Page 26 - Drumul_socialismului_1969_03

munel Beriu ca fruntaşă pe
judeţ pe anul 1968, Noul sistem de salarizare
O activitate susţinută au
desfăşurat şi celelalte comisii.
Comisia organizatorică a spri­
jinit biroul comitetului comu­ Pîrghie importantă
nal de partid în acţiunea de
Îmbunătăţire a structurii or­
ganizatorice. De asemenea, în sporirea cîştigarilor
membrii acestei comisii spri­
jină birourile organizaţiilor de
încă de la constituirea sa, în brii comisiei economice prin­ soluţil de reorganizare şi dez­ bază în munca de primire în
faţa comitetului comunal de tre care tovarăşii loan Ma- voltare a lor, cît şi privind partid a celor mai buni to­ nominale şl amplifi­
partid din comuna Beriu, s-au nolescu, inginerul C A.P., Oc­ crearea de noi secţii Rezul­ varăşi, verifică felul cum se
ridicat un complex de proble­ tavian Tomuţa, contabil şef tatul acestui studiu a consti­ încasează cotizaţia de partid,
me economice, politice şi so- şl alţii. Pe baza studiului fă­ tuit o analiză aprofundată în ajută la pregătirea şi desfă­ carea producţiei
cial-culturale, pentru a că­ cut ei au prezentat biroului cadrul unei şedinţe de birou, şurarea unor adunări şi la în­
ror rezolvare competentă B-a un referat unde au venit cu la care au fost invitaţi toţi deplinirea altor sarcini.
cerut şi se cere din partea propuneri valoroase privind factorii Interesaţi, stabilin- Activitatea comisiei de pro­ Generalizarea noului sistem aplicarea noului sistem de sa­
organului de partid o bună creşterea şi îngrăşarea viţei­ du-se măsuri concrete care pagandă, învăţămint şi cul­ de salarizare şi majorare a larizare se lucra în cea mai
organizare a activităţii, folo­ lor prin folosirea mai judici­ nu au întîrzlat să se resimtă tură de masă a fost orientată salariilor cu începere de la 1 mare parte în acord colectiv,
sind multiple forme şi mij­ oasă a furajelor şi concentra­ şl în acest sector de activita­ pentru găsirea, şi .folosirea u­ februarie a.c. a fost primită cu iar cîştigurile individuale re­
loace, în vederea antrenării telor. Aceasta a permis bi­ te Anul trecut gospodăria a­ nor forme şi mijloace eficien­ multă satisfacţie de către toţi zultau din acordul global al
tuturor forţelor de care dis­ roului comitetului comunal de nexă a C A P. Căstău a exe­ te în vederea educării mem­ salariaţii din întreprinderea echipei, indiferent de aportul
pune la realizarea lor. partid să îndrume mai con­ cutat lucrări în valoare de brilor de partid şi a celorlalţi noastră. Ei şi-au exprimat u­ personal. Pentru înlăturarea
Pentru a cuprinde cît mai cret şl cu mal multă compe­ peste 387 000 lei, nducînd un ţărani cooperatori. Cu ajuto­ nanim recunoştinţa deplină acestui neajuns s-a procedat
bine întreaga muncă din toa­ tenţă activitatea consiliului de beneficiu cooperativei agrico­ rul acestei comisii biroul co­ faţă de grija pe care partidul la defalcarea sarcinilor de
te sectoarele de activitate au conducere al C AP. Beriu. Ca le de producţie de peste mitetului comunal de partida şi statul nostru o poartă pen­ plan şi întocmirea pontajelor
fost create, pe lingă comite­ urmare s-a reuşit ca în toam­ 198 000 lei, iar pentru anul organizat colective care întoc­ tru ridicarea nivelului de trai individuale, astfel ca fiecare
tul comunal de partid, cele mesc diferite materiale şi le al întregului popor. salariat să realizeze ciştiguri
trei comisii : economică, or­ expun in faţa oamenilor mun­ In condiţiile noului sistem în raport cu cantitatea şi ca­
ganizatorică şi pentru munca cii. In perioada campaniei e- de remunerare, salariaţii în­ litatea muncii prestate. Un e­
de propagandă, învâţămînt şi lecţorale pentru alegerea de treprinderii noastre vor bene­ xemplu elocvent în acest sens
cultură de masă. In cadrul la lucru deputaţi, biroul comitetului ficia de un fond de salarii îl reprezintă realizările din
acestor comisii au fost cu­ comunal de partid a antrenat majorat cu 10,3 la sută faţă de primele 15 zile ale lunii fe­
prinşi, în primul rînd, mem­ membrii comisiei în diferite cel stabilit iniţial la 1 ianua­ bruarie a unei echipe de blâ-
brii comitetului comunal de acţiuni concrete. O parte din rie. Această creştere completa­ nari. In timp ce eclupa îşi
partid, cadre de specialitate na anului trecut să livreze 1969 a contractat lucrări în tovarăşi au pregătit monogra­ tă cu celelalte majorări făcu­ realizează sarcinile de produc­
din domeniul agriculturii, în- statului şi la export viţei în valoare de peste 500 000 lei. fia comunei Bcrîu. Un alt co­ te în actualul cincinal confir­ ţie, în proporţie de 104 la şu­
văţâmîntului, tovarăşi cu ex­ valoare de 186 000 lei. Rezultate bune s-au obţinut lectiv s-a ocupat de îmbună­ Seminţele pof fi mă pe deplin viabilitatea pre­ tă. fondul de salarii cuvenit
perienţă în activitatea de Pornind de la ideea că gos­ şi de către secţia anexă a tăţirea agitaţiei vizuale în vederilor Congresului al IX-lea în acest caz creşte cu 4 la su­
partid şi de stat. podăriile anexe constituie im­ C AP. Orăştioara de Jos; De toate satele, iar alţi tovarăşi al P.C.R. privind creşterea tă, remunerarea individuală
Biroul comitetului comunal portante surse aducătoare de asemenea, la C A P Sibişel, au răspuns de pregătirea şi încorporate în veniturilor oamenilor muncii. liind însă diferenţiată. Si e­
de partid a avut în centrul venituri, mai ales în coopera­ în urma măsurilor luate, a desfăşurarea activităţilor cul­ Actualul sistem de salariza­ xemplificăm. Croitorii loan
atenţiei organizarea şi îndru­ tivele slab dezvoltate, biroul lost reorganizată secţia ane­ turale. In zilele care au mai rămas re conţine elemente noi faţă Şoman şi Augustln Mi<u îşi
marea permanentă a acestor comitetului comunal de partid xă, care a contractat să e­ Din cele relatate nu tre­ pîn3 la începerea campaniei de de vechiul sistem, elemente îndeplinesc planul în propor­
comisii, canalizînd activitatea şi-a propus să ia în studiu şi xecute lucrări în valoare de buie desprinsă concluzia că care stabilesc o mai mare e­ ţie de 120 la sută, respectiv
lor spre rezolvarea celor mai să analizeze această latură a peste 160 000 lei. In activitatea comitetului co­ însamlnţarl, unităţile au datoria chitate între munca prestată 113 la sută, în schirro Stolan
importante şi urgente proble­ activităţii In unele coopera­ In cadrul studiului între­ munal de partid cu comisiile să procedeze la condiţionarea şî cîştigurile individuale. Da­ Junie realizează numai 87 la
me din cadrul comunei. De tive agricole de producţie sec­ prins s-au găsit şi alte posi­ obşteşti nu mai sînt unele po extinderea suprafeţelor cul­ seminţelor respinse la puritate, că înainte de 1 februarie per­ sută. Desigur, in asemenea
pildă, cu ajutorul comisiei e­ ţiile anexe existente au des­ bilităţi în perspectivă pentru lipsuri. Dimpotrivă, uneori nu tivate, ci pe cultivarea raţio­ Iar cele ce au fost respinse lo sonalul tehnico-ndminlstrativ condiţii şi salariul tarifar va
conomice, comitetul comunal făşurat o activitate defectuoa­ dezvoltarea unor cooperative le informăm la timp şi orga­ nală a acestor plante, prin pre­ germinaţie să fie schimbate, primea salariul integral indi­ fi în raport cu aceste pro­
de partid a reuşit să îndru­ să iar în altele, cum sint ce­ agricole, prin înfiinţarea de nizat asupra unor sarcini gătirea atenta a terenului, fo­ iic la alte unităţi, fie la bazele ferent dacă planul de produc­ cente
me şi să sprijine mai bine le de la C A P. Căstău şi Si- noi anexe. La C A P Sibişel, curente, alteori, din cauza losirea seminţelor de soi si a­ dc recepţie. Totodată, de mare ţie se îndeplinea sau nu, în Stabilitatea cadrelor în uni­
activitatea celor patru coope­ bişe), începuseră să se destra­ dc pildă, s-a pus problema grabei, atragerea lor la rezol­ plicarea la timp a lucrărilor însemnătate pentru asigurarea condiţiile actuale remunerarea tatea noastră ridică probleme
rative agricole de producţie me şi chiar să-şi înceteze ac­ înfiinţării unei secţii de stu- varea unor sarcini este sla­ culturale pe care le cer. O ma­ unei densităţi optime de plan­ acestei categorii dc personal deosebite, fiind vorba de o
de pe raza comunei, să gă­ tivitatea. părit, precum şi a unor eleş- bă. N-am reuşit, de aseme­ re deficienţa consta In faptul te la hectar osie (aptul ca sub se face în raport cu realizarea meserie (blănăria), foarte de­
sească soluţii care să ducă la Biroul comitetului comunal teie pentru creşterea păstră­ nea. să determinăm pe toţi că aproape toate culturile de supravegherea cadrelor tehni­ planului de producţie. Semnl- ficitară în judeţul nostru. Or,
înlăturarea unor lipsuri şi in de partid a format un colec­ vului, care, cu mici investiţii, membrii acestor comisii să ce din unităţi să se acorde în­ I ficativ este faptul că salariile in condiţiile de fluctuaţie ma­
acelaşi timp noi surse aducă­ tiv din tovarăşi competenţi ar putea aduce însemnate ve­ desfăşoare o activitate per­ trifoi. lucerna şl măzăriche treaga atenţie tratării seminţe­ J personalului de conducere şi re, ar însemna organizarea u­
sini infestate cu cuscuta (rilc)
toare de venituri. Astfel, în cum sint Nicolae Marineseu, nituri. manentă şi susţinută. lor împotriva bolilor şi a dău­ a serviciilor funcţionale vor nui nou ciclu de calificare şi
cadrul CAP Beriu, biroul secretarul organizaţiei de ba­ Din atenţia comitetului co­ Biroul comitetului comunal care lo diminuează şl deprecia- nătorilor. respeclînd întocmai depinde dc gradul de îndepli­ ridicare a calificării cu fieca­
comitetului comunal de partid ză şi Mircea Bordeanu, ingi­ munal de partid nu au fost de parlid este insă hotăht să za producţia. Analiza seminţe­ regulile tehnice si dozele de nire a unui singur indicator re nou angajat, lucru ce nu '
a organizat un studiu asupra ner la C.A.P. Sibişel, Emil scăpate nici gospodărirea şi înlăture lipsurile existente lor de plante furajere a arătat insectofungicide prescrise. Ast­ sintetic „producţia marfă vin- ar duce la obţinerea rezultate­
posibilităţilor şl perspective­ Igna, inginer la C AP. Căstău înfrumuseţarea comunei. Cu pentru a ridica la un nivel c3 loturile respective conţin fel se vor crea condiţii pentru clută şi încasată". Stabilirea lor scontate. Această fluctua­
lor pe care le are coopera­ şi alţii, căruia i s-n dat sar­ ajutorul unor tovarăşi din co­ mai înalt eficienţa acestor or­ multe seminţe dc cuscuta, care valorificarea superioară a fac­ acestui indicator, care de fapt ţie considerăm că in mare
tiva pentru creşterea tinere­ cina să verifice activitatea misia economică s-au între­ gane de sprijin nu pot fi eliminate prin mijloa­ torului sămtnţă în complexul este o sinteză a întregii acti­ parte va ii înlăturată prin acor­
tului bovin, la care au fost din cadrul gospodăriilor ane­ prins diferite acţiuni, fapt ce IOAN SlOVENSCHt ce proprii ci trebuie neapărat de măsuri ce se aplică in sco­ vităţi, desigur că antrenează darea sporului de vechime ne­
antrenaţi o parte din mem- xe, să studieze şi să vină cu a contribuit la clasarea co­ pe fiecare salariat în parte la întreruptă în producţie, avan­
secretarul Comitetului schimbate prin Agrosom Orăş- pul creşteri! producţiei agrico­
comunal de partid Beriu t ie le. o muncă intensă, la creşterea taj asigurat de noul sistem dc
randamentului productiv a fie­ salarizare De asemenea, con­
cărui loc dc muncă, la elimi­ siderăm pozitiv constituirea
narea timpilor morţi din pro­ fondului de premiere în va­
în centrul dezbaterilor cesul dc producţie, sporirea gralificaţiile ce se vor acor­
loare de 221 000 lei pentru
productivităţii muncii şl în fi­
nal la obţinerea unei însem­
nate cantităţi de producţie da la sfârşi tul anului din be­
neficiile ce se
vor realiza
destinată vînzârii. peste plan din efort propriu.
Esenţială în acest sens este Prin urmare, noul sistem de
creşterea ponderii salariului salarizare prezintă avantaje
tarifar în cîştigul nominal ; la deosebite nlît pentru realiza­
muncitori de la 81,3 la sută la rea unor ciştiguri majorate
05,3 la sulă. iar la personalul ale salariaţilor, cît şi pentru
tchnico-adminislrativ de la obţinerea unor rezultate sub­
85,2 la sulă la 95,6 la sută In stanţiale în procesul dc pro­
asemenea condiţii, în care ciş- ducţie Recent, în cadrul în­
ligul fiecărui salariat depinde treprinderii noastre a fost rc-
aproape în totalitate de sala­ analizat potenţialul productiv
Cele peste 30 de adunări ge­ de consum o cunoscut an de Participanţii la discuţii au riul tarifar, evident că sporeş­
nerale ale cooperativelor de an o continuă îmbunătăţire scos in evidenţă faptul ci'\ uni­ te interesul pentru obţinerea şî întreg colectivul s-a anga­
consum şi a celor de credit prin, darea în folosinţă de noi tăţile de credit s-au dezvoltat, unor rezultate cît mai substan­ jat ca, drept răsplată pentru
care au avut loc pînă acum unilhti de desfacere, amena­ a crescut numărul de membri ţiale, aceslca fiind generatoa­ grija părintească cu care
partidul şV statul nostru se
au analizat activitatea coope­ jări şi dotări cu mobilier, sînt Înscrişi şi fondurile proprii, re a unor ciştiguri pe măsura ocupă de ridicarea nivelului
rativelor sub multiple aspecte ; necesare şi în continuare mă­ fiind posibilă acordarea unul rezultatelor. In sprijinul apli­ de trai al salariaţilor, să rea­
delegaţii care eu luat parte la suri pentru construirea dc număr mare dc credite mem­ cării cît mai corespunzătoare lizeze peste plan : 2 400 000 lei
discuţii au criticat o seric de magazine in mai multe loca­ brilor cooperatori solicitanţi In a noului sistem de salarizare, producţie globală, 2 200 000 Ici
neajunsuri şi au făcut pro­ lităţi. anul trecut, toate cooperati­ întreprinderea noastră, pe ba­ producţie marfă vîndutâ şi
puneri pentru eliminarea a­ vele do credit au obţinut be­ za unui plan a stabilit o se­ încasată. 1 501)000 lei benefi'ii,
cestora şi Îmbunăl3ţirea întregii neficii fată dc anul 1967. Co­ rie de măsuri care să ducă la iar productivitatea muncii să
activităţi comerciale în me­ mitetele executive alo acestor consolidarea rezultatelor pre­ crească cu 3 000 lei pe sala­
diul sătesc. La adunările ţinu­ Adunările generale cooperative vor trebui însă să conizate şi chiar la obţinerea riat. Rezultatele obţinute în
te, menlbril cooperatori au a- dea moi mare importantă ur­ unor ciştiguri suplimentare luna februarie vin să confir­
nalizal felul în care se în­ ale cooperativelor măririi Încasării sumelor de la corelate cu corespondent în e- me viabilitatea prevederilor
făptuieşte schimbul de mărfurt restanţieri. rezolvării cu mai ficicnţa economică. In acest noului sistem dc salarizare si
Atelierul mecanic al Urinei „Victoria’' Călan. 5e execută trasajul pieselor. intre oraş şl sat, aproviziona­ de consum nuiltă operativitate a cereri­ sens. pentru desfăşurarea pro­ îndeplinirea angajamentelor
Foto : V. ONOIU rea cu produsele necesare a lor pentru acordarea dc îm­ cesului de producţie în mod luate
tuturor localităţilor rurale. S-a prumuturi. In adunări s-6 pro­ continuu, întreprinderea noas­
apreciat că, nlît cooperativele pus să sc desfăşoare o moi tră a depus eforturi susţinute PAVEl ILIE
de consum, cit s| cele dc cre­ Reţeaua secţiilor prestatoare largă propagandă în comune şi în scopul asigurării materiei şeful serviciului organizarea
dit, in anul 1968 au dcslăşu- de servicii, aparţinătoare coo­ sale pentru popularizaren a- prime trecînd peste toate muncii de la întreprinderea
Co ncurs rat o activitate bună, reuşind peraţiei dc consum, a fost vanlajelor pe care le au mem­ greutăţile de moment. Pînă la „Vidra" Orâştie
să satisfacă în more parte ce­ mult extinsă. Cele 203 secţii brii cooperatori în vederea a­
comemorativ rinţele membrilor cooperatori. cu 33 profile au obţinut rezul­ tragerii unui număr cit mai
La majoritatea adunărilor tate bune in servirea popu­ mare de noi membri. In toate
Cu ocazia comemorării generale s-au făcut propuneri laţiei. Din discuţiile purtate de adunările generale au fost a- Magazin de difuzare a presei
trebarea : Ce chiorii au stat )a naşterii scriitorului Ion pentru îmbunătăţirea aprovi­ delegaţi a rezultat că vor doptale holărîri care să ducă
baza planificării producţiei Creangă, organizaţia dc zionării unităţilor dc alimen­ irebul dezvoltate aceste secţii, la îmbunătăţirea nctivilălii dc
pe acest an de vreme ce pionieri din cadru! lice­ taţie publică, unităţi în care ele să lie mal bine aprovizio­ viitor şi asigurarea realizării locale in Bucureşti
chiar din prima lună planifi­ ului Gurabarza a sărbă­ să se oducă mai multe prepa­ nate cu materiale şi scule, ne­ sarcinilor economico-finonciarc
carea a fost dată peste cap ? tori! evenimentul prln- rate, inclusiv prăjituri, bere şt cesitatea înfiinţării de noi sec­ în acest an
dccît diminuarea eficienţei e­ Poate Direcţia Judeţeană de Ir-un concurs Intitulat răcoritoare in perioada de va­ ţii de croitorie, cizmărie, fri­ Ţinînd cont dc faptul că In In flucureştl, pc bulevar­ Aşadar, dc la 1 martie, ci­
conomice. industrie locală va veni cu „Amintiri dtn copilărie", ră. De asemenea, s-au propus zerie, zidărie, zugravi, închi­ această lună vor continua a- dul Maghcru nr. 18, vizavi titorii ziarului „Drumul so­
Mostre pentru a ilustra a­ clarificări in care au fost evocate măsuri de îmbunătăţire a a­ riat veselă, timplării, moi a­ dunărilc generale, conducerile de cinematograful Patria, a cialismului" îl vor putea cili
ceastă constatare avem, din Cheltuieli peste prevederi o serie de personaje din provizionării cu pline şt sorti­ Ies in localităţile Ralşa, Ruceş, du cooperative, consiliile să­ lost deschis, Inccptnd de la zilnic chiar şi atunci cind
păcate, arhisuficiente. Ne vom prezintă si unităţi importante opera marelui scriitor şi mente de specialităţi In cadrul Sarmizegetusa, Rtu de Mori, teşti şi delegaţii aleşi sînt 1 martie 1909, un centru dc sc deplasează pentru mal
limita doar la cîteva mai din economia judeţului. La episoade din viaţa aces­ mullor adunări s-au adus cri­ Cerleju de Sus, Rrad şi altele. chemaţi să-şi aducă contribu­ vtnzare a publicaţiilor cc sc mult timp în Capitală.
semnificative. „Recordul" în CS Hunedoara, depăşirea de tuia. Concursul ă fost tici la adresa întreprinderilor Pe linie de achiziţii, dele­ ţia din plin la obţinerea de tipăresc in toate judeţele Măsura aceasta, luată de
cheltuirea — mai binc-zis iro­ 11,43 lei la 1000 lei produc­ urmat de lectura unor comerciale cu ridicata care nu gaţii s-au angajat să ajute în rezultate tot mai bune în acti­ ţării. Direcţia generală a organi­
sirea — excesivă a resurselor ţie marfă a determinat ca în povestiri din viaţa pio­ în toate cazurile au trimis măr­ organizarea de acţiuni perio­ vitatea cooperativelor, în sa­ Noua unitate a fost înfiin­ zării difuzării presei, sc în­
producţiei Îl deţin. în ordinea locul unei economii la preţul nierească. S-au remarcat, furile comandate, ori lc-ou dice care să ducă la asigura­ tisfacerea cerinţelor populaţiei ţată cu scopul ca cetăţea­ scrie pe linia preocupărilor
descrescîndă a cifrelor, I. F. de cost de 1 R60 Q00 lei, să se prin compunerile lor, trimis cu mare înlîr/.iere, no- rea îndeplinirii sarcinilor dc nul aflat Iu deplasare la continue pentru ca in mina
Haţeg şi Orâştie, I.M. Barza ajungă la o depăşire de 7,2 pionierii Eflimie Livlu respecltndu-se zilele de apro­ plan la ouă. păsări, pene şi alte din mediul sătesc. Bucureşti să-şl poată procu­ cititorului să ajungă tn fie­
şi Hunedoara şi, paradoxal, milioane lei Cauzele rezidă Bobaru şl Kcill Otlo, ca­ vizionare. S-a subliniat că, produse, precum şl întărirea ra şj ziarul local, dacă do­ care zl, publicaţia pe care
unităţile dc industrie locală în principal în depăşirea con­ re au clşllgat şl coh- relaţiilor cu cooperativele a- ROMAN ADAM
de la Hunedoara şi Orâştie. sumurilor specifice de cărbu­ cursul. deşi în judelui nostru baza şeful biroului îndrumare şi reşte. el o preferă.
La fiecare dintre acestea vo­ ne pentru cocs, minereuri de tehnico-materială a cooperaţiei gricolc de producţie control al U.J.C.C. Deva
lumul depăşirii cheltuielilor fier, cocs şi fero-aliaje. De a­
atinge cote alarmante, cuprin­ semenea, la Călan s-a consu­
se între 101,90 şi 208,50 Ici la mat suplimentar cocs, fontă
o mie lei producţie, ceea ce de a doua fuziune, cărbune
ridică cu acuitate problema pentru semieocs, iar in Va­
seriozităţii şi răspunderii cu lea Jiului s-a depăşit consu­
care este tratată în întreprin­ mul de energie.
derile amintite sarcina de a Aceste cîteva enumerări
acţiona cu hotărîre pentru arată că încă nu se întreprind Manifestările organizate pe româneşti şi a celor produse plin cele afirmate : filmul tor trimestrului I şi de orien­ rioada şedinţelor cu părinţii de filme: avem 3 480 copii de
creşterea eficienţei econo­ măsuri energice pentru redu­ marginea unor filme, de care peste hotare, realizate în spi­ „Columna", realizare de ma­ tare a sprijinului părinţilor să organizeze proiecţii cu fil­ filme din care 2284 copii de
mice. cerea consumurilor specifice a luat cunoştinţă publicul şi ritul celor mai înaintate idei rc prestigiu a cinematografici pentru următoarea etapă a a­ mele „Cine va deschide uşa", filme documentare, pe diferi­
Despre situaţia de la I. M. de materii prime, materiale, prin intermediul ziarului, au ale umanităţii şi intr-o ma­ româneşti, primit cu un deo­ nului şcolar. Filmul, precum „Atenţiune părinţi", „Neînţe­ te teme, numeroase filme de
Barza am scris recent şi nu combustibili şi energie. In a­ demonstrat eâ în activitatea nieră artistică care să stîr- sebit interes în toate localită­ şi problemele actuale ale şco­ lesul" şi altele care pot uşura desene animale, de basm şi
vom reveni. Vom zăbovi însă celaşi timp, trebuie subliniat reţelei cinematografice lo­ nească admiraţia maselor de ţile săteşti, a fost prezentat lii din Dobra înfăţişate de eforturile pedagogice atît ale păpuşi pentru cei mici. Atit.
la celelalte unităţi. Cele două că nici pentru micşorarea cale, în afară de rela­ spectatori. publicului în cadrul unor profesoara Cătină Stela, au cadrelor didactice cit şi ale filmele artistice cit şi cele do­
întreprinderi forestiere amin­ procentului de rebuturi, a ţia proieeţie-audiţie-organi- Dar aceste filme sc cer a premiere festive. In comune­ contribuit la lărgirea orizon­ părinţilor. cumentare pot fi programate
tite plătesc un tribut împovă­ pierderilor de producţie şi li­ zare, mai sînt mulţi factori fi cunoscute, vizionarea lor să le şi satele unde filmul a ru­ La Sălaşu Superior, în ca­ la cererea căminelor cultura­
rător lipsei de spirit gospodă­ chidarea cheltuielilor nepro­ cate trebuie să înlesnească devină obiectiv de primă im­ lat pînă acum cn : Sarmize- tului pedagogic al părinţilor, drul concursului cu buletine le. ale şcolilor, CA.P„ ale ori­
resc, datorită nerealizârii in­ ductive nu se acţionează cu succesul de public al creaţi­ portanţă în preocupările cul­ gclusa, Rarii, Geoagiu, Ro- care au participat la acest de participare elevii au vizio­ căror organizaţii de masă sau
dicatorilor producţie globală suficientă convingere. Aşa se ilor valoroase ale celei de a turale ale fiecărei familii. inos, Ceriu, Certcj, direc­ „seminar” interesant, ilustrat nat filme documentare cn: „Ta­ unităţi de stat.
şi marfă, nerealizări pricinui­ face că intr-o singură lună, I şaptea arte De aceea am do­ Aici Iniei vine problema popu­ ra Haţegului", „Dacă treci riul Spaţiul nu ne-a permis să
te de defecţiuni organizatori­ în judeţul nostru valoarea re­ rit să continuăm „Dialogul în larizării filmelor, valorifica­ Ponoarelor", „Pădurea şi ni­ dezbatem mai amplu toate
ce. de folosirea neraţională a buturilor s-a ridicat la peste limbaj cinematografic", de rea mesajului lor, atragerea sipul", „Slatina 600". în­ posibilităţile activităţii de
utilajelor şi mecanismelor fo­ 9.5 milioane lei, iar a chel­ aslă dală pe planul muncii spectatorilor prin metode şi Munca, cu film ul trebările aveau menirea să masă cu filmul. Conducerile
restiere, a forţei de muncă şi tuielilor neproductive provo­ cu filmul în comune şt sate. forme ale muncii cultural-e­ le atragă âtrnlia asupra căminelor culturale trebuie să
a timpului de lucru. La IM. cate de penalizări, dobînzi, ducative uzitate în cadrul a­ principalelor învăţăminte re­ privească cu toată răspunde­
Hunedoara, unde se cer efor­ locaţii, amenzi, la 1 600 000 Desfăşurîndu-se în ansam­ şezămintelor culturale. în satele hunedorene ieşite din filme. Concursuri rea munca cinematografică
turi suplimentare pentru li­ lei. Şi în acest an CS. Hune­ blul activităţii căminului cul­ reuşite, cu participarea ele­ care, pc lingă îndeplinirea
chidarea dotaţiei de la buge­ doara şi U.V. Călan continuă tural, munca cu filmul cere o Cinematografele noastre au vilor, s-au organizai şi in corectă a unor obligaţii, adu­
anumită preocupare. Norma­
tul statului, lucrurile se pe­ să deţină ponderea la rebu­ la dispoziţie afişe, vitrine, lori ai căminelor culturale, cu un film adecvat. Mulţi 11 ia, Geoagiu, Baia de Criş, ce şî mari satisfacţii celor ce
trec invers. Din cauza creş­ turi în oţelârii, laminoare şl tivele în vigoare prevăd că fluturaşi, uneori şi fotografii. profesori, învăţători, activişti părinţi ne-au mărturisit că Baru, Pui etc. muncesc cu dăruire pe lâri-
terii ponderii minereului de turnătorii, datorate nerespec- directorul căminului cultura! Dar asta e încă prea puţin. culturali şi obşteşti au sub­ vor reflecta cu seriozitate la mui valorificării celei dc a
In iarna aceasta am repar­
Ghfclar şi a celui extras în lării tehnologiilor de fabri­ răspunde de întreaga activi­ Trebuie să avem in vedere că liniat importanta conţinutului eficienţa propriilor metode de tizat unităţilor săteşti 160 de şaptea arte în rindurile spec­
tate cu filmul în comună. A­
subteran la Teliuc, în consu­ caţie. ceasta presupune organizarea nu toţi locuitorii sînt sufi­ filmului, caic reflectă cu educaţie, vor acorda sprijin copii de filme documentare tatorilor.
mul uzinei de preparare, pre­ Prezentînd aceste aspecte judicioasă a activităţii cine­ cient de bine informaţi în multă măiestrie artistică mo­ sporit operei instrucliv-edu- Din cele relatate pînă aici,
ţul de cost a fost depăşit cu nedorite ale activităţii unor matografice pentru ca ea să privinţa tematicii filmelor, «a mente din geneza poporului calivc ce se înfăptuieşte în cu caracter agrozootehnic, se desprinde concluzia că
create toate la cererea Con­
17.91 la sută. Ciudată este şi întreprinderi, .Metronomul e­ răspundă cerinţelor vieţii po­ manierei artistice în care au român. Cetăţenii au partici­ şcoală. siliului Superior al Agricul­ filmul dc ficţiune sau ccl do­
situaţia de la I.I.L. Hunedoa- conomie" porneşte de la pre­ litice, economice, sociale a fost realizate. în privinţa pro­ pat peste tot în număr marc In comuna Unirea a avut turii. Din păcate filmele au cumentar nu este doar un
rn şi Orâştie. La aceste două misa că în flecare unitate in­ satului, să satisfacă înlr-o tagoniştilor. O parte a pu­ la vizionarea acestui film, 'noi loc un simpozion cinemato­ simplu divertisment, ci dim­
unităţi de industrie locală, s-a dustrială din judeţ poale şi măsură mereu creseîndă ne­ blicului nu are o experienţă fiind nevoiţi să organizăm grafic pe marginea filmului fost vizionate de puţini spec­ potrivă, filmul, în contextul
prevăzut - o sarcină de redu­ trebuie făcut un apreciabil voile spirituale şi estetice trie cinematografică îndelungată. numeroase spectacole supli­ „Ziua în care vin peştii". tatori cu toate că unii specia­ activităţii generale a institu­
cere a preţului de cost cu cî- salt în reducerea cheltuielilor tuturor virstelor şi categori­ De aceea ne parc foarte ni­ mentare. lişti din agricultură au con­ ţiilor culturale şi mai ales ale
tc 40 000 lei. Bilanţul finan­ de producţie, a creşterii gra­ ilor dc cetăţeni. merit să se organizeze pe ^ La Dobra (director al cămi­ Asemenea acţiuni au avut statat cu prilejul prezentării căminului cultural, poate şi
ciar arată însă cu lotul alt­ dului dc economicitate. în­ marginea unor filme mani­ nului tovarăşul Viorel Mun­ loc la Baia de Criş. Gurasadn trebuie să fie un ajutor pre­
ceva şi anume depăşirea cos­ scriind această necesitate pe Anual se difuzează in re­ festări interesante ca : simpo­ teanul. s-n programat filmul şi Beriu cu filmul ..Ncinţc- filmelor că participanţii sc ţios al activităţii politico-e-
turilor de producţie cu 149 000 lista problemelor urgente de ţeaua cinematografelor să­ zioane. prezentări, discuţii, „Atenţiune părinţi". Conduce­ lesur. Ja llibiţa şi Zdrapţi cu referă de multe ori la cclc dueaîive, cotidiene, pe întreg
şi respectiv 281 000 lei. Drept rezolvat, comitetele de direc­ teşti circa 121) filme artistice concursuri, interviuri despre rea căminului şi a şcolii a filmul ..Cine va deschide u­ văzute în aceste filme şi pro­ teritoriul comunei.
motivare se aduce faptul că ţie pot oferi la finele trimes­ şi un număr şi mai mare de problemele cinematografiei şi apreciat că ar fi foarte util şa", In Dobra, Roşeam şi Lâ- pun aplicarea unor metode e­
au intervenit schimbări în trului rezultate de valoare in filme documentare. Progra­ altele să ¡mile părinţii elevilor la puşnic cu filmul ..Atenţiune HOROV1TZ EMERIC
structura producţiei. S-ar pu­ depăşirea indiealorţjor canti­ marea lunară a acestora poa­ vizionarea acestui film cu părinţi". Prin scrisorile tri­ conomicoase, ştiinţifice, inlă- director al întreprinderii
tea să fie aceasta explicaţia. tativi şi bilanţuri financiare te constitui baza multiplelor Experienţa dobîndită în a- profunde valenţe pedagogice, mise şcolilor generale de 8 ţişnte în ele. cinematografice
Dar în acest caz se pune în­ pozitive. activităţi în jurul filmelor ceastâ privinţă, atestă pe de­ prilej de analiză a rezultale- ani, le propunem ca în pe­ Dispunem de un bogat fond înterjudeţene Deva