Page 29 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din ţoale tarile, unlţl-vâ I
In pagina
Juriul nu va

a IV-a
avea o misiune

Vizita delegaţiei gu­
vernamentale române uşoară
în Australia.
Orientul Apropiat
Conferinţa de presa a BRAŞOV. (Prin telefon
de Io trimisul special al
ministrului de externe »BRAS0V-19G9«
al Turciei. ziarului „Drumul socia­
Declaraţiile preşedin­ lismului", LIV1U NICOLA). Ic a plimbat prin poiană,
telui Guineei Ecuato­ Festivalul sc apropie de in timp ce ceilalţi aşteptau
riale. sfirşit. In toate (trupele la rind sau făceau rejlec­
utilităţii
ţii pe marginea
1IGDN RL COHITETHLHIJUOETERH NUIEBBNM flt P.CJL SI II GINULUI POPUL HR JUDEŢEAN Evoluţia navei ,,Apoi- concurenţilor domneşte e- absolute a ulcelelor de pă-
motia, cu atit mai mult, cu
mint in consumul de ţuică
lo-9u.
Acţiuni de lupta ale cit valorile au fost simţi­ fiartă.
tor egale şi cu greu sc poa­
Intre timp la hotel, ca şi
patrioţilor sud-vietna- te cineva hazarda in pro­ peste tot, membrilor juriu­
mezi. nosticuri lui li S-au luat interviuri
ANUL XXI. NR. 4411 DUMINICA 9 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI Totuşi, stările de tensiu­ asupra desfăşurării festiva­
ne şi nerăbdare colectivă lului In unanimitate au
nu au reuşit să inchidă scos in evidenţă buna lui
poarta orelor de bună dis­ organizare. precum şi
Fondurile fixe mai raţional folosite! poziţie oferite de organiza­ scrupulozitotea pregătirilor.
rea festivalului. Intr-o at­
Nîcolas Rcsimond (Belgia)
mosferă de entuziasm şi. ne-a declarat că deşi fusese
veselie, in cursul zilei de informat de Kalinka şi
Cînd utilajele produc... vineri au fost organizate Jaques Hustin de. valoarea
acestui festival, nu s-a aş­
excursii la Poiana Braşov.
I.a „Şura dacilor", intr-un
teptat, 1iind un exeget, ca
autentic cadru haiducesc”, aştci ţările, să-i fie între­
le-au fost oferite neuitate cute .
rugina şi nu bunuri cu nelipsitele sarmale cu slovacia), a remarcat diver­
Frantisek Ziwny (Ceho­
clipe de recreare şi des­
i
■
v
I
I
tindere. Toiul s-a încheiat
sitatea stilurilor prezenta­
fript
vinat
mămăliguţă,
îngreunează criteriile de a-
haiduceştc. pui cu mujdei te dc concurenţi, lucru care
dc usturoi, stropiţi din bel­
precicrc ale juriului.
S-a
în condiţiile din Valea Jiului.
materiale De altfel, conducerea combi­ şug cu vin de Cotnari. Matuska, dc succesul vede­
bucurat dc succesul
lui
Maia Rczova şi Julio Iglc-
natului, de la achiziţionarea
maşinilor şi pînă în prezent,
tei din patria sa. Agathe
cele din urmă că viata hai­
a făcut promisiuni în fiecare sias au constatat pînă in Mclla a remarcat succesul
In cadrul preocupărilor ge­ întreprinderilor. La ora ac­ an, întocmeşte planuri de ducilor nu este de dispre­ cintecului romantic din ca­
nerale pentru creşterea efi­ tuală, potrivit calculelor, în măsuri cu sarcini „concrete” ţuit iar Renata Paccini a drul festivalului, precum
şi a celui de conţinut spe­
promis că în viitor va sus­
cientei activităţii economice a economia judeţului nostru va­ In vederea montării şi folosi­ ţine sus şi tare că melodia cial, descoperind la majori­
întreprinderilor, un loc im­ loarea acestor mijloace de rii lor, însă rezultatele se „Sanie cu zurgălăi" nu se tatea concurenţilor, spre
portant revine în acest an fo­ producţie nefolosite se ridică concretizează în amînări pen- poate ciuta decît numai în
losirii cît mai raţionale a la aproape 100 milioane lei. româneşte. Trebuie preci­ satisfacţia domniei sale, un
susţinut sentiment uman al
fondurilor fixe, a căror con­ Este adevărat, volumul lor a CONSTANTIN MARACU zat i că doar aici, pentru conţinutului cîntecclor, lu­
tribuţie la realizarea produc­ scăzut faţă de cele care au activist al Comitetului prima dată, ea şi mama sa cru spre care se. pare că
ţiei şi creşterea productivită­ fost în anul precedent dar, judeţean de partid s-au suit intr-o sanie ade­ sc vor orienta in viitor.
ţii muncii capătă o importan­ trebuie recunoscut deschis, ZEVEDEI ŞTEF vărată, condusă de un cu- Dick Van Bommcl (Olan­
tă din ce în ce mai mare. Re- cifra este încă ridicată. Uni­ directorul Direcţiei judeţene La atelierul de modelărie a U.V. Călan, timplarul modelator Nicolae Moldovan a lost luţ şarg, care, in clinche­ da), este un admirator al
ferindu-se la imensele rezer­ tăţile care deţin cele mai de statistică tele zurgălăilor adevăraţi,
ve de care dispune economia multe utilaje nefolosite sint : surprins de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu la maşina de ascuţit pînze pentru fierăstraie lirismului şi se parc, după
naţională în utilizarea acestor C.C.V.J., C.SH, U.V. Călan, panglică. afirmaţiile sale, că ritmul
fonduri, tovarăşul Nicolae IM. Hunedoara etc. Dacă (Ctintinuare in pag. a 3>o) nu arc totuşi nimic de stt-
Ceauşescu arată la adunarea facem o grupare a maşinilor, ferit atunci cînd este im­
electorală din Capitală, că a­ utilajelor şi instalaţiilor neu­ plicat intr-o melodic valo­
vem posibilitatea, fără chel­ tilizate după durata inactivi­ CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA roasă. In general. dînsul
tuieli suplimentare, de a ob­ tăţii, constatăm că 84 la su­ socoteşte că misiunea ju­
ţine un spor de producţie de tă dintre ele se găsesc în sta­ COMITETUL EXECUTIV riului nu c deloc ' uşoară.
15—20 la sută. re de inactivitate de peste un Obiecte noi Are numai cuvinte dc la\/.-
Această concluzie realistă an. D E C IZIA IVR. 77j1«>0<> dă pentru organizatori.
este confirmată şi de studiile Deosebit de grav este fap­ Pe Mic Nakao (Japonia),
efectuate în cadrul acţiunii tul că din totalul utilajelor cm intilnit-o la o confarin-
de organizare ştiinţifică a nefolosite o bună parte sînt din mase plastice Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului ţă dc presă. In altă sitikaţie
producţiei şi a muncii în în­ aduse din import, 46 la sută ar fi fost greu de abordat,
treprinderile judeţului nostru. sînt maşini şi utilaje noi iar Hunedoara, deoarece nu cunoaşte de­
Studiile au scos în evidentă altele 27 la sută au o uzură La Fabrica chimică din te dc transportat legume In temeiul art. 22 şi 23 din Legea nr. 57/1968 de organi­ ci t japoneza. A început ca­
nenumărate rezerve şi posibi­ de numai pînâ la 50 la sută. Orăşlie s-a îmbogăţit ga­ şi irucle, pline, sticle riera la opt ani şi nu are
lităţi de folosire mai bună a De neexplicat este şi faptul ma produselor din mase „Pepslcola" şi alte pro­ zare si funcţionare a consiliilor populare, nici o legătură cu ansam­
capacităţilor de producţie, au că s-a ajuns în situaţia de a plastice. Intre altele, au duse. Aceasta înseamnă D E C I D E : blul „Takaraznka", decît
determinat luarea unor mă­ se propune la casare utilaje fost asimilate şi Introdu­ economisirea a circa Art. unic. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Hu­ prin origine naţională. La
23 dc ani, arc peste 20 de
suri eficiente. în valoare de aproape două se in fabricare găleţi dc 4 000 mc de masă lem­ filme xntr-o largă diversi­
Preocuparea pentru spori­ milioane lei a căror uzură fi­ 10 litri, lădiţe perforate noasă, cit ar fi necesa­ nedoara în prima sa sesiune, în ziua de 17 martie 1969, ora 9
rea eficientei economice a zică este mult sub 50 la sută. pentru fructe, un nou lip ră pentru confecţionarea dimineaţa. tate de gen. Cîiită muzică
uşoară japoneză dc inspira­
fondurilor de producţie puse Asemenea situaţii există la de navetă pentru pline ambalajelor amintite da­
de stat la dispoziţia între­ U.V. Călan, C.S H , C C.V.J. şi ele. că s-ar executa din ma­ Deva, 7 martie 1969. ţie folclorică şi totuşi reci­
talurile sale sint formate,
prinderilor s-a concretizat a­ I.F. Orăştie. In faţa acestor S au produs şi livrat terial lemnos cum s-a 80 la sută, din cintece eu­
nul trecut în obţinerea unor stări de lucruri pe bună drep­ primele canlilăţi de pie­ procedat pînă acum. Preşedinte, Secretar, ropene şi americane, numai
producţii sporite cu aceleaşi tate se pune întrebarea : cu se şl repere din relon Este demn de remar­ restul fiind japoneze, li
capacităţi. Spre exemplu. în cît simţ gospodăresc s-au co­ prevăzute a fi folosite în cat faptul că producţia Moga Ioachim Suciu Coman plac florile, iar chimonou-
oţelăriile de la Hunedoara, la mandat şi adus in întreprin­ procesul de fabricare a bunuritor de uz casnic rilc ce le poartă fac furori.
fiecare cuptor Martin s-a ob­ dere aceste valori ? jar, dacă micromoloarelor la Uzi­ şl piese fabricate din ma­ Priveşte mereu cu o cu­
ţinut cu 5,5 la sută mai mult au fost achiziţionate, de ce na de electromotoare din se plastice Injectate creş­ riozitate crescindu in jurul
oţel pe metru pătrat de vatră nu s-au creat condiţii pentru Piteşti. Este In curs de te anul acesta ca valoa­ e i; o interesează totul. Şi
decît în anul precedent, iar ca acestea să producă din pregătire tehnologia rea­ re cu peste 25 milioane * ¥ IN PRIMUL CŞAL0N poate doar diferenţa de e­
la Uzina „Victoria” Călan, plin şi nu să fie expediate cu lizării unor accesorii lei. in acelaşi timp, chel­ ducaţie o împiedică să-şi
furnalul nr. 2 a produs cu uşurinţă Ia fier vechi ? Nu pentru frigiderele FRAM. tuielile la 1000 Iei pro­ manifeste exuberanţa. Ar
0,2 la sută mai multă fontă cumva acest sistem de lucru Colectivul fabricii din ducţie marfă sint mai vrea să cunoască Româ­
pe metru cub de volum util — dacă poate fi numit aşa — Orăşlie produce anul a­ mici cu 35 de Ici decil Cînd, la 21 ale lunii ia­ cestea sc intrevedeau ger­ Dilja cu un rezultat neaş­ nia înflorită (vara — n.n.),
Un studiu recent încheiat a­ contrazice renumele de buni cesta pesie 600 000 nave­ anul trecui. nuarie, subredacţia mobilă menii abia perceptibili ai teptat : un plus dc 413 tone fiindcă şi-o închipuie mult
rată. de asemenea, că în ju­ gospodari pe care l-au cîşti- a ziarului nostru urmărea dorinţei şi hotăririi de a de cărbune. A fost o cifră mai frumoasă decît Brazi­
deţul nostru, faţă de perioa­ gat conducătorii întreprinde­ in Valea Jiului modul cum trece peste „bariera~ dificul­ care a inoculat colectivului lia, de care a rămas incin-
dele precedente, s-a înregistrat rilor noastre ? s-au angajat minerii in în­ tăţilor, s-a simţit la mineri, o mare doză de optimism, a
îmbunătăţire în utilizarea Oala pentru recepţie trecere, reporterii au găsit maiştri, ingineri deopotrivă. risipit picla apăsătoare a ne­ tată. Dar pină atunci tre­
capacităţilor de producţie, s-a Cazul celor 5 maşini de ex­ la mina Dilja o situaţie pre­ o tăinuită ambiţie dc a scoa­ încrederii in ca)yacitatca oa­ buie să ciut iu faţa publi­
redus numărul maşinilor şi u­ tracţie cu multicablu în va­ De Ia harnicii construc­ venimenlul constituie un vestitoare de dificultăţi bl te mina din situaţia de ex­ menilor şi a deschis o fe­ cului dumneavoastră...
tilajelor nefolosite, a crescut loare de 25 milioane lei adu­ tori de pe şantierele de frumos succes al con­ realizarea planului. Minusul ploatare „cenuşăreasă*. reastră largă spre perspecti­ Pe Frankie Avalon
preocuparea pentru folosirea se din import de către C.C.V.J. construcţii din Valea Ji­ structorilor avînd în ve­ dc producţie însuma atunci Nu sc cunoaşte dacă pen­ va îndeplinirii ritmice a sar­ (S.U.A.), l-am cunoscut c-
mai eficientă a fondurilor fi­ vine din păcate să răspundă ului ne-a parveni! ştirea dere faptul că în tuna 1 Sil tone dc cărbune. Era tru aceasta s-a convocat cinilor de plan De pe aceas­ xact ca pe un rejxrezentant
xe Dar, deşi datele de an­ afirmativ la întrebările de că in oraşul Vulcan un (ebruarle in oraşul Viii. o continuare, din păcate fi­ vreo şedinţă specială cu dez­ tă bază, prevederile planu­ al generaţiei sale, intr-un
samblu arată lucruri pozitive, mai sus. Istoria lor este scurtă nou bloc de locuinţe ai rească, a serioaselor defec­ bateri dc maraton, dacă lui pe februarie au fost ata­ pulover alb şi un costum
reţine atenţia menţinerea în dar tristă. Au fost aduse 30 de apartamente este can s-a mai dat in lolo- ţiuni organizatorice acumu­ s-au întocmit dosare cu pla­ cate cu un plus dc curaj. dc cow-boy — sc pregătea
inactivitate a numeroase ma­ de 4-5 ani fără însă a se şti gata pentru recepţie. E- sinţă un alt bloc de 30 dc late cu vremea la această nuri dc măsuri, ori s-au e- Pulsul abatajelor a devenit să filmeze un western in
şini. utilaje $i instalaţii care precis dacă sînt necesare sau apartamente. mină, abia deschisă, defec­ miş maldăre dc ordine şi mai viguros. Fiecare zi a regia lui Vlad Bitcă. Este
datorită faptului că nu pro­ nu. Considerăm că cei care ţiuni care s-au concretizat dispoziţii. Cert este insă că adus cu sine „rotunjirea“ un ciutăreţ al melodiilor
duc. diminuează eficienta e­ le-au comandat nu au anali­ anul trecut intr-o restanţă organizaţia dc partid şi con­ cifrelor, înscrierea lor pe o gen Frânte Sinatra şi Bing
conomică a fondurilor pe ca­ zat cu suficientă răspundere Canlifâfl sporite dc 44 000 tone dc cărbune ducerea minei au declanşat săgeată orientată îndrăzneţ Krosby. Este in plină vogă,
re statul le pune la dispoziţia posibilităţile de folosire a lor Aşadar, debutul in '69 n-a o adevărată ofensivă pentru spre ascensiuni. Aşa s-a a­ iar succesul nu l-a schim­
fost de bun augur. Plutea a pune la punct întregul an­ juns la o depăşire de plan bat, făcindu-sc şi mai con­
ştient dc îndatoririle sale.
de produse avicole atunci în atmosfera minei grenaj productiv, piesă ci: ce însumează astăzi 1 097 Ca să ajungi vedetă, aces­
tone Adică la peste o trei­
piesă. S-a muncit enorm, şi
incertitudinea in perspecti­
De la Universitatea serală va realizării sarcinilor, de­ se mai munceşte încă, pen­ me din angajamentul luat ta este lucrul esenţial —
ficitul dc încredere in for­ tru îndreptarea lucrurilor in întrecere pe întregul an. susţine el — iar greul în­
cepe abia după ce ţi s-au
Dilja a intrat de acum cu
In primele două luni
întreprinderea „Avico­
de marxism-leninism Deva la“ Mintia a expediat ale anului colectivul În­ ţele colectivului, unele bri­ pe făgaşul lor firesc. S-a in­ drepturi depline în primul , rupt hainele ajungind ce­
vestit un volum impresio­
găzi dezarmau cu uşurinţă
Ieri 12 500 pui la ferme­ treprinderii a livrat unt- in faţa greutăţilor dc tot nant dc dăruire dc sine şi eşalon al colectivelor mine­ lebru şi încerci cucerirea
Luni, 10 martie 1969, orele 17, in sala „Arta" le de stat din Băicoi şi taţilor c o m e r c i a le felul. Inginerul Emil Muru, dc pricepere, s-a căutat cu reşti ale Văii Jiului. Şi, cu şi menţinerea aplauzelor.
Eu, spune el, am depăşit
din Deva, va avea loc expunerea „SOCIALISMUL Buziaş. Cu aceste două 1 352 000 dc ouă. de două noul şef al exploatării şi înfrigurare ca fiecare om fiecare zi de muncă rodnică, ceea ce sc poate numi
să-şi găsească locul potrivit
„şarje“ numărul puilor ori mai multe dccil avea ţiadu l.upaşcu, secretarul brigăzile din udîncurilc
Şl RELIGIA“. de o zi valorificaţi in ca­ planificat S-au realizat comitetului de partid, recu­ in mecanismul colectiv, s-a Diljei îşi consolidează focul shaw-ul generaţiei melc,
Conferenţiază dr. Radu Pantazi, secretar ştiin­ drul Întreprinderii şl a şi valorificat. în acelaşi noşteau momentul dificil purtat o veritabilă bătălie de prestigiu cîştigat in în­ încerci nd să ma stabilesc
pe coordonata adevăraţilor
ţific al Institutului de filozofie al Academiei Re­ altor unităţi agricole de timp, 131 tone carne de in care sc afla colectivul, pentru purificarea atmosfe­ trecere cu preţul unui im­ cinlăreţi. De altfel, şi via­
rei de muncă, pentru elimi­
stat din ţară a ajuns la pasăre, înrcgislnndu-se presionant efort dc dăruire
publicii Socialiste România. 160 000, cu 8$ la sută mai şi la acest indicator o „criza" de încredere ce tre­ narea încordării şi suspiciu­ şi entuziasm. ţa mă obligă — sint căsă­
Vor participa studenţii de la toate secţiile mulţi decîl prevedeau depăşire a sarcinilor de buia cu orice preţ depăşită. nilor. torit de şa.sc ani şi am pa­
tru copii, iar acum îl aş­
universităţii. sarcinile de plan. plan cu 21 de tone. Dincolo insă dc toate a- Ianuarie s-a încheiat la V. LAURENJIU tept pe al cincilea, cu toa­
te că nu am dccit 23 dc
ani. l-am urat succes...
IN LOC SÂ NE AJUTE, ŞOSEAUA NE PUNE PIEDICI
Voiam să merg la Dobra. tru că am intîlnil lucrători pur­ şantier, cu toate atributele dc sorveşle traseul Alba lulia — In cabina autofurgonetei, i-am
Am luai autobuzul din Deva, lind echipament galben de pro­ rigoare. „E adevărat, porţiu­ Dobra — mi s-a rupt braţul dc cerut explicaţii asupra cauze­ jarea autoturismelor pe alt
în
traseu, prin Arad, scrisă
am plătii biletul, dar cînd am tecţie conlurînd „cariile", sau nea de şosea naţională a fost Ia motor şi cercelul de la un lor pentru care drumul, deşi trei limbi, ar fi unica şi cea
ajuns in Brîznic şoferul ne-a mai precis rcgularizind gropile folosită şi drept drum de şan­ arc. Am rămas cu călătorii in in lucru, a ajuns in asemenea mai eficientă măsură pentru
anunţai că nu poate merge mai din asfalt in dreptunghiuri care tier. Dar indicaţia ministerului drum Acuma merg cît îmi per­ stare de degradare. întrebarea ca traficul rutier să se des­
departe Drumul era blocat de te obligă să faci un adevărat a fost să fie utilizată corespun­ mite drumul Mai departe... parcă a pus benzină pe foc. făşoare normal. Am solicitat
un camion, cu peridoc şi de o slalom printre ele. (Dacă, şo­ zător — ne-a spus inginerul Nu vreau să distrug maşina şi şi şefului şantierului Deva, ing.
autoremorci. Se Împotmoliseră fer fiind, nu vrei să te alegi Leonard Marinescu, şeful ser­ să pun in pericol călătorii — Drumurile (şeful lotului Titus lonescu. să ne explice
în drum. Urma ca ceilalţi 5 cu arcurile de la maşină rupte) viciului producţie din direc­ Am solicitat şi părerea altul sc referea la şantier — n.n.), de ce şoseaua a ajuns dc-a
kilometri să-i parcurgem pe L-am întrebat pe Octavian Sto- ţia generală construcţii-mon- şofer, care venea dinspre Do­ n-au fonduri pentru întreţine­ dreptul impracticabilă şi ce
jos. Desigur, nu a convenit enescu — unul dinlre şoferii taj a Minislerului Construc- bra cu autofurgoneta 21-TM- re, ci pentru construcţii. măsuri s-au luat pentru ca să
nici unuia dintre călători, mai cu care am stat de vorbă — — Dc ce nu introduceţi un nu mai rămînem în drum.
cv seamă că trebuia să mer­ dc ce circulă pe .partea stin­ utilaj ca să niveleze, măcar, Răspunsul a fost ca al unui om
gem pe un drum desfundat. gă a şoselei ? .Pe dreapta să drumul ? Se distrug maşinile.. ofensai, jignit chiar
Această relatare a fost, de meargă cei dc la drumuri ?“ — Daţi-ne voie, că ne price­
fapt, finalul unui râid anche­ Să recunoaştem, soluţia nu-i Raid anchetă pem mai bine la ce avem dc — Obligaţia noastră este să
tă întreprins acum, în prag chiar rea, ar avea un pronunţat făcut — zice dumnealui. executăm drumul nu să asi­
de primăvară, pe drumurile na­ caracter didactic. Nici acesl răspuns compe­ gurăm circulaţia. Eu nu-mî
ţionale — deci principalele ar­ La Bîrcea, cînd şoseaua este tent nu-l comentăm şi dăm permit să cheltuiesc fonduri
tere rutiere — care străbat ju­ umedă, maşina merge ca pe ghea­ voie „celor care se pricep" te peste proiect...
deţul nostru. Am vrut să ne ţă.'Şantierul 503 construcţii care (iilor — e o treabă de gospo­ 5 977. au de făcut să-şi etaleze prin — Dar unităţile de transpor­
convingem cît sint de gospo­ foloseşte o porţiune dc şosea dărie locală". Intru toiul de — Eu n-aş recomanda nimă­ starea drumului priceperea turi îş» „pot permite" să dis­
dari aceia care au datoria să naţională drept drum de şan­ acord. Numai că aspectul şo­ nui acest drum E în construc­ Pînă una-alta, şoferii cu care trugă maşinile, să lase călă­
se îngrijească de buna între­ tier nu prea face deosebire selei nu arată că la îngriji­ ţie. am stat de vorbă au apreciat torii in drum ? \ A M
ţinere a acestor importante ar­ între ele. Am rugat pe ingine­ rea ei ar ii pus niîna un gos­ “ Şi lotuşi pe acest traseu ei priceperea gospodarilor, aşa Răspunsul n-a mai venit pe • \ w r
tere de legătură intre locali­ rul Pavel Ciobanii să ne spună podar. Şeful şantierului a fă­ trebuie să se efectueze curse cum s-a văzut. acelaşi ton.
tăţi. Am parcus drumurile de dacă dumnealui ii place cum cut promisiuni că pină la 20 regulate de călători. Dacă Am oprit o altă maşină, gal­ — Promit că voi lua măsuri
la intrarea în judeţ, am fost arată. „Ca drum naţional martie aspectul şoselei sc va sint lăsaţi în drum cu ce sini benă. a constructorilor de dru­ să se poată circula pe drumul L J M
nevoiţi să ocolim nenumărate nu-mi place. în zona şantieru­ schimba., Le apreciem ca bune vinovaţi ? muri, şi am solicitat ingineru­ aflat în lucru...
gropi — o vreme le-am locali­ lui. Nu poale să-mi placă — intenţii şi aşteptăm termenul — Nu sînt. Şoferul? Nici el. lui Nicolae lonescu. şeful ser­ Să luăm dc bună şi aceas­
zat fn carneţel dar am renun­ ni s-a răspuns. Dar ca drum de scadent. Drumul ? E in construcţie — viciului tehnic din cadrul Di­ tă promisiune Dar, ne permi­
ţat. „Cariile“ s-au înmulţit vă- şantier este corespunzător”. Pe şoseaua llia — Dobra. recţiei regionale Timişoara a tem să facem şi noi una : vom
ztnd cu ochii şi ne-am între­ Nu ne îndoim de sinceritatea care sc află în lucru, organe a jubilat şoferul. întreprinderii de construcţii mai reveni. Şi nu numai pe
bat ce s-a ales din promisiu­ afirmaţiei tovarăşului Cioba­ — La ce întreprindere lu­ pentru transporturi să-şi spu­ acesl traseu Nu de altceva ci
nile tovarăşului Octavian Co- nii. Numai că categorisirea pe de specialitate au considerat craţi ? nă părerea despre starea dru­ pentru simplul motiv că o vre­
că maşinile pot circula, în a-
roarnă. şeful secţiei drumuri şi care dinsul a făcut-o nu este iară de autoturisme. Dar cum — La lotul Dobra, al şan­ mului pe care urma să-l par­
poduri, că imediat ce se va chiar la locul ei Şi aceasta circulă ? tierului Deva pentru construc­ curgă. „E un drum în con­ mea cînd pe gospodari greu
îmbunătăţi timpul să înceapă pentru că maşinile care trans­ ţii transporturi. (Unitatea care li găseşti acasă Şi-atunci tre­
lucrările de „plombare". Am portă materialele pentru con­ — Cînd am fost ultima dată execută lucrarea). strucţie, semnalizat la intra­ buie să-i cau|i Ia lucru. ÎULIO IGLESIAS
greşi dacă am spune că a­ strucţii au transformat şo­ la Dobra — ne spune şoferul Şi pentru că şeful lotului, rea in sector", ni s-a răspuns
ceste lucrări n-au început pen­ seaua naţională in drum de autobuzului 31-AB-661 care ing Traian Scorţeanu se alia ca şi cînd avertizarea şl diri­ S. POP Autografe acordate cititorilor ziarului nostru de concurenţii
Luminiţa Dobrescu, Anda Câlugâreanu ţi Julio Iglesias.