Page 28 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 28
5 0 Gl A li IS Ul
■ ■_=__ *
■ .«TE INTERNATIONALE ni î ! í » í ! Ï Î ! ! í i ! í í í ï ! ! í j Î í M ! ¡ í ! ! ' Î í ! í ! H ! ! ! ! ! ! Ï ! ! ! ! i l f ü - ; il M 1 I lililí .......il ! ! I ! ; ! Iü¡ ¡| ;. . , HH i H l| muni.
!!í!!íf!!lllfíllfHfíllífíf<f/f/f/í////>^\N\\\1.\Vl'l,,ljj
H
I m I m i i
¡
•
lililí iiiiii;!iiiir,ii||\imimiimUl\W vv 3 y //11
Vizita delegaţiei Vietnamul de sud Consnltări bilaterale
guvernamentale Forjele patriotice îşi continuă la O.N.U. privind
române în Australia atacurile asupra obiectivelor Oriental Apropiat
militare americano-saigoneze
YORK 7 (Agerpres).
NEW
Convorbirile bilaterale în le mună pentru a face o reuniu
ne folositoare a reprezentan
SAIGON 7 (Agerpres). Pa îngrijorează oficialităţile S.U.A. gătură cu situaţia din Orien ţilor celor patru mari puteri".
CANBERRA 7 (Agerpres), lor s-a făcut o trecere în re trioţii sud-vietnamezi au bom La puţin timp după sosire tul Apropiat au continuat în S-a indicat însă că aceste con
La 7 martie, Gheorghe Râ- vistă a evoluţiei schimburilor bardat în noaptea de joi spre în capitala sud-vietnaineză, mi ultimele zile la sediul O.N.U. sultări -bilaterale vor continua.
dulescu, vicepreşedinte al comerciale româno-australie- vineri peste 35 de obiective nistrul american a avut o în Inlre delegaţii Marii Britanii, Pe de altă parte, ministrul
Consiliului de Miniştri al ne, subliniindu-se posibilită militare, scrie corespondentul trevedere cu generalul C A Franţei. UR.SS. şi S.U.A. A israelian al afacerilor exter
României, care conduce dele ţile de dezvoltare a comer agenţiei UPI. Atacurile unită brams, comandantul forţelor a semenea Intîlniri au avut loc ne, Abba Eban, a adresat o
gaţia guvernamentală româ ţului între cele două ţări şi ţilor patriotice au fost semna mericane dislocate tn Vietna Intre ambasadorul Marii Bri scrisoare secretarului general
nă, aflată într-o vizită oficia a colaborării economice in a late în toate cele patru re mul de sud, precum şi cu alte tanii, lordul Caradon şi repre al O.N.U., U Thant, în caro
lă În Australia, la invitaţia vantajul reciproc. giuni tactice ale Vietnamului oficialităţi ale comandamentu zentanţii permanenţi ai celor subliniază că Israelul „va con
guvernului acestei ţări, a avut In cursul zilei de vineri, de sud, dar ele au fost con lui american de la Saigon. în lalte trei mari puteri. Malik tinua să colaboreze cu repre
convorbiri cu membri ai gu Gheorghe Râdulescu a plecat centrate îndeosebi în zona Del trevederea, care a avut loc (U.R.S.S.), Berard (Franţa) şi zentantul special al secretaru
vernului australian, printre tei Mekong şi a Platourilor la baza aeriană de la Tan Son Yost (S.U.A.). Potrivit agenţiei lui general al ONU., Gunnar
care titularii ministerelor a la Sidney pentru o scurtă vi înalte. Nluit, din apropierea Saigonu- UPI, Seymour Maxwell Finger. Jarring, în eforturile acestuia
facerilor externe şi transpor zită, urmînd să se reîntoarcă R D GERMANĂ, — Aspect de la standul românesc din ca Printre obiectivele militare 1 ui (bombardată in ultimele consilier al misiunii S U.A. la de a promova un acord”. li
turilor. In timpul convorbiri la Canberra. drul Tirgului internaţional de primăvară de la Leipzig.
bombardate de forţele F.N.E. zile de patrioţii sud-vietnamezi ON U., a declarat joi că „pînâ ban a anunţat că în cursul vi
cu obuze şi rachete, scrie a — nr ) a fost consacrată exa în prezent convorbirile bilate zitei pe care o va face săptă-
genţia France Presse, se nu minării situaţiei militare din rale nu au creat, după părerea mîna viitoare în S.U.A va a
România la tîrguri şi mără baza de elicoptere din Vietnamul de sud. S.U.A., o bază de plecare co vea întrevedere şi cu U Thant.
apropiere de Da Nang, aero-
Convorbiri romano-belgiene droraul de la Kontum, baza
infanteriei americane de lingă
BRUXELLES 7 (Agerpres). Republicii Socialiste România expoziţii internaţionale Mv Tho, baza navală dc la
Dong Tam. precum si o tabă
George Macovescu, phm- a avut convorbiri la Ministe la 30 de kilometri de Saigon. CURIER • CURIER • CURIER
ră specială americană situată
adjunct al ministrului aface rul Afacerilor Externe al Bel
rilor externe al Republicii giei, cu secretarul general, Concomitent cu bombardarea
Socialiste România, care se Robert Vaes. In timpul con TRIPOLI 7 (Agerpres). — In capitala Libiei, Tripoli, bazelor militare forţele patrio
află într-o vizită în Belgia, vorbirilor, care s-au desfăşu a avut loc deschiderea oficială a celei dc-a 8-a ediţii a tice au atacat în cursul ulti
însoţit de Alexandru Lăză- rat într-o atmosferă cordială, Tirgului internaţional la care participă reprezentanţi ai melor 24 de ore o scrie de
rcanu, ambasadorul Româ a avut loc un schimb de ve firmelor producătoare din 30 dc ţări. Tirgul a fost inau poziţii deţinute de trupele a-
niei la Bruxelles, a fost pri deri în legătură cu dezvolta gurat dc preşedintele Consiliului de Miniştri al Libiei, Wa- mericano-saigoneze. In apro zcnfa Ia 11 şi 25 martie
pentru a alege organul le
mit la 7 martie de Pierre rea relaţiilor bilaterale dintre nis Gathafi. România este prezentă la acest tirg cu o ex piere de Kontum, luptele au gislativ suprem, iar la 3 a-
Harmcl, ministrul afacerilor România şi Belgia, precum poziţie generală dc mărfuri. Sint expuse produse ale in durat peste 10 orc. Dc altfel, priite pentru a alege pc
externe al Belgiei. In timpul şl asupra unor probleme in dustriei construcţiilor dc maşini, instalaţii dc forat, trac această regiune, situată în zo preşedintele şi vicepreşedin
vizitei, primul adjunct al mi ternaţionale care interesează toare. autovehicule, maşini-uncltc, utilaje electrotehnice, na Platourilor înalte, a fost tele micii republici.
nistrului afacerilor externe al cele două ţâri. produse textile, alimentare, materiale de construcţie, pro în ultimele trei zile teatrul
duse petrolifere şi dc artizanat. Preşedintele Consiliului unor lupte înverşunate des
dc Miniştri libian a vizitat, cu ocazia inaugurării tirgului. făşurate într-un teren mun 9 9 9
La 7 martie, Alcxci Kosî-'
pavilionul románese şi a apreciat In mod deosebit modul tos şi acoperit dc junglă ghin. preşedintele Consiliu-\
dc prezentare, precum şi calitatea produselor româneşti. lui dc Miniştri al U.R.S.S., a
Lupte puternice au fost sem
iBtrunrea consultativă a unor nalate şi în provincia Tay avut o convorbire cu Abdc-
Ninh, la 90 de kilometri de laziz Boutcflika, ministrul
Saigon. de externe al Algeriei, care
PARIS 7. — Corespondentul Agerpres, Al. Ghcorghiu.
partide din ţările mediteraneene transmite : La Palatul de expoziţii de la Porte dc Vcrsail- ★ face o vizită oficială in U-
les din Paris s-a deschis cel de-al patrulea salon interna Joi seara a sosit în capitala niunca Sovietică. Cu acest
prilej au fost discutate pro
ţional dc maşini agricole. La această importantă manifes sud-vietnameză Melvin Laird,
ALGER 7. — Coresponden rele Europei Occidentale, cl ministrul american al apără bleme legate dc relaţiile po
tul Agerpres, C. Benga, trans şl pcnţru popoarele care tră tare internaţională, întreprinderea de stat pentru comerţ rii, însoţit de generalul Wliee- litice şi economice dintre
exterior „Autotractorul*, participă cu un stand prezentind
mite : Şi-a încheiat lucrările iesc in bazinul mediteranean, o gamă variată de tractoare fabricate dc Uzinele „Tracto ler, preşedintele statelor ma- cele două ţări, precum şi u-
întrunirea consultativă a unor deoarece prin „revitalizarea" rul" din Braşov. Tipurile de tractoare U-G51. U-G50, U-450, jore-combinate ale S.U.A. In nelc probleme internaţiona
partide din ţările mediterane pactului NAT.O. se vizează precum şi noul model U-400, expuse în standul românesc cadrul conferinţei de presă le dc interes reciproc.
ene, care s-au deslăşurat în ca şi subordonarea mai deplină a in cele trei variante, standard, viticol şi legumicol, sint care a avut loc pe aeroport,
pitala Algeriei. La Întrunire au vieţii economice şi politice a primite cu viu interes de specialiştii din Franţa şi din Imediat după aterizarea avio CAMERUN. — Staţiunea climaterică Giang situată în apro 000
participat delegaţi reprezentinri acestor ţări faţă dc monopolu alte ţări. nului. Melvin Laird a menţio pierea capitalei ţării Yaounde, la o altitudine de 1 382 m dea Comitetul pentru servicii
Frontul dc Eliberare Naţiona rile capitaliste şi interesele im nat că sporirea pierderilor a supra mărit, Aici in tot timpul anului domneşte un singur ano le armate al Senatului
lă din Algeria, Partidul Co perialiste. mericane în Vietnamul dc sud timp — vara. S.U.A. a anunţat că un nu
munist Italian şi Partidul So In comunicat se menţionea măr de 53 357 militari ame
cialist Italian al Unităţii Pro ză că participanţii au condam Cea dc-a 9-a sesiune a Afacerile Sociale al Franţei ricani au dezertat intre mij
letare, Partidul Baas din nat prezenţa trupelor israelicne Comisiei Naţiunilor Unite au luat sfîrşlt convorbirile locul anului 19G7 şi mijlo
Siria şi Uniunea Socialistă A pe teritoriile arabe ocupate, an pentru dreptul comercial dintre reprezentanţii guver cul anului 19G8. Raportul
rabă din R.A.U. A luat parte, cerut retragerea lor şl s-au Declaraţiile lui A. Harriman internaţional a hotârit crea nului, patronatului şl sindi menţionează că numărul de
dc asemenea, ca observator, o pronunţat în favoarea iniţiati rea a două comitete specia catele muncitoreşti. zertorilor este egal cu efec
delegaţie a organizaţiei El velor menite să ducă la re le formate din reprezentan 6 0 « tivul a 3 divizii şi jumătate.
Pat aii. stabilirea păcii în această re NEW YORK 7 (Agerpres). rare din Vietnamul de sud fapt va atrage contralovituri ţii tuturor statelor membre. Guvernul militar panamez Cel mai marc număr de de
După cum se arată in docu- giune. Fostul şef al delegaţiei a- constituie un răspuns la in din partea forţelor patriotice In comitetul nr. 1 pentru a anunţat eliberarea unul zertori a fost provocat de a-
meniul final, participanţii la Ei şi-au exprimat deplina so mericâne la convorbirile de tensificarea activităţii trupe sud-vietnameze „Este impor problemele vînzării interna număr dc deţinuţi politici grcşiitnca militară a S.U.A,
Întrunire au examinat o serie lidaritate cu lupta eroică a pace de la Paris, în problema lor americane terestre împo tant pentru opinia publică a ţionale şi ale arbitrajului arestaţi după lovitura dc in Vietnam.
dc aspecte ale situaţiei din poporului vietnamez, cu lupta vietnameză, Averrel Harri triva patrioţilor sud-vietna mericană să înţeleagă câ ac comercial internaţional, re stat dc la 11 octombrie anul
bav.inul mediteranean, şi alte pentru independenţă a popoa man, a declarat, în cadrul u mezi Harriman a afirmat că ţiunile din cadrul noilor ofen prezentantul României, Ion trecut. Anunţul guvernului 000 Cambod-
Reprezentantul
probleme internaţionale. S-a relor din Mozambîc, Angola nui interviu acordat unui re sive ale Vietkongului (F.N.E. Ncstor, şeful sectorului dc nu este însoţit de o listă a gici la O.N.U, a Informat
relevat că dorinţa Slalelor U- şi din alte colonii, cu toate el a avertizat autorităţile — n.r.), constituie în esenţă drept internaţional privat celor eliberaţi, dar agenţia printr-o scrisoare pc preşe
nilc dc a „relansa" Pactul dactor al ziarului „New York S.U.A., ale fostei şi 'actualei un răspuns la acţiunile noas din Institutul dc cercetări United Press International dintele pc luna în curs a
nord-ollantic constituie un pe popoarele care luptă pentru li Post", că actuala ofensivă a Administraţii că, dacă după tre, mai degrabă decît o în juridice al Academiei, a fost precizează câ aceasta este Consiliului dc Securitate
ricol nu numai pentru popoa bertate. Frontului Naţional de Elibe- încetarea bombardamentelor cercare deliberată de a dicta ales raportor pentru proble prima măsură dc acest fel despre noi acţiuni agresive (
asupra Vietnamului de nord, condiţiile sau de a torpila mele arbitrajului comercial adoptată dc regimul militar ale trupelor amcricano-sal-1
convorbirile (de la Paris — internaţional. panamez. goneze la graniţa ţării 9ale.
trupele terestre americane îşi n.r.)', a precizat Averell Har
mul în atingerea obiective vor intensifica acţiunile, acest riman. In scrisoare sc arată că, in-
n i g e r i a Interviul şefaloi lor sale. Colonelul Adekun- Luind cuvintul în Camera Centrul dc documentare r.cpînd dc Ia 10 ianuarie,
forţe aeriene americane au
le, a adăugat
Katsina, ,a
fost nevoit să desfăşoare o Deputaţilor, Picrre Harmel. al victimelor regimului na violat aproape zilnic spaţiul
nouă luptă" în urma nume ministrul belgian al afaceri zist din Vicna a dat dc ur aerian al Cambodgiei. La
siajului major al armatei roaselor infiltrări ale forţe în favoarea recunoaşterii ma criminalului dc război ricano-saigonczc au pătruns
pronunţat
lor externe, s-a
12 februarie, avioane ame-
Karlis Lobe, fost colonel SS.
lor biafreze in jurul locali
tăţii Owcrri. Trupele colo Anihilarea unei tentative dreptului R,P, Chineze dc a aflat In prezent Ia Slock- deasupra regiunii Svairicng,
permanent in
fi membru
holm.
Potrivit documente
mitra-
aruncind bombe şl
iedcrale nelului Adckunle menţin în Consiliul dc Securitate al lor existente. Lobe a parti liind populaţia. Cu acest
El nu a de lovitură de stat
continuare controlul asupra
O.N.U. Ea trebuie să joace
cipat la arestarea şi exter
prilej, patru piloţi americani
acestei localităţi.
dat amănunte În legătură rolul care î sc cuvine in po minarea a mii dc deţinuţi au fost făcuţi prizonieri, iar
LAGOS 7 (Agerpres). — şitul acestor lupte este a- cu situaţia din acest oraş, in Guineea Ecuatorială litica internaţională şi in di în Letonia, In perioada 1941 unul a fost ucis. Guvernul
feritele organisme interna
Joi scara. în cadrul unu» propint". Generalul Katsina unde unităţi ale armatei fe ţionale. —1943. Centrul dc documen Cambodgiei exprimă un
interviu televizat, generalul a relevat apoi că încă un derale, numărînd aproxima tare a adresat ministrului protest hotârit împotriva u
Hassan Usman Katsina, şe contingent dc aproximativ tiv 2 000 de soldaţi, au fost de justiţie al Suediei o scri nor asemenea acte şi cerc
ful statului major al arma 2 000 de recruţi au fost mo asediate timp de trei săptâ- NEW YORK 7 (Agerpres). ra sa împotriva unor even soare în care ii cerc ca Lo încetarea oricăror acţiuni a
be si tic deferit justiţiei.
tei federale nigeriene, n de bilizaţi şi participă în pre mîni de forţele biafreze. Preşedintele Guineei M- tuale acţiuni ale trupelor Comitetul Central al Parti gresive împotriva ţări! sale,
clarat ca comandanţii celor zent Ia lupte. El nu a preci Şeful statului major a a cuatoriale, Francisco Maeias spaniole, staţionate in mod dului Muncii din Israel s-a
trei divizii ale armatei au zat mărimea efectivului dc rătat, totodată, câ perioada Ngucma, a informat pe se ilegal în Guineea Ecuato pronunţat cu 287 dc vo 0 9 6
primit „instrucţiunile fina care dispune armata nige- normală de instrucţie de şa cretarul general al O.N.U., rială. turi, 75 de abţineri pen Surse politice din capita Savanţii mexicani studia
le" în legătură eu luptele rianâ, dar a menţionat câ se luni, prevăzută pentru U Thant, câ a anihilat o Un purtător de euvînt al tru desemnarea doamnei la peruviană au relevat că ză un animal marin ciudat,
caic se desfăşoară împotri rîndurile acesteia s-au înze trupele de infanterie, a fost tentativă dc lovitură de stat. O.N.U. a declarat că hotâ- Golda Mcir în funcţia dc perspectivele unei regle care a fost depus de valu
va secesión i.ştilor biafrezi. cit după anul 1965 (cind ar redusă la numai o lună. care a fost organizată de .rîrea de a trimite forţe mi prim-ministru al statului ls- mentări a conflictului dintre rile oceanului pc o plajă. în
raclian. După cum transmi
Peru şi Statele Unite care a
„Bot să vă asigur, a arătat mata federală dispunea dc Generalul Katsina a dez ministrul de externe, Ata- litare ale Naţiunilor Unite te corespondentul agenţiei izbucnit in urma măsurii apropiere dc localitatea Tc-
pare
coluta din Mexic. Se
minţit, În acelaşi timp, in
şeful statului major, că sfîr- aproximativ 8 000 de oa formaţiile potrivit cărora nasio Ndongo, şi un fost de Intr-o ţară nu este de com France Presse, doamna Gol că acest animal, In greuta
meni). putat. El a reînnoit cererea petenţa secretarului general guvernului de la Lima dc a
Generalul Katsîna a recu trupele federale ar fi bom adresată secretarului gene al O.N.U., ci întră în atribu da Mcir a anunţat că accep cxproprîa instalaţiile firmei te dc peste 35 tone, ar fi un
noscut, pe dc altă parte, că bardat centre populate a ral al O.N U. de a trimite ţiile Consiliului de Secu tă această desemnare. petroliere I.P.C., par a fi fa descendent al uriaşelor crea
armata nigeriană a fost ne flate sub controlul forţelor dc urgenţă o forţă militară ritate. vorabile. Accasti apreciere turi din epoca dinozaurilor.
voită sâ-şi încetinească rit- biafreze. a O.N.U. pentru a apăra ţa- a fost făcută după întreve El arc o carapace lungă de
Situaţia internă din Fran derea care a avut loc între 9 metri şi Iată dc 5 metri,
NEW YORK 7 (Agerpres). ţa s-a înrăutăţit brusc. Con ambasadorul american la care protejează corpul său
Reprezentantul permanent federaţia Generală a Muncii Lima. John Weslcy, şi con enorm, asemănător cu cel
al Spaniei la O.N.U., Jaîme a anunţat joi scara că, la 11 ducătorul peruvian, Juan al reptilelor din Terţiar.
Ciţiva din cercetători consi
Evoluţia navei spaţiale soare secretarului general martie, ziua in care genera deră că ar putea fi vorba
Vclasco Alvarado,
de Pinics, a adresat o scri
lul dc Gaulle va rosti o cu-
In
dc o fosilă conservată
Naţiunilor
Unite, U
al
avea loc o grevă generală
Thant, în care arată câ gu vintarc prin radio, ar putea Pentru prima dată de la gheţurile arctice şi adusă
vernul său ar saluta trimi dc 24 dc ore. Acest anunţ a proclamarea unilaterală a dc curenţii marini pe plaja
es
Apello— 9 lizat joncţiunea, cabina de terea de către acesta a unui Intervenit în momentul în independenţei, cetăţenii In din Mexic, după topirea
sulei Anquilla so vor pre-
gheţarului în care sc afla.
pentru
care la Ministerul
reprezentant în Guineea E-
comandă şi modulul lunar au
99 evoluat în această formaţie cuatorialâ care să suprave
timp de o jumătate de oră, gheze evacuarea cetăţenilor-
înainte de a realiza cuplarea spanioli din această ţară. El
HOUSTON 7 (Agerpres). — te de modul şi de cabină cu completă. Cu această ocazie, a cerut, totodată, secretaru
In a 5-a zi a evoluţiei na mici aproximaţii, care nu au lui general să adopte „mă
vei spaţiale „Apollo-9", pro modificat configuraţia zboru James MeDivitt a transmis câ la evacuarea spaniolilor" din CURIER • CURIER • CURIER
suri adecvate care să ducă
gramul de lucru al cosmo lui. Evoluţia în spaţiu a mo doreşte să execute cuplarea
nauţilor a început Ia ora 8,30 dulului lunar incapabil să revi cit mai repede cu putinţă, fosta colonie, măsură ce a
(ora Bucureşliului), cu o oră nă singur în atmosferă, a re pentru a evita ca operaţiuni fost, de altfel, cerută şi de
le acestea să le execute în în
mai devreme decît se prevă prezentat operaţiunea cea mal tunericul nopţii spaţiale. guvernul guineez.
zuse. După ce au luat micul importantă a misiunii zboru
dejun, David Scott, James lui lui „Apollo-9‘‘.
MeDivitt şi Russel Schweic- La ora 18,35 (ora Bueureş-
kart au început pregătirile in tîului), modulul lunar a efec în ch eierea sesiunii
vederea îndeplinirii, in de tuat prima fază a operaţiuni
curs de 17 ore, a primei „re lor de recuplarc cu cabina
petiţii generale” a călătoriei spaţială la bordul căreia sc
pe care doi cosmonauţi ame afla David Scott. Punînd în Consiliului nordic
ricani o vor întreprinde pe funcţiune rachetele laterale
Lună. La ora 13,39, modulul de ascensiune ale modulului,
lunar avînd la bord pe cos cosmonauţii Schweickart şi STOCKHOLM 7 (Agerpres). tuirii unor organe suprastata
monauţii Sclnveickart şi Me MeDivitt au modificat peri La Stockholm s-a încheiat le de natură să limiteze su
Divitt s-a decuplat de cabina geul orbitei pe care se depla o sesiune de şase zile a Con veranitatea şi independenţa
de comandă, la bordul căreia sa modulul in scopul intrării siliului nordic, organ consul politică şi economică naţio
a rămas David Scott, co pe o orbită favorabilă recu- tativ care reuneşte Danemar nală. Suedia şi Finlanda se
mandantul echipajului „Apol- plârîi cu cabina de comandă. ca, Finlanda, Islanda, Norve tem, de asemenea, de riscul
lo-9”. Separarea n avut loc în Această fază a programului a gia şî Suedia. In centrul dez ca prin intermediul proieela-
momentul în care „Tande fost executată în timp ce mo baterilor s-a aflat proiectul tci comunităţi economice să
mul" spaţial se găsea deasu dulul lunar trecea deasupra unei comunităţi economice a nu fie atrase în activitatea
pra Oceanului Atlantic. Prin sudului continentului african. ţărilor nordice — „Nordek". N.A.T.O
punerea în funcţiune a mo Indicaţiile furnizate de staţii Consiliul a hotârit elabora
toarelor modulului lunar, a le de urmărire radar a zbo rea, pînă la 15 iulie, a unui Consiliul nordic a adoptat
cesta s-a plasat pe o orbită rului, de pe Pămînt, au ară proiect de acord care urmea o seric de recomandări către
eliptică cu apogeul de 268 tat câ manevra a fost efec ză să facă obiectul unor noî guvernele ţârilor membre,
km şi cu perigeul de 220 km, tuată în bune condiţiuni. dezbateri. printre acestea prevăzîndu-se
care se intersectează cu orbi La ora 19.30. N A S.A. ,1 n- Proiectul „Nordek", discu construirea unui pod care să
ta cvasicircularâ de 243/245 nunţat că joncţiunea color lege Danemarca de Suedia,
TANtANIA. — Monumentul două vehicule spaţiale, pre tat de mai multe luni de 21-
eroului, edificiu de seamă km, pe care se deplasează ca văzută în program, s-a efec ie, se loveşte de rezistenţa precum şi a unui mare aero
din Dar cl Salaam, bina de comandă Aceste or tuat mai devreme decît fuse Suediei şi Finlandei, care nu port internaţional pe insula
bite proiectate au fost ocupa se prevăzut. După ce au rea privesc favorabil ideea Insti daneză Sal holm.
REDACŢIA 81 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: atr. Dr. Petro Groza nr. 35, telefon 2317, 12 76, 15 85. — TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hnne doara-Deva.