ minime, de irigare totală a su­ Legea precizează că ele orga­ Elapa a XlV-a, 9 martie 1969 .tcg — Minerul Aninoasa; Con­ Elapa a XXIV-a. 18 mai 1969 — Mecanici reparaţii auto şi
rile obţinute în sporirea efec­ prafeţelor cu legume cultivate nizează elaborarea proiectului Dacia Oraştie — Preparato­ structorul Lupeni — LG.C.L. Dacia Oraştie — Constructo­
tivelor de animale şi a pro­ în cooperativele agricole de planului de producţie şi răs­ rul Petrila ; C F.R. Simeria —■ Hunedoara. rul Hunedoara ; Autobuzul Brad
ducţiei lor. contribuţia seclo- producţie şi întreprinderile a­ pund de realizarea lui. Aceas­ Minerul Uricani ; Minerul Tc- Elapa a XIX-a, 13 aprilie 1969 — Energia Deva ; Parîngul Lo­ utilaje categoria 5-8
rullfi zootehnic la consolida­ gricole de stat, iar gradul ri­ ta presupune un sprijin nu la liuc — Minerul Vulcan ; Aba­ Constructorul Lupeni — Da­ nea — Minerul Aninoasa ; Mi­
re;# ^tnilăti lor. sînr însă depar­ dicat de urbanizare a judeţu­ modul general, ci ajutor con­ torul Haţeg — Parîngul Lonea ; cia Oritştie; LG.C.L. Hunedoa­ nerul Vulcan — LG.C.L. Hune­
te de a oglindi posibilităţile lui oferă o piaţă sigură şi a- cret, efectiv cooperativelor a­ Constructorul Lupeni — Auto­ ra — Abatorul Hajeg ; Mine­ doara ; Minerul Uricani — Informaţii suplimentare la sediul
(Ie care dispun cooperativele propială de desfacere a legu­ gricole de producţie în dez­ buzul Brad; I.G C L. Hunedoa­ rul Aninoasa — Minerul Te­ Constructorul Lupeni ; Prepara­
agricole Deficienţele ce se melor şi deci o sursă impor­ voltarea lor multilaterală, in­ ra — Constructorul Hunedoa­ liuc ; Energia Deva — CFR. torul Petrila — Abatorul Ha­ întreprinderii, telefon 2357- servi­
manifestă în privinţa, hrănim tantă de venituri. tervenţia promptă, ca organe ra ; Minerul Aninoasa — Ener­ Simeria; Constructorul Hune­ ţeg ; CFR. Simeria — Mino­
şi îngrijirii animalelor se re­ Trăgînd învăţăminte din locale ale puterii şi adminis­ gia Dcvo. doara — Preparatorul Petrila; rul Teliuc ciul personal.
flectă negativ in procentul neajunsurile ce au existat în traţiei de stat, atunci cînd se Etapa a XV-a. 16 martie 1960 Parîngul Lonea — Minerul Vul­ Etapa a XXV-a. 25 mai 1969
scăzut dc natalitate şi numă­ anul trecut% în privinţa apro­ constată că fondul funciar es­ Minerul Anînoasa — Dacia can ; Autobuzul Brad — Mine­ C F R Simeria — Dacia Orăş- J
rul ridicai de mortalităţi, şi vizionării populaţiei cu legu­ te folosit nerational sau nu se Oraştie; Energia Deva — rul Uricani tie ; Minerul Teliuc, — Prepa­
îndeosebi in producţiile de me, se impune luarea celor efectuează la timp lucrările a­ IG.CL. Hunedoara ; Construc­ Etapa a XX-a, 20 aprilie 1969 ratorul Petrila; Abatorul Ha­
apte şi carne. mai urgente măsuri de ampla­ gricole. torul Hunedoara — Constructo­ Dacia Oraştie — Parîngul ţeg — Minerul Uricani ; Con­
îmb in 'năţirra radicală a ac­ sare a grădinilor pe terenuri Recent s-au terminat adu­ rul Lupeni ; Autobuzul Brad — Lonea; Minerul Vulcan — structorul Lupeni — Minerul
tivităţii în sectorul zootehnic corespunzătoare, irigarea tota­ nările generale ale cooperati­ Abatorul Haţeg ; Parîngul Lo­ Autobuzul Brad ; Minerul Uri­ Vulcan; LG.C.L. Hunedoara — întreprinderea dc consiruc-
este, în etapa actuală, sarci­ lă a suprafeţelor destinate n- velor agricole de producţie. nea — Minerul Teliuc; Mine­ cani — Constructorul Hunedoa­ Parîngul Lonea ; Minerul Ani­
na principală in domeniul a- cestor culturi, îngrijirea în Organizaţiile de partid şi con­ rul Vulcan — C F.R Simeria ; ra ; Preparatorul Petrila — E­ noasa — Autobuzul Brad ; Ener­ tii şi proiectări cu sediul
firiculUirii. întrucît pentru re­ condiţii optime a plantelor. siliile de conducere să mili­ Minerul Uricani — Preparato­ nergia Deva ; C.F R. Simeria — gia Deva — Constructorul Hu­
zolvarea ei sînt necesare nu Acum, cînd se pun bazele re­ teze activ pentru îndeplinirea rul Petrila Minerul Aninoasa ; Minerul nedoara.
numai măsuri organizatorice, coltei acestui an, trebuie in­ sarcinilor stabilite în planuri­ Etapa a XVI-a, 23 martie 1969 Teliuc — LG.C.L. Hunedoara ; Etapa a XXVI-a, 1 iunie 1969 in Deva
ci şi noi investiţii în construc­ tensificate şi eforturile din le de măsuri tehnico-organiza- Dacia Oraştie — Minerul U- Abatorul Haţeg — Constructo­ Dacia Oraştie — Energia De­
ţia de adăposturi, precum şi partea organelor contractante. lorice aprobate de adunările ricani ; Preparatorul Petrila — rul Lupeni. va ; Constructorul Hunedoara —
acţiuni de profilare a brigă­ Ele au datoria sâ se interese­ generale, să concentreze toate Minerul Vulcan ; C F R Sime- Etapa a XXI-a, 27 aprilie 1969 Minerul Aninoasa; Autobuzul
zilor şi fermelor zootehnice din ze îndeaproape de asigurarea forţele în această direcţie ria — Parîngul Lonea; Mine­ Abatorul Haţeg — Dacia O- Brad — LG.C.L. Hunedoara ; Strada G. Enescu, nr. 40, telefon 2334
cadrul C A P. Eforturi deosebi­ seminţelor şi materialelor, de Atenţia principală să fie în­ rul Teliuc — Autobuzul Brad ,* răstie ; Constructorul Lupeni — Parîngul Lonea — Constructo­
te trebuie făcute pentru asigu­ modul cum se lucrează supra­ dreptată asupra îndeplinirii în Abatorul Haţeg — Constructo­ Minerul Teliuc; LG.C.L. Hune­ rul Lupeni; Minerul Vulcan —
rarea bazei furajere alît în feţele plantate, cum se recol­ mod exemplar a sarcinilor le­ rul Hunedoara ; Constructorul doara — C F R. Simeria ; Mi­ Abatorul Haţeg; Minerul Uri­ an gajează:
perioada de stabulaţic cît şi în tează şi valorifică producţia. gate de pregătirea şi desfăşu­ Lupeni — Energia Deva; nerul Aninoasa — Preparato­ cani — Minerul Teliuc; Prepa­
perioada de vară-loamnă. In Conducerile cooperativelor rarea campaniei agricole de LG.C.L. Hunedoara — Minerul rul Petrila ; Energia Deva — ratorul Petrila — CFR Sime­ 1 excavatorist pe utilaj nou ;
acest sens, se pot considera şi cadrele tehnice, cu sprijinul primăvară, cunoscînd că acum Aninoasa. Minerul Uricani ; Constructo­ ria.
ca fiind minime măsurile pre­ organelor agricole judeţene, se hotărăşte soarta producţi­ Etapa a XVlI-a, 30 marile 1969 rul Hunedoara — Minerul Vul­ Ora oficială de începere a 6 instalatori sanitari ;
văzute (le consiliul Uniunii ju­ trebuie sâ asigure extinderea ei culturilor de primăvară In- LG.C.L. Hunedoara — Docta can ; Autobuzul Brad — Parîn- jocurilor este, pentrn primele 4 dulgheri ;
deţene a C A P. prin care se simţitoare a suprafeţelor cu sămîntarea la timp, în teren Orăştie; Minerul Ajunoasa — gul Lonea. 3 etape, 10 la juniori şl 11.45
preconizează ca în acest an culturi de legume protejate, bine pregătit, constituie condi­ Constructorul Lupeni ; Energia Etapa a XXII-a, 4 mai 1969 pentru seniori. 20 zidari ;
sâ se cultive după recoltarea precum şi producerea în vii­ ţia principală a obţinerii de Deva — Abatorul Haţeg ; Con­ Dacia Orăstie — Autobuzul Schimbarea dalei de dispu­ 1 tîmplar ;
păioaseior 5 000 ha cu furaje şi tor a unor cantităţi mai mari recolte bogate Trebuie făcut structorul Hunedoara — Mine­ Brad; Parîngul Lonea — Con­ tare la o altă dală, precum şi
cu totul nesalisfăcătoare ac­ de seminţe pe plan local totul pentru asigurarea depli­ rul Teliuc; Autobuzul Brad —- structorul Hunedoara ; Minerul a orei de începere a jocurilor 3 electricieni ;
ţiunile întreprinse pînă acum La recenta plenară a consi­ nă a acestor condiţii. C F R. Simeria; Parîngul Lo­ Vulcan — Energia Deva ţ Mi­ va pulea II acordată echipei 1 conducător auto :
de orcanele agricole judeţene, liului Uniunii judeţene aCAP. Agricultura judeţului nostru nea — Preparatorul Petrila ; nerul Uricani — Minerul Ani­ solicitante cu condiţia ca parte­
consiliile populare, cooperati­ şi fn adunările generale ale are largi posibilităţi de dez­ Minerul Vulcan — Minerul noasa ; Preparatorul Petrila — nerii să accepte dala solicita­ 30 muncitori necalifica(i.
vele agricole şi ţăranii indivi­ cooperativelor, s-au ridicat voltare şi afirmare In actua­ tă şl să posede acordul scris Salarizarea In acord, conform legislaţiei in
duali pentru curăţarea păşuni­ critici îndreptăţite la adresa la etapă, caracterizată prin- Uriconi. LG.C.L. Hunedoara; C.F.R. Si­ al Comisiei judeţene, cu 10 zi­
lor şi fîneţelor naturale, su- modului cum întreprinderile tr-o puternică efervescentă Etapa a XVIII-a. 6 aprilie 1969 meria — Constructorul Lupeni ; le înainte de reprogramarea vigoare.
pratnsăminţarea şi mai ales de mecanizare a agriculturii politică şi dc munca pentru în­ Dacia Oraştie — Minerul Minerul Teliuc — Abatorul Ha­ datei.
pentru fertilizarea lor Acum, deservesc unităţile. Intr-ade­ deplinirea exemplară a sarci­ Vulcan ; Minerul Uricani — ţeg
dnd incă nu a început campa­ văr, în campaniile agricole şi nilor celui de-al patrulea an Parîngul Lonea; Preparatorul Etapa a XXIII a, 11 mai 1969
nia agricolă de primăvară es­ îndeosebi la recoltat intervin al cincinalului, pentru înfăp­ Petrila — Autobuzul Brad; Minerul Teliuc —Dacia Orăş-
te momentul cel moi potrivit prea multe defecţiuni la ma­ tuirea programelor de perfec­ C FR. Simeria — Constructo­ tie ; Abatorul Haţeg — C.F R.
pentru a se organiza acţiuni şini şi utilaje, mecanizatorii ţionare a economiei şi a vie­ rul Hunedoara ; Minerul Teliuc Simeria; Constructorul Lupeni
pentru curăţarea şi fertilizarea sînt slab cointeresaţi şi con­ ţii sociale elaborat de Con­ — Energia Deva ; Abatorul Ho- — Preparatorul Petrila ; LG.C.L. întreprinderea de industrie
păşunilor şi fîneţelor naturale trolaţi în ce priveşte calitatea gresul al IX-lea şi de Confe­
Preocuparea de a spori pro­ lucrărilor, nu folosesc din plin rinţa Naţională a PCJR, nu
ducţia de nutreţuri se cere a timpul optim de lucru Desi­ există îndatorire patriotică
fi însoţită de o muncă siste­ gur că sînt destule cazuri cînd mai mare pentru ţărănimea locală Hunedoara
matică pentru selecţia anima­ şi consiliile de conducere ale cooperatistă, cadrele tehnice, Succesul luptătorilor români
lelor. precum şi pentru asigu­ C A P. nu creează condiţii de mecanizatori, pentru comuniş­
rarea .şi permanentizarea ca viaţă corespunzătoare pentru tii care lucrează in agricultu­ la mondialele de greco-romane
îngrijitori a celor mai harnici mecanizatori. ră decit aceea de a se alinia Str. Mihai Viteazul nr. 3 angajează:
şi pricepuţi cooperatori, cu îndeplinirea obiectivelor ce eforturilor întregului popor Campionatele mondiale de lupte greco-romane s-au
dragoste şi tragere de inimă stau in faţa sectorului coope­ pentru asigurarea înfloririi încheiat la Mar del Plata (Argentina) cu un strălucit
faţă de această meserie Fă­ ratist al agriculturii este ne­ continue a patriei socialiste şi succes al sportivilor români care au cucerit două me­
ră îndoială că succesul in creş­ mijlocit legată de activitatea ridicarea bunăstării celor ce dalii de aur, lina de argint şl lina de bronz. — tinichigii auto,
terea animalelor depinde în pe care o desfăşoară oamenii, muncesc Titlurile mondiale au fost obttnule de Gheorghe Ber-
mare măsură şi de felul cum cadrele ce lucrează în agri­ Există convingerea fermă că ccanu şl Slmlon Popescu. In limitele categoriei 52 kg.
sînt cointeresaţi oamenii, de cultură. îmbunătăţirea stilului oamenii muncii de pe ogoare Cornel Turturea şl-a adjudecat medalia de argint. Iar — vopsitori auto.
legarea retribuţiei lor de re­ şi metodelor de muncă ale or­ se vor dărui, cu priceperea, medalia de bronz a revenit Iul Nlcolae Neguţ la cate­
zultatele pe care le obţin în ganelor judeţene, creşterea hărnicia şi simţul gospodăresc goria 90 kg.
creşterea producţiei. Aseme­ răspunderii şi competenţei care le sînt caracteristice, ob­ In urma acestor rezultate, echipa României s-a clasat Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii.
nea probleme trebuie puse şi consiliilor de conducere şi ca­ ţinerii în anul 19G9 şi în con­ pe locul doi pe naţiuni, după formaţia Uniunii Sovie­
pentru îngrijitorii de ovine, drelor tehnice din unităţi în tinuare de roade cît mal bo­ tice.
unde în general, în anul tre­ gospodărirea fondurilor mate- gate.
tria") ; Duelul Iun* („Flacăra”) : chestrA de coarde de Edward El­ ment poetic De ziua femeii ; 23,25 Angela ZHia : 16,00 Recital de o- 17,33 Actualitatea oeonomlcfl. A-
GEOAGIU-bAT : Capcana ; HA­ gar. Poemul 9lmfonle „Narelsse" Melodii de dragoste ; 0,05—5.00 Es­ pcrA Zoe Dragoiescu ; »7,00 Radio­ Vremea grlcultură. „Z&brant 1009“ —
AZI ropii minune ; GURABATIZA : O­ zică de cstradA ; 13.30 Lexicon mu­ gramul zilei ; 0.10 Concertul dimi­ discuri ; 17.30 Din creaţia compo­ Tema : Cura modernizăm
jurnal. Sport. Buletin meteorolo­
de Ton Nonna Ote.Rcu ; 15,0.3 Mu­
trada noclurnA.
ŢEG : Viaţa In doi ; BRAD : Trei
filmat. Industrie.
reportaj
corală
Muzică
PROGRAMUL II : 6.00 Din pro­
I7,t0
pe
gic ;
al
romAni
zical
Interpreţilor
mul fără paşaport ; ILIA : Repu­
producţia ;
blica Skld. (XXII). Litera P ; 16.00 Radiojur­ neţii ; 6,45 Muzică populară din zitorului Ion Vasllescu ; 17,45 Con­ PENTRU 24 ORE 18,05 Limba spaniolă. Lecţia 48
nal. Sport. Buletin meteorologie : Tranjdlvanla ; 7,10 Cintă fanfara certul pentru orchestră de coarde (reluare) ;
16.1« Festivalul internaţional de reprezcntatlvA r Armatei ; 7.45 de Remus Gcorgescu ; 10.03 Me­ Vreme relativ rAcoioasfl. cu re­ 19.30 Ateneul tineretului. „Coloc­
CINEMA RADIO muzică uşoară ..Cerbul de mu" Cintece şl Jocuri ; n.to Tot înain­ moria pămintulul românesc (re­ nii variabil. Vlniul ra sufla po­ 19.00 Telejurnalul do seară. Bule­
viu despre lirism *69“ ;
pentru
pionier») :
te (emisiune.
— Braşov 1069. Selectluni din re­
trivit, cu Intensificări locale, din
citaluri : 16.45 Muzică populară : 9.10 Curs de limba spaniolă. Ci­ luare) ; l«.2ă Festivalul internaţio­ sud-est. Temporar vor cădea pre­ tin meteorologic ;
t 17.15 Pentru patrie : 17,43 Muzică
PROGRAMUL 1 : 3.03—3.01) Pro­ clul I. lecţia a 13-a ; 9.30 Muzică nal de muzică uşoarA „Cerbul dc cipitaţii slabe, local sub formă 19.30 Mult e dulce şl frumoasă —
DEVA : profesionişti (cinema­ gram muzical dc dimineaţă ; uşoarA ; 17.33 Tribuna radio ; 13.05 uşoară de Emanuel lonescu şl Pe­ aur'4 — Braşov 19G9. Selecţiunţ din «1* ninsoare. Ziua temperatura va emisiune de limbă română ;
tograful „Patria”) ; Acest pâmint Muzică populară şl uşoară : 10.30 fi cuprinsă Intre 2 şl S grade Iar 19,43 Desene animate ;
este al meu („Arta“) ; SIMERIA : 6.05— 9,10 Muzicâ şl actualităţi : Gazeta radio : 13.00 O melodie pe tre MihAescu : 10,05 Sonate de Cou­ concurs ; 19.05 Album folcloric ; noaptea Intre minus 2 >i minus 3 20.00 Festivalul International dc
Prinţesa ; HUNEDOARA : BceDct 9 30 Ateneu ; 10,10 Curs de limba adresa dumneavoastră : i!» 20 perin : 10.30 Fantezii de estradă : 19.30 Curs de limba spaniolă. Ci­ grade. Dimineaţa ceaţă localA. muzică uşoară „Cerbul de
spaniolă. Ciclul IT. lecţia a 22-a :
(seriile I şi H) (..Constructorul“) : 10,30 Radio-Prichindel ; 11.03 Muzl- Sport : 19,50 Miniaturi Instrumen­ lfl.4.1 Teatru radiofonie. „Poriro­ clul 11. lecţia a 22-a (reluare) : 10.30 Tr. pentru specialişti. Modi- aur" — Braşov 1969. Concurs
Columna (seriile I şi II) („Flacă­ cA Instrumentali : 11.23 şirag de tale : 20.05 Teatru radiofonic se­ cloA. „Tratamentul pierderi­ de interpretare (III). Partici­
ra”) ; Noaptea („Sitlcrurgisiul“) : lul“ de Al Voitln ; tî.OS Avan­ 19.50 Noapte bună, copil : 21,05 lor dc substanţe post-trau- pă Jacek Lccli — Polonia,
CALAN : Duelul limc ; TELIUC : melodii : 11 .15 Sfatul medicului, rial. Aurul negru do Cezar Pc- premieră cotidiană ; 12,15 Concert Piese pentru violoncel ; 21,25 Fes­ PENTRU URMĂTOARELE matice" ; Hanla Pazcltova — Ceho­
prevenirea
îngrijirea dinţilor şi
Fantcziştll ; PETROŞANI : Panto­ licseu. Dramatlznro dc Itie PAu- de prfnz ; 13.00 Din mu2ica po­ tivalul internaţional de muzică 11.00 Pentru elevi. Consultaţii la slovacia. Aarno Ttanlncn —
ful cenuşi»rosei („7 Noiembrie”) : cariei dentare : 12.00 Solişti de o- ncscu. Seria a V-n. ..Comorile a ­ 2 ZILE matematică — clasa a VIZl-a. Finlanda, Bent Warburg —
întoarcerea vrăjitorului (..Republi­ perâ Interprciind muzică de es­ poarelor : 13.20 Ştiinţa In slujba uşoarA „Cerbul de aur“ — Bra­ Probleme asupra volumelor Danemarca, Conny Vink —
ca") i LUPENI : Lustragiul („Cul­ tradă : 12 20 Cronica literară de duc mArirl“ ; 20.2« Muzică uşoară păcii ; 13.40 Pagini din opereta şov 1969. Recitaluri tn afară dc Vreme schimbătoare cu ocini şi ariilor frcluare) : Olanda, Dagmar Frlederie —
Râpeanu : t2..*M) rnlilniir
ValcrUi
tural") ; LONEA : Ce noapte, bă­ cu melodia populară şi interpre­ dc Florentin Delmar, Auret Ma- . Paganini’“ de Lehar ; 14.10 Din concurs. Transmisiune în direct : variabil. Vor cădea precipitaţii 11.30 Limba rusă — lecţia 44 (re­ R.D.G., Slobodan Stefanovici
lei» (..7 Noiembrie") ; Samuraiul nolache şi Rlchard Slein ; 21,03 repertoriul interpreţilor de muzică 23.07 Muzica Sn lume : 23,10—1.00 locale sub formă de lapoviţă şi luare) ; — lucoslavia. Recital (n a­
(„Minerul") : ANINOASA : Ea va tul preferat : 13.I0 Avanpremieră Atenţiune, părinţi ! : 21,25 Jazzul. ninsoare. Vint potrivit din sud- 12.00 Limba spaniolă. Lecţia 48 ; fară de concurs sus(înut dc
ride ; PETRILA : Apelul ; VUL­ ceiidiană : I-120 Solişti ş> orches­ o artă a secolului ; 22.00 Radio­ populară Artemiza Bcjan «u Ma­ Concertul pentru orchestră de Pa­ vest. cu unele intensificări locale IC,00 Campionatul mondial de ho­ Waldemar Matuşkn (Ceho­
chei pe gheaţă. România —
ul Constamincscu : Simfonia „Ar­
CAN : Veşnicul intirzial : ORAŞ­ tre dc muzică uşoarA ; H.30 Con­ jurnal. B u l e t i n meteorologic. rin Pogon ; 14.30 Moment ştiinţi­ din sud-csl. Temperatura uşor Iugoslavia : slovacia) şî Barbara (Fran­
ţă) ;
TIE : Asii searA >«A distrez. („Pa­ certul zilei, Serenada pentru or- Sport ; 22.20 Romanţe ; 23,20 Mo­ fic ; 14,33 CIntâ Sergiu Cloiu şi monia lumii" de Paul Hindemith. variabilă. Dimineaţa ceaţă locală. 17.30 Telex Tv. ; 23.00 Telejurnalul de nnante.