Page 25 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toate ţările, uniţi-va I
Adunări festive

cu prilejul Zilei de 8 Martie

lului cincinal, vorbitoarea a re de care se bucură astăzi
ÎN C A P IT A L Ă spus : In victoriile dobîndite femeile în ţara noastră, în
de poporul nostru se află toate sectoarele de activitate,
cristalizată şi munca milioa­ şi se angajează să muncească,
Sărbătorirea Zilei de 8 Mar­ nelor de femei. cu forţe sporite, alături de
tie — Ziua internaţională a Ca semn al preţuirii muncii întregul popor, pentru înde­
femeii — a fost marcată în depuse în diferite ramuri de plinirea şi depăşirea măreţe­
Capitală printr-o adunare fes­ activitate, pesle 31 000 de le- lor obiective ale programului
tivă, care a avut loc, vineri mei au fost distinse cu ordine elaborat de partid, pentru în­
după-amiază, în sala de con­ şi medalii ale Republicii So­ florirea continuă a patriei
certe a Radioteleviziunii, sub cialiste România ; sute de fe­ noastre socialiste.
auspiciile Consiliului Natio­ mei au primit titlul de pro­ (Agerpres)
OREDN OL COMITE TIL1I JOOETEIM IOHEOOORB OL P.CR. Şl OL CONSILIULUI POPULOR JUOEŢEBN nal al Femeilor şi Comitetu­ fesor şi învăţător emerit, ma­
lui municipal al femeilor — estru emerit al artei, al spor­
Bucureşti. . tului, laureat al premiului de L A D E V A
Despre semnificaţia Zilei stat ; aproape 136 000 distinc­
ANUL XX!. NR. 4410 SÎMBATA 8 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI de 8 Martie şi despre felul ţii au fost conferite femeilor Ieri după-amiază, în sala
cum au întîmpinat acest eve­ care au născut şi crescut
niment femeile din ţara noas­ mulţi copii. „Arta" din Deva, a avut loc
tră, a vorbit prof ing. Su- Participantele la adunare o adunare festivă închinată
zana Gâdea, preşedinta Con­ au adoptat apoi, Intr-o atmo­ zilei de 8 Martie.
siliului Naţional al Femeilor. sferă entuziastă, o telegramă In faţa unui mare numâv
După ce a subliniat că Ziua adresată Comitetului Central de participante — muncitoa­
FEMEIA IN internaţională a femeii se al Partidului Comunist Ro­ crătoare din comerţ şi inte­
re, ţărânci cooperatoare, lu­
Nicolae
tovarăşului
mân,
sărbătoreşte în acest an
în
Elena
lectuale — lovarăşa
condiţiile cînd întregul popor
exprimă sentimentele de una­
se află angajat în lupta pen­ Ceauşescu, personal, în care Borza, preşedinta Comitetului
judeţean al femeilor, a vor­
tru îndeplinirea şi depăşirea nimă recunoştinţă pentru de­ bit despre însemnătatea Zilei
plinele posibilităţi de afirma-
SOCIETATEA măreţelor obiective ale actua- internaţionale a femeii, pre­
cum şi despre' aportul femeii
Se apropie^ începerea bilite de partid. Vorbitoarea
la înfăptuirea sarcinilor sta­
a relevat hotărîrea femeilor
SOCIALISTA însămînţărilor de primăvară de a aduce în acest an o con­
tribuţie sporită la îndeplini­
care
rea angajamentelor pe
colectivele din judeţul nostru
Seminţele pot şi le-au luat în întrecere.
De la un capot la altul ol ţârii, sentimente pline de ★
cea mai sensibilă căldură şi afecţiune se îndreaptă as­ Asemenea adunări au avut
tăzi spre tovarăşele noastre de muncă şi de viaţă, soţii, loc ieri şi în celelalte muni­
fnome sau bunice. Ziua de 8 martie, sărbătoarea inter­ cipii şi oraşe din judeţ, iar
naţională o femeii, este ziua ghioceilor, a atenţiilor ex­ încorporate astăzi au loc în comune.
primate In modul cel mai gingaş faţa de marele rol, faţă
de înalta răspundere pe care femeile le îndeplinesc cu
cinste în societatea noastră socialistă. Mureşană unde loturile de se­
Nu este o noutate cînd spunem că societatea socia­ minţe conţin multe seminţe de
lista este prima societate umană care a ridicat femeio în sol? buruieni, boabe seci etc. Con­
io nivelul de cetăţean egal ŞÎ la drepturi şi la îndatoriri. ducerile unităţilor respective şi
Se cunoaşte, o trăim, o simţim. Totuşi e necesar să o* cadrele tehnice au datoria să
mintim — pentru tinerele generaţii — situoţio umilitoare Este binecunoscut tuturor ia măsuri urgente în scopul
în care troîo imensa majoritate a femeilor în trecut. lucrătorilor din agricultură că condiţionării seminţelor, punînd
Doco era muncitoare, la salarizare, era considerată în Verificarea, în laboratorul central al C.S.H., a modului de funcţionare a aparatelor ce baza recoltelor se pune din în funcţie selectoarele, trioare-
categoria «femei şi copii", Dacă era ţărancă, trebuia să servesc la determinarea conţinutului de carbon din oţel constituie o operaţie ce necesită limp prin fertilizarea şi pregă­ le, vînturătorile, operaţie după
îmbrace cu truda nopţilor de priveghi la tors şi ţesut maximă a lent ie şi multă pricepere. Astfel de verificări sînt executate şî de inginera Maria tirea terenului. La aceşti fac­ care să fie extrase probe şi tri­
întreoga familie şî apoi să io parte, în egală măsură cu Ţiu-_____________________________________ tori trebuie adăugată însă şi mise la laborator In vederea
bărbatul. Io muncile agricole. Dacă era mamă, trebuia sămînţa, care are o importanţă stabilirii valorii culturale. A­
să rupă punea de la gura familiei, cînd o avea, deosebită în sporirea calitativă preciem interesul deosebit a­
pentru a putea cumpăra copiilor obecedore. De drepturi şi cantitativă a producţiei, in­ cordat acestor lucrări de către • BRAS0V 1969«
cetăţeneşti nu se putea vorbi. fluenţând cu cîteva zeci de pro­ C.A.P. Simeria. SIntandrei, Hă-
Astăzi, în Republica Socialistă România, femeile o­ cente recolta obţinută. rău, Şoimuş şi altele care încă BRAŞOV (prin telefon
cupă o poziţie demnă, de deplină egalitate în drepturi, Acum, dnd sîntem în pra­ în cursul lunii ianuarie au tri­ de la trimisul special al
ele se manifestă plenor m toote sferele producţiei ma­ gul începerii lucrărilor agrico­ mis probe de seminţe pentru ziarului Drumul socialii**
teriale şi s pir ¡tu o le, în întreaga vioţă sociolă. Constituţia, le din campania de primăvară, analiză. mulul", LIVIU NICOLA).
Deşi nu ne mai desparte mult
statul nostru socialist le garantează dreptul la salariu se impun a fi rezolvate o serie timp pînă la începerea campa­ I neon jurată cu admiraţie
egol pentru muncă egală, de a alege şi a fî alese, de de probleme privind aprovizi­ niei de fnsămlnţări. mai sînt unanimă, mai ales după e­
o se instrui, de a-şi valorifica priceperea şi tolenţul în Reducerea cheltuielilor onarea cu seminle şi pregătirea unităţi ca C.A P. SIrbi, Ohaba, voluţia de joi seara, care a
gospodărirea oraşelor şi sotelor. Fomilio socialistă cu­ acestora pentru însămîntări. O Mărtineşti, Orăştioara de Sus, ineîntat pe toţi cei prezenţi
noaşte acum o alto etică, miliarde de lei distribuie sta­ necesitate de prim ordin este Ocollşu Mic, Vaidei, Nandru, la festival, TEREZA KESO-
tul sub formă de alocoţiî pentru copii, toate manualele ca unităţile agricole să-şi revi­ Sincrai etc. care nu s-au în­ VIJA, vedeta iugoslavă —
sau „fata cu flautul*, cum
pentru învăţămîntul de cultură generală sînt gratuite. zuiască balanţa seminţelor, grijit de condiţionatul şi trimi­ i se mai spune — a parcurs
Femeile din judeţul Hunedoara, la fel ca femeile de producţie să-şi controleze stocurile exis­ terea probelor necesare pentru un drum lung pină la izbîn-
din întreogo ţară, reprezintă o mare forţă productivă o tente şi să le stabilească valoa­ analiză. Să fi uitat oare con­ zile artistice de azi. Dacă
societăţii, un nesecat izvor de talente şi iniţiativă. Peste rea culturală prin analize de ducerile acestor unităţi că „ce­ acum este una din cîntăre-
50 000.de femei lucrează în întreprinderi, la catedre, in laborator. ea ce se seamănă aceea se cu­ ţcle care fac vogă la Paris
reţeaua de ocrotire a sănătăţii sau in cea comercială, Nu trebuie uitat faptul că a­ lege ?“ — printre altele, a înche­
în instituţii. In agricultura cooperatistă a judeţului, peste pe lista urgenţelor nul trecut, fn partea a doua a Acum este timpul cel mol iat un contract pe 5 ani la
60 la sută din numărul ţăranilor cooperotori sînt femei, campaniei de recoltare, din cau­ potrivit pentru ca sămînţa de „Olympia' — tinăra iugo­
multe îndeplinind funcţii de răspundere în acest sector. za ploilor căzute, o bună par­ cartofi depozitată în pivniţe sau slavă nu uită că a început
De asemenea, la alegerile de la 2 martie, 1 195 femei te din seminţele de cereale s-au silozuri să fie controlată şi ve­ să iubească şi să înveţe mu­
din judeţ ou fost alese ca deputaţi în Moreo .Adunare Condiţiile actuale în. care In acest context, apare deo­ binatul carbonifer Valea Jiu­ înmagazinat ai un procent ma­ rificată prin sondaje făcute la zica de la 7 ani, ca flautis-
Naţională şi în consiliile populare judeţean, * municipale, se desfăşoară activitatea .în­ sebit de important ca în.,Ue- lui cu .4,84 .iei; Uzina Victo­ re de umiditate* fapt..care a a­ diferite puncte ale' depozitului. tu, înttmjpinind multe greu­
orăşeneşti şi comunale. treprinderilor noastre, cerin­ care întreprindere să se acor­ ria" Călan cu 4,18 lei, Fabri­ vut ca urmare pierderea ger­ In cazul cînd sc constată o în- tăţi, îndeosebi din partea
Acesta este prezentul ! ţele multiple ce se ridică in de prioritate maximă nu nu­ ca chimică Orăştie cu 11,18 lei minaţiei. Acest lucru s-a întîm- colţire sau putrezire a tuber­ părinţilor, care nu aveau
plat mai ales la cooperativele
faţa acestora, impun comite­
Viitorul luminos ol patriei socialiste, înfăţişat de telor de direcţie, specialişti­ mai problemelor legate de şi întreprinderea poligrafică agricole care au avut spaţii dc culilor este absolut necesar a suficiente temeiuri materia­
Partidul Comunist Roman, de către Frontul Unităţi. bo- lor, colectivelor de muncă să desfăşurarea normală, ritmică Deva cu 70,30 lei cheltuiţi în depozitare insuficiente şi mt au se face de urgentă curăţirea le pentru a-i consolida o
«carieră* muzicală. A tre­
a proceselor de producţie şi
minus la 1000 lei producţie
cialiste, va asigura — prin făurirea multilaterala şi de­ urmărească cu maximă răs­ asigurarea îndeplinirii indica­ luat măsuri pentru lopătare şi colţilor, sortarea şi elimina­ buit să lupte foarte mult, de
plină a socialismului în România — afirmorea ş* mal pundere întregul mecanism al torilor cantitativi ci şi ace­ marfă. Sînt de asemenea de aerisire. Astfel de cazuri s-au rea tuberculilor atacaţi. Tre­ una singură, pentru a se în­
plenoră o femeii în societate, condiţii deosebite de ocro­ producţiei, să vegheze la lor laturi ale activităţii care consemnat eforturile colecti­ întîlnit la CAP. Gurasada, buie ţinut seama dc faptul că scrie la o şcoală dc muzică.
tire o mamei şi copilului, volorificorea deplî'no o capa­ funcţionarea lui ireproşabilă. condiţionează şi determină velor de la I.M. Deva şi „Vîs- Ilia, Lăpugiu, Deva, Burjuc, producţia de cartofi din anul
redus
coza" Lupeni care au
cităţilor creatoare ale femeilor în toate domeniile vieţii Anul acesta, după cum se hotăritor gradul de economi­ dotaţia de stat prin micşora­ Boz, Lăsau, Peştişu Mic, Teliuc trecut nu a fosl mulţumitoare Participă la un concurs al
sociale, participareo lor în şi moi mare măsură la con­ ştie, nu permite nici o dere­ citate a producţiei. Mai mult rea cheltuielilor cu 9,5C şi etc. In vederea asigurării unei din cauză că nu s-au luat toa­ tinerilor cîntăreţi la Lju­
bljana şi obţine un premiu
ducerea societăţii socialiste. glare a angrenajului econo­ decît oricînd, stadiul actual respectiv 0,12 lei la o mie lei baze trainice recoltei, unităţile te măsurile pentru buna păs­ intîi. Invingind neîncrederea
stocurilor
destinate
trare a
Sărbătorind ziua lor. femeile din judeţul Hunedooro mic al întreprinderii, ci dim­ de dezvoltare economică la producţie. amintite au datoria fie să mă­ plantării. părinţilor, pleacă la Zagreb,
işi îndreaptă gîndurile pline de recunoştinţă către Parti­ potrivă, sarcinile mobilizatoa­ care ne aflăm, ca şi tendin­ Aceasta este situaţia la pri­ rească cantitatea de sămînţă In afară de cereale, în struc­ unde a studiat mai departe
dul Comunist Român şi se alătură cu tot ce ou mai bun re, complexe, ale planului de ţele generale de dezvoltare, ma vedere. Observind însă folosită la hectar, fie să schim­ tura culturilor co se fnsămln- şi a început să cinte la un
muncii pline de abnegaţie a întregului popor pentru rî- stat şi angajamentele luate cer conducerilor întreprinde­ activitatea tuturor întreprin­ be sămînţa respectivă. tcază în primăvară o marc pon­ teatru cc susţinea specta­
dicorea pe noi culmi de civilizaţie şi progres social a pa­ in întrecerea pe ţară, solicită rilor să chibzuiască temeinic derilor, imaginea se schimbă, De asemenea, să nu scăpăm dere ocupă plantele furajere. cole de ora 5 după-amiază.
triei noastre drogî — Republica Socialistă România. concentrarea şi coordonarea asupra felului în care sînt fo­ căpătînd vădite nuanţe nega­ din vedere că multe loturi de Sporirea cantitaliră şi calitati­ Aici sc afirmă ca. solistă,
eforturilor în toate comparti­ losite resursele materiale şî tive. Pe ansamblul judeţului, seminţe, in special la ovăz şi obţine premii întii la mai
mentele producţiei. financiare, să urmărească prin indicatorul «cheltuieli la 1000 crrîii de primăvară, s-au recol­ vă a producţiei dc luraje nu multe festivaluri. I se oferă
toate mijloacele ridicarea lei producţie marfă" nu -gste tat cu un procent mare de im­ trebuie însă să sc bazeze doar un contract la Paris, dar,
rentabilităţii, a volumului de realizat, înregistrîndu-se chiar purităţi care trebuie eliminate Ing. TITUS POPOVICI spre surprinderea ei, trebuia
economii şi beneficii. şeful Laboratorului pentru să cînte intr-un nuc restau­
o depăşire de 10,03 lei. Aceas­ prin condiţionare Deşi impor­
Pîrghia cea mai eficace, ta arată că, dacă in ce pri­ tanţa condiţionării seminţelor controlul seminţelor Deva rant, în condiţii foarte gre­
aşa cum arată indicaţiile con­ veşte indicatorii cantitativi, este cunoscută, mai sint uni­ le. Indiferent dacă eran sau
ducerii partidului şi statului «demarajul* anului 1969 este tăţi printre care C.A.P. Ilia, nu erau clienţi, ea trebuia
Steluţe nostru, constă în reducerea încurajator, nivelul cheltuie­ Burjuc, Bampotoc, Cîmpuri, (Continuare în pag; a 2*a) să cinte circa 8-9 ore pe zi
continuu. Să ciuţi după-a-
continuă a cheltuielilor mate­
Leşnlc, Sălciva, Zam, Bretea
lilor de producţie n-a fost ur­
riale de producţie, domeniu
mărit cu atenţie, iar pe a­
în care dispunem în judeţul locuri a fost chiar neglijat. miaza, în faţa mior mesr şi
unor scaune goale, era de-a
nostru de largi şi variate po­ Se confirmă astfel din nou dreptul dezolant — îşi a­
sibilităţi. că atunci dnd conducerile în­ De la Universitatea serală minteşte. Tereza Kesovija, Şi
Reflexe de rubin. Mfirţlşor Analiza primelor rezultate treprinderilor se ocupă în ex­ cînd mă gîndesc că porni­
cu sclnteieri de foc. Simbol obţinute în acest an arată că clusivitate de realizarea pla­ de marxi sm-feninism Deva sem să cuceresc lumea...
al h&rniciel şi rodniciei mun­ A rezistat 7 luni, pină
cii. al răspunderii şi exigenţei. o mare parte din întreprin­ nului fizic şi scapă din cîm-
L-a prins la reverul hainei şi deri s-au angajat cu seriozi­ pul vizual cheltuielile de pro­ Luni, 10 martie 1969, orele 17, în sala „Arta" din cînd a înregistrat primul
ca — femeia muncitoare. Ingi­ tate pe linia reducerii cheltu­ ducţie, cînd se practică abu­ disc. După aceea a urmat
neră, tehniciană — femeia ma­ ielilor de producţie, au făcut Deva, va avea loc expunerea „SOCIALISMUL Şl RE­ „Olympia'. A fost recunos­
mă. L-a primit In dar de ziua ziv procedeul realizării cu cuta imediat ca mare cintă-
cl — zi din pragul prlmăvcriL din acest obiectiv o preocu­ LIGIA".
Un dar conferit celor mal pare majoră, permanentă. orice cheltuieli a producţiei, reaţă şi a ajuns să apară jre
buni dintre cei mal buni. Şl Astfel, în luna ianuarie, M rezultatul nu poate fi altul Conferenţiază dr. Radu Pantazî, secretar ştiinţific scenă împreună cu Enrico
ca sc numără printre e\. Sc al Institutului de filozofie al Academiei Republicii So­ Macias. Au urmat apoi tur­
numeşte Florica Rabotin sau întreprinderi republicane şi
Aslnefta Iar, Florica Muntea- Fetiţa mea, un clopoţel cu clinchetul sfios, una de industrie locală din AL. VALERIU cialiste România. neele in Europa şi Ameri­
Un mic şi gingaş ghiocel vieţii adus prinos. judeţ au înregistrat substan­ ca, consacrarea generală.
nu. Ana Popa sau neana Mlhu,
dar cine poate înşira numele De ziua mea un dar mi-a dat, un dar fără de scamă, ţiale reduceri ale cheltuielilor Vor participa studenţii de la toate secţiile uni­ De flaut nu s-a despărţit
celor 8? dc muncitoare dc la Dc ziua mea a îngSnat întiia oară : M a m ă . versităţii. niciodată. Din cînd in cînd
Fabrica chimică Orăştle sau ale Text : V. TRIFU Foto r BALOGH CSABA la 1000 lei producţie marfă. (Continuare in pag. a 2-o) apare totuşi fără el pe sce­
celor 43 de la fabrica „Vidra" Printre acestea se află Com­ nă. A început să fie mai
care ieri au încercat sentimen­
tul înalt al preţuirii muncii V. prudentă, pentru că flautul
Pentru Maria Thelman, Ma­ işi păstrează o tonalitate, un
ría Codea. Mioara Peştlu, Ma­ sunet foarte clar şi foarte
ría Slmlna, María Deto, Rave- Localnic sau trecător prin autobuz nu se iau in seamă precis. In schimb, vocea în­
ca Bugnaru, care dc ani de Brad, greu poţi rezista ispitei O A S P E ŢI IN LOCALURI, cînd vrei cu tot dinadinsul să cepe să se schimbe, să se
zile se ridică In fruntea celor de a nu trece pragul unui bu­ te simţi bine intr-o seară. De altereze o dată cu trecerea
230 dc lucrătoare de la Indus­ fet sau restaurant. Poate nu aceea, luăm autobuzul spre anilor şi publicul ar putea
tria loeolă. mărţişorul cu scln- numai pentru un şpriţ. Vesti­ Barza. Intrăm la restaurant, să facă o comparaţie... —
telcrl de rubin formează o a- ţii virşli de Brad, papanaşii, unitatea nr. 71. La ghişeul ne-a declarat rlzind.
Icasâ salbă. Ieri, elnd Valeria apoi celelalte specialităţi ale din drepta uşii, cerem virşli. Un lucru pe care vrea să-l
Ivaneo şl Maria Drăgan de Ir casei care au dus faima bu­ ÎN T R -O S ÍM B Á T A SEARA De cîteva ori repetăm dorin­ releveze este că iubeşte
Fabrica de nasturi a I.I.L. De­ cătăriei brădene te îmbie. Dar ţa, fără să fim luaţi în sea­ România, a mai făcut un
va şl-au prins la piept steluţa în acea sîmbătă seara de în­ mă. Apoi...
hărniciei, bucuria şl mlndria ceput de mărţişor, nu ne-am şi ne spune amărît că împo­ © L a o şuetă © Ultimele două sarmale din — Ce doreşti ?
Ic-a umezit ochii. Poate la fel pus în gînd să urmărim spe­ triva voinţei sale şi a consu­ Proaspăt şl... prudent 1 tava bufetului „Expres* le me. Una mare cheamă: — O pereche de virşli. Şi (Continuare in aog a I ci)
se va intltnpla şl azi clnd Au­ cialităţile bucătăriei, care de „Consumaţi cu încredere pre­ pîine.
altfel ar trebui să existe, să matorilor, i-a fost scoasă bu­ O cafea este întotdeauna cumpărăm noi, după ce am paratele noastre*. După cele Ii primim. Dar, iar ne îm­
relia F.nc. María Costan, Eca- cătăria Se zice că pentru a reconfortantă. Mai ales cînd primit asigurări că „sint de ce-am văzut, cuvintele sună
terina Berarii, Cornelia Corcoş dea profilul fiecărei unităţi. face unitatea... rentabilă Şi as­ o bei la o cofetărie cu o ser­ azi dimineaţă". Am desfăcut pinge păcatul.
Am trecut doav din bufet în straniu... — Un şerveţel, ceva... Cuţit,
dc la Industria cărnii, secţia bufet, am stat cîteva minute, ta după ce „Vadul Moţilor", vire ireproşabilă. Intrăm şi o frunză şi, prudenţi, am ...re­ © Iluzii. © Trei lei furculiţă...
de preparate carne şi conserve am cerut ceva de la bar, ce­ îşi cîştigase un credit printre noi la cofetărie, unitatea nr. nunţat. Ce ne îndeamnă oare în plus, dar face... — Mînă n-ai ?
din Deva. vor încerca emoţia va din meniu şi., am notat clienţii zilnici, care veneau 64. Cu banii în mină aştep­ să cerem şi un... mic şerve­ La restaurantul «Crişul" te Cum le aveam pe amîn-
conferirii distincţiilor. impresii, dintre care unele, aici pentru a consuma mâncă­ tăm, aşteptăm... O salariată ţel ? Mai bine ne spălam cu aştepţi, oricum, la lucruri mai două, şi-n buzunar un carne­
Se numeşte Lctlţla Cioro- pur autentice, vor părea in­ rurile preferate. Conducerea de după tejghea îsi începe apă din... Criş ! Patru perechi bune. Doar e cel mai repre­ ţel, înghiţim cu sughiţuri şine
garu, inginer la C.S.H-, pose­ credibile. O.C.L. Comerţ mixt Brad are conversaţia de seară cu un de ochi şi-au îndreptat ful­ zentativ local din oraş. Iluzii. notăm... Trei lei în plus la
soare de azi a „Diplomei de © Desfiinţarea bucă­ ceva de spus ? Noi credem ca* Stăm Ia o masă. Cu aerul o­ autobuz, dar face..
merit“ pentru rezultate ex­ tăriei... calea rentabili­ da. Si în primul rind trebuie mului care nu se grăbeşte, nu Seara tîrziu, cinăm La pat.
cepţionale In munca profesio­ tăţii î © «Impulsul* să renunţe la aceste metode vede şi nu aude nimic. Şi O sută de grame de salam şi
nală şl obştească, se numeşte barmanci. „originale" de rentabilizare a Raid prin cîteva unităţi de sîntem serviţi ca atare. un corn. De la «Alimentara*.
María Oiţă* profesoară la Şcoa­ Am intrat la birtul „Vadul unităţilor. — Domnu* ? Nu că nu se poate minca la
la generală nr. 2 Hunedoara Moţilor". Nu de mult aici Nemăturat. Aşa sună pri­ — O bere. E proaspătă ? bufetele şi restaurantele din
sau poate simplu — mama mincasem ciorbe bune, diferi: * mul „bun venit" la bufetul alimentaţie publică din Brad — Merge. Ia-o ! Brad. Dar în acea seară de
Elena Nlculescu din Petroşani. te specialităţi de felul doi, la nr. 68. Ne oprim la bar. Un O luăm, dar n-o bem. Nu sîmbătă — fără pic de exage­
Sînt mii de nume şl, dincolo preţuri convenabile. Unitatea bărbat — salariat al unităţii că sîntem pretenţioşi, dar rare, subliniem — aşa am ni­
de ele, femela, mama, munci­ îşi făcuse chiar un renume — cu spatele la cei care cum­ are... corpuri străine. Cerem merit. Şi nu noi, ci clienţii.
pără, înfulecă de zor ceva. O
toarea. educatoarea, ridicată din servirea unor mincăruri femeie plictisită serveşte din ins de alături. „Ce mai face gerele spre noi. Şi pînă să vi­ şi ceva mîncare. Grătar. Vi­ Mulţi dintre ei şi-au expri­
azi la rangul demnităţii şl pre­ bune şi la îndemîna oricui. cînd in cînd. înaintea, noas­ doamna 7... Am auzit că a că­ nă ... miraculoasa hîrtie, eram ne. Garnitură de mazăre boa­ mat nemulţumirile, alţii însă
ţuirii. Strlngerile de mină, îm­ Cerem o listă de meniu. O tră. un tînur nu so hotărăşte zut pe stradă. Are ameţeli. .” departe. La raza unui bec no­ be şl orez. Ambele reci. Par- au înghiţit în sec. Le ştiu, le
că-s de Ia gheaţă. Să nu fi
brăţişările, cuvintele calde ca­ tînără ospătară ne spune ru­ ce să ia. Domnul mută discuţia spre. , tăm in carneţel lucruri pe ca­ mîncat de trei zile şi tot nu le cunosc, s-au obişnuit cu ele
re i se adresează in această zl şinată că ştie lista din cap : un coniac şi astfel reconfor­ re „Expresul" din Brad te poţi înghiţi. Le lăsăm pe ma­ Poate şî conducerea O.C.L.
sînt laurii pe care timpul nou mititei, cîrnăciori. — Ce vrei. mă ? vine „im­ tanta cafea mică o sorbim în face să nu le uiţi niciodată : să. Berc şi mîncare. comerţ-mîxt Brad s-a obiş­
,il socialismului îl pune cu în­ — Dar ciorbe, ceva tocăni­ pulsul* barmanei. Şi tînârul, următoarele minute la masa murdărie, mîncăruri alterate, nuit cu sesizările. Ar fi cît
ţă... ? luat repede, cere., un sifon. din colţ. Nu fără a ne mai servire preferenţială, jigniri — Nu vă place ? se poate de rău.
credere pe fruntea ei. — De ieri n-avem bucătă­ Noi, cu gîndul la un şpriţ re­ nota că 3-4 salariate stau mi­ adresate consumatorilor, do- — Ba da, dar... Spunem os­ Am consemnat aceste defi­ Autograf acordat cititorilor
rie — vine explicaţia. nunţăm. De după tejghea ne uă-trei melodii de muzică pătarului of-ul. «N-am ce-ţi cienţe cu dorinţa expresă, de ziarului nostru de concurenta
LUCIA LICIU Deşi în afara orelor sale de ajung la urechi ceva bom- nute în şir la taifas, iar unii populară la picup, care se face". Şi începe calcularea a le scoate din rindul obiş­ româna M1HAELA MIHAI.
program, responsabilul Gheor- băneli. Le notăm şi, mai de- clienţi îşi aduc singuri ca­ repetă enervant de-a lungul notei de plată... nuinţelor...
ghe Maier se află în unitate ?arte. feaua de la aragaz. întregii zile şi, multe recla­ Trei lei in plus plătiţi la 4 GH. I. NEGREA