Page 33 - Drumul_socialismului_1969_03

■W* Ijqù

Proletari din toate ţările, unlţl-vo I A Prim irea de către
8n pag, a IV-a
tovarăşul
8 Cu prilejul vizitei
delegaţiei guvernamentale
romane in Australia : Nicolae Ceauşescu
Schimburi de păreri asu­
pra relaţiilor roniâno-
australiene. a am basadorului
% Activitatea diplo­
matica in legătură cu si­ Uniunii Sovietice
tuaţia din Orientul Apro­
piat.
# Numeroase baze mi­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ambasadorul extraordinar şi
secretar general al Comitetu­ plenipotenţiar al Uniunii So­
litare americano-saigone-
lui Central al Partidului Co­ vietice la Bucureşti, A.V. Ba­
ze au fost bombardate de sov, la cererea acestuia.
munist Român, preşedintele
patrioţii sud-vietnamezi Consiliului dc Stat al Repu­ Cu acest prilej a avut loc
cu rachete şi rnortierc. blicii Socialiste România, a o convorbire care s-u desfă­
şurat într-o atmosferă cordia­
% In Norvegia se ex­
primit, luni 10 martie 1069, pc lă, tovărăşească.
primă numeroase opinii
critice faţa de proiectul
ANUL XXI. NR. 4412 MARTI 11 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
„Nordek".
Vie activitate • IM lll ' " '
Au început comercială

probele meca­ In săplămîna care a tre­
Investiţiile Io cota 22 */o cut, portul Constanţa a cu­
nice la carie­
noscut o vie activitate
ra Crdciuneasa comercială. Prin inter­
mediul întreprinderii „Rom-
la noua carieră de do- trans* au fost expor­
im plicaţiile loraltă metalurgică, ce tate, pe lingă alic mărfuri • BRAS0V19G9O
urmează să intre In ex­
zeci de mii de tone dc azo­
ploatare la Crăcluneasa,
au început probele me­ tat dc amoniu în Grecia şi
canice de verificare a in­ R.A.U., fontă în R.P.D. Co­ FINAL
stalaţiilor şl utilajelor
NEFASTE ALE care vor deservi procesul reeană, precum şi aproape PRESTIGIOS
1 000 mc de
cherestea în
de producţie. Pe măsura
terminării ultimelor ope­
raţii de centrare şt fini­ Belgia. perioadă au BRAŞOV 9 — Dc la tri­
In aceeaşi
sare sint supuse încercă­ mişii Agerpres, S. Maxi­
rilor mecanice, ţn vede­ sosit din import însemnate milian şi Tr. Calincescu :
RETUŞURILOR rea punerii lor in funcţi­ cantităţi de laminate, cocs vut loc închiderea Festiva­
Duminică seara, la Teatrul
Dramatic din Braşov a a­
de furnal, minereu de fier,
une alimentatoarele
cu
plăci, benzile
transpor­
lului internaţional de mu­
toare din subteran şt de (luorură de calciu şi caolină, zică uşoară „Braşov-Româ-
expediate din
numeroase
la suprălaţă, roncasoare- ţări, precum şi peste 1 000 nia"-1969. Marele premiu
le rotative, selectoarele
PRELUNGITE a acestora. tone piei brute de bovine „Cerbul de aur" a fost ob­
şi maşfnlte de acţionare
ţinut de tinăra solistă româ­
trimise din Argentina.
nă Luminiţa Dobrescu. Ce­
Noua unitate industria­
lă, care va livra anual Imagine nocturnă a municipiului Hunedoara (Agerpres) lelalte două trofee ale con­
cursului de interpretare au
circa 400 000 tone de do- revenit concurentelor Ha-
lomltă metalurgică, desti­ nya Pazcltova (Cehoslova­
nată In cea mal mare cia) — „Cerbul de argint* şi
parte Combinatului side­
acest A C Ţ IU N I UR G EN TE PE A G E N ­
Anul 1968, luat calendaristic, s-o încheiat de cîteva rurgic Hunedoara, va fi Conny Vinlc (Olanda) —
luni. Dosare întregi, unde se consemnează munco unui an una din cele mai moder­ „Cerbul dc bronz\
de zile, şî-au ocupot locurile in roituri, lor peste unele ne exploatări de Jn afara celor trei pre­
praful a început să se aşeze. Altele în schimb nu se bu­ fel din ţară. Ea va func­ mii, juriul internaţional al
cura de această tihnă deoarce bilanţul sfîrşitului de on ţiona prin sistemul de ex­ festivalului, alcătuit din re­
le-o găsit incomplete, motiv pentru care au rămas „des­ tragere a dolomltel din prezentanţii te le viziunilor
care şi-au trimis concurenţi,
chise” şi pentru anul 1969. Nu pentru faptul câ o ase­ locată va ajunge prin că­ D A L U C R Ă R IL O R A G R IC O LE a mai decernat trei menţi­
carieră, Iar producţia dis­
menea stare de fopte or fi o ocţiune plonifîcatâ, cî prin uni candidaţilor : Mihaela
simplu! motiv că anumiţi beneficiari şi constructori ai ju­ dere liberă Snlr-un siloz Mihai şi Anda Călugărea-
deţului nostru ou rămas datori faţă de sarcinile onului subteran de unde se va nu (România) şi Frida Boc-
trecut. O analiză recentă tăcută Io nivelul judeţului ne expedia ni o bandă trans­ Obţinerea unor recolte spo­ parte ca satisfăcător, ceea ce acţiunea este indicat ca în- sînt argumente care pun sub cara (Franţa). Premiul spe­
arată câ voloareo lucrărilor restonte depăşeşte sumo de portoare ce măsoară o rite la culturile de cereale, impune ca şi conducerile grăşămintele să fie împrăşti­ semnul întrebării preocuparea cial al juriului a fost acor­
44 000 000 lei. lungime de 250 metr). plante tehnice, legume, in IM.A. să intervină cu măsuri ate direct din remorci sau că­ consiliilor de conducere şi a dat solistului Roy Black,
Indivîduolizatâ fizic, această valoare cuprinde o serie Din circuitul noilor o- pomicultură şi la plantele de energice care să asigure ter­ ruţe, astfel puţind fi încorpo­ cadrelor tehnice din unităţi din R.F. a Germaniei; Pre­
de lucrări de finisaj, retuşâri, care, deşi considerate de biectlve care au fosl nutreţ este condiţionată in minarea în cel mai scurt' timp rate sub brazdă o dată cu e­ pentru asigurarea unor baze miul instituit dc Uniunea
către beneficiari şi constructori mărunte, ou importonţă construite pentru deser­ măsură hotărîtoare de acţiu­ a arăturilor de primăvară. xecutarea arăturilor şi pregă­ trainice producţiei de legu­ Compozitorilor pentru cca
deosebită Dacă luăm în considerare că numai voloarea virea procesului tehnolo­ nile pe care le întreprind in Una din acţiunile de maxi­ tirea terenului. me. mai bună interpretare a u-
acestor lucrări oşa-zise „mărunte" depăşeşte sumo de gic fac parte de aseme­ aceste zile cooperatorii, lu­ mă însemnătate in complexul Destul de anemic se desfă­ Un volum important de lu­ nui cintec romanesc a fost
44 COO 000 lei, ne putem do seamo că fonduri incompa­ nea un pifţ adine de 123 crătorii din I A S şi mecani­ de lucrări ce se aplică pentru şoară şi acţiunea de amenaja­ crări trebuie efectuate in po­ obţinut dc solistul Janos
re a terenurilor ce se vor iri­
zatorii. Realizarea la timp şi
sporirea producţiei este ferti­
micultură. In scopul plantării
rabil mai mari încorporate în lucrări terminate stou ne­ metri cu diametrul de 4 în condiţii superioare a volu­ lizarea solului. Deşi s-au ob­ ga. Realizarea amenajărilor celor 200 hectare planificate Koos (Ungaria); Premiul
folosite din cauzo acestor retuşâri şi finisări prelungite. metri, săpat şl betonaf, mului însemnat de lucrări a­ ţinut unele rezultate in a­ noi pe numai 83 de hectare din pentru primăvară se impune de popularitate oferit dc
Au trecut două luni şi jumătate de Io termenul obliga­ silozuri pentru producţia gricole aflate la ordinea zi­ ceastă privinţă, ele sînt to- cele 500 planificate nu oglin- urgentarea pichetării terenu­ municipiul Braşov a fost a­
toriu de punere in funcţiune şi după cum se desfăşoară Unită şl steril, precum şl lei necesită o -organizare şi lui, săparea gropilor şi procu­ tribuit cintâreţei elveţiene
I u or urile există puţine şonse ca într-uri termen apropiat alte Instalaţii. conducere judicioasă a muncii rarea materialului săditor. In Jaquclinct Midincttc ; „Pre­
să se puno capot tuturor restanţelor. In toată aceostă în fiecare unitate, mobiliza­ acelaşi timp nu trebuie negli­ miul tinereţii'’, oferit de
perioadă economia ţârii noastre vo ii văduvită de pro­ Pentru înfru­ rea şi folosirea cu randament jate stropitul pomilor, comple­ Centrul universitar Braşov,
1dusele şi serviciile pe care se sconta. Privită sub as­ maxim a tuturor forţelor şi tarea ^golurilor ţliri. ljvezL.jerr a revenit solistei Dagmar
pectul^ calităţii, acllvitotea de investiţii, cu osemeneo museţarea mijloacelor existente. tilîzar'ea plantaţiilor, aplica­ Fvederic (R. D.' Germană) şi
„perla ■, mr TKtate IfiteŞîstra eficienţo economică preco­ Este binecunoscut rolul tuşi destul de palide. Astfel, deşte cituşi de puţin posibili­ rea tăierilor şi curăţirilor. tinerei interprete sovietice
nizată. Termenul de recuperare a fondurilor investite în comunei deosebit de important pe ca­ din cele 7 000 de hectare pla­ tăţile de care dispun coopera­ Sarcini importante se ridi­ Maia Rozova, iar cel acor­
osemeneo cazuri rămîne de domeniul hazordului. re il are executarea arăturii nificate a se fertiliza în coo­ tivele agricole, lată de ce se că în legătură cu asigurarea dat dc criticii de speciali­
Tovarăşul Virgll Hatfa- tate — solistei franceze Fri­
C.C.VJ. şî T.C.M.M. Petroşonî nu pot prezenta Io în- ludi, secretarul Comite­ — lucrare de bază a solului perativele agricole, s-au apli­ cere să existe mai multă şi pregătirea seminţelor. Con­ da Boccara.
finit tot felul de justificări pentru lucrările restonte de tului comunal de partid care influenţează în mare cat îngrăşăminte organice pe preocupare din partea condu­ ducerile unităţilor şi cadrele După solemnitatea înmî-
Io stoţia de cercetări pentru securitate minieră şi cele măsură nivelul recoltei. Din circa 2 700 hectare. De aseme­ cerilor C AP, Burjuc, Gura- tehnice cunosc măsurile ce nării premiilor şi a celor­
Dobra. ne-a informat că sada, Simeria, Şoimuş şi Hă-
trebuie să le întreprindă în
nea, se desfăşoară mult prea
de la boîe, lămpărie. sală de apel şi birouri Uriconi. duminică. 9 martie a.c., păcate trebuie arătat insă câ anevoios aplicarea îngrăşă­ râu pentru impulsionarea şi această privinţă. Important lalte distincţii s-a desfăşu­
au rămas peste 7 000 de hec­
Aceşti factori de răspundere în loc să io măsuri ope­ peste 250 de cetăţeni tare neogorîte din vara şi mintelor chimice. La culturile terminarea de urgenţă a lu­ este ca să se treacă de urgen­ rat concertul laureaţilor, ca­
şl-au adus contribuţia la re au fost şi de data a­
rative care să permită punerea staţiei de cercetare în loamna anului trecut. Deoa­ însâmînţate in toamnă nu crărilor de irigaţii. Paralel ţă şi în mod hotârît la ma­ ceasta acompaniaţi de că­
acţiunile iniţiate pentru
funcţiune cît moi urgent, umblă cu tot felul de „plin- rece acum s-au creat condi­ s-au administrat nici pe ju­ cu aceasta este necesar să terializarea lor. tre Orchestra de muzică u­
buna gospodărire şl în­ ţii favorabile începerii lucră­ mătate din suprafaţa de 8 000 continue reamenajarea su­ Condiţiile sînt deja favora­
geri" pe Io minister pentru a le decola termenul de frumuseţare a comunei. rilor in cimp, o sarcină prin­ hectare îngrăşămintele prevă­ prafeţelor irigate în anii tre­ bile pentru începerea însă- şoară a Radioteleviziunii
punere în funcţiune pentru onul 1970 ?! De ce „păsuiri" S-au transportat 520 de cipală a conducerilor unităţi­ zute. In vederea intensificării cuţi pe aproape 800 hectare, mînţărilor la culturile din române, dirijată de Sile
fone balast pe drumurile Dinicu şi Gelu Solomones-
din condei şi nu ritm intens de lucru pe şantier şî ope­ lor şi cadrelor tehnice este fertilizării solului se impune repararea şi procurarea utila­ prima urgenţă : mazăre, ovăz, cu.
Dobra — Stretea, Roşcant griu de primăvară şi a legu­
rativitate în aprovizionarea cu utilaje ? folosirea cu întreaga capaci­ ca in toate unităţile să se a­ jelor repartizate prin între­ Spectacolul s-a încheiat
— Pane Săllşle, pe unele tate a tractoarelor la încheie­ sigure utilizarea mai judicioa­ prinderea judeţeană de apro­ melor de primă apariţie Suc­
la această întrebare trebuie sâ-î gâseoscâ răspuns de străzi din Dobra şl pen­ rea grabnică a acestei lucrări. să a mijloacelor de transport, vizionare a C A P. cesul in efectuarea însămîn- cu recitalurile „Hors con-
cours~, susţinute de
două
urgenţă şi favorabil punerii în funcţiune o obiectivelor şî tru fundaţia şcolii din Cu toate că in unele unităţi acordînd prioritate aplicării Nici stadiul pregătirilor in ţărilor impune însă ca toate celebre vedete mondiale :
Mlhăleşli. In această ac­ forţele şi mijloacele de care
alţi beneficiorî şi constructori. Este vorbo de I.M.U. Hu­ s-a început executarea arătu­ îngrăşămintelor pe terenurile legu micul tură nu poate fi Mie Nakao (Japonia) şi Ju-
ţiune de mobilizare a ce­ rilor, ritmul de lucru nu poa­ destinate culturilor de cartofi dispun unităţile agricole să
nedoara pentru atelierul meconic de întreţinere, core o tăţenilor, s-au evidenţiat te fi considerat nici pe de­ şi legume. Pentru a urgenta considerat ca satisfăcător. fie mobilizate la concretiza­ liette Greco (Franţa).
In mod deosebit deputa­ Realizarea a numai 2 000 mp rea obiectivelor stabilite in Concertul laureaţilor şi
răsadniţe noi din 10 000 mp
A. MOIDOVAN ţii : lovlţă Herţ şt Vloll- planificaţi, amenajarea abia planurile de producţie şi a recitalurile s-au bucurat
de un deosebit succes
na Soe din Pane Săllşte, a 50 la suta din suprafaţa de angajamentelor luate in în­ După spectacol, Valeriu
fon Olaru din Stretea, răsadniţe prevăzută, construi­ trecerea pentru sporirea pro­ Pop, preşedintele Radiote­
Marltl Farcaş şl Ion Concursul de creaţie literară rea solariilor pe 30 la sută ducţiei agricole leviziunii române, a oferit
Munteanu Nuţ din Roş- din suprafaţa stabilită şi In- o recepţie in onoarea par­
cant, Petru Mircea din sâminţarea in aceeaşi propor­ tng. MIRCEA SILVESTRU ticipanţilor la festival,
Mlhăieşti şl alţii. In a­ al pionierilor şi elevilor director adjunct al Direcţiei T
ceastă zl au fost reparaţi ţie a legumelor în răsadniţe agricole judeţene
pe9te 10 km de drumuri
Duminici. în şcolile generale şi liceele judeţului s-a
de9fişural prima fazi a concursului de creaţie lite­
rari organizat de Consiliul Naţional al Organizaţiei
Pionierilor şi Ministerul Inviţimintului, cuprinzînd
compuneri literare dupi teme date sau la liberi ale­ PREŢUIRE VA LO RILO R
gere. versuri ale elevilor din clasele I-VIII. Numeroşii
FO TB A L participanţi la concurs (102 la Şcoala generali „Dr.
Petru Groza" Deva, 150 la şcolile generale nr. 1 şi
3 Lupeni, 50 la Liceul Haţeg etc.) şi-au încercat ta­ marc — in jur de 140 — fac
parte din corul de copii al
lentul şi priceperea in compuneri ca „O intimplare SPIRITUALE oraşului. Nu e meritul meu,
Echipele divizionare din vacanţi8. „Ce-aş dori si ştie toati lumea des­ e al lor, al părinţilor lor. E
pre mine8, „Ţara mea, mindria mea", „Eroul pe ca­ rodul sprijinului pe care or­
din judeţul Hunedoara re-1 visez", au povestit diferite intimplâri şi au scris Sintcm răspunzători de fesorii Gheorghe Şoima, Ilic ganizaţiile locale de partid
versuri inspirate din viaţa şi activitatea pîoniereasci.
Deşi concursul s-a bucurat de o largi participare ştafeta pe care am preluat-o Micu, Avon Cornel.. In re­ şi de stat il acordă întregii
au debutat cu succes a pionierilor şi elevilor, s-a constatat ci el nu a fost de la predecesorii noştri. A­ pertoriul formaţiei corale munci culturale dc aici. Mă
suficient popularizat in şcoli. O seami de concurenţi vem datoria s-o ducem mai am numeroase prelucrări bucur insă că am putut,
în noul sezon fotba­ nu au cunoscut condiţiile de participare, etapele de departe, mai bogată in fru­ folclorice ale profesorului cit de cît, să contribui la ri­
acestei
dicarea
formaţii.
desfişurare, diplomele şi premiile ce se acordi, iar museţi, mai încărcată de no­ loan Munteanu din Deva. Mi-e drag să modelez vocea
listic. In pagina a ll-a in unele şcoli au lipsit de la concurs tocmai profeso­ bleţe. Ceea ce am primit de Dinsului îi datorez mult. A acestui uriaş mănunchi dc
la înaintaşi trebuie să resti­
rii de limba români, cei ce trebuiau să conducă a­
ştiut să mă
încurajeze a-
ceastă manifestare. Mai mult, au foât şcoli ca Liceul tuim, dar să restituim am­ lunci cind a trebuit, să-mi vlăstare. Dacă veţi consem­
comentarii detaliate, Vulcan şi Şcoala generală nr. 1 Petroşani, unde plificat, la dimensiunile tim­ vorbească cu căldură, să mă na ceva despre corul copii­
concursul nici măcar nu a avut loc — situaţie care pului in care trăim, la ca­ sfătuiască ca un adevărat lor, aş dori un singur lucru:
transmise de corespon­ exclude orice comentariu prin gravitatea ei şi impli­ ratele zilelor de azi. părinte. Dacă munca mi-a să relevaţi dragostea cu ca­
că măsuri energice din partea Consiliului judeţean S-ar putea ca vorbele de adus succese, i le datorez. re ei participă la pregătire.
De fapt, ne pregătim pentru
denţii noştri. al Organizaţiei pionierilor şi Inspectoratului şcolar mai sus să nu fie redate în­ In 1964, cind am revenit in finala concursului artistic
judeţean. tocmai ca în ziua cind au Haţeg ca profesor de muzi­
fost rostite. A trecut mai că, am preluat conducerea al pionierilor şi şcolarilor...
bine de un an de atunci şi, formaţiei corale, reorganiza­ „Nu e meritul meu'. Pre­
deşi ne-au pătruns adine in tă în cadrul casei de cultu­ cizarea ne-a făcut-o profe­
suflet, deşi le-am păstrat cu ră. Drumul ei a fost — cum sorul Victorin Bătrincea şi
drag în memorie şi au vi­ e firesc — asecendent. cind nc-a vorbit despre or­
brat ori de cite ori am sim­ Membrii formaţiei, oa­ chestra populară, in reper­
ţit cum ele se adeveresc, meni îndrăgostiţi de cintec, toriul căreia vom întilni —
poate n-am reuşit să le in­ îmi dau satisfacţii. Aş putea la concursul al IX-lca —
serăm aidoma. Dar conţi­ veni cu nenumărate exem­ numai melodii hunedorene
nutul, ideea, e aceeaşi : res­ ple — de la muncitorul A- („Din culegerile apărute am
ponsabilitatea de a restitui xente Barboni, la profesorii scris pentru orchestră învîr-
la amplitudinea timpului Petru Crişovan, Carolina tite, haţegane, ţarine, mure­
nostru socialist valorile spi­ Tîrjoianu, de la funcţiona­ şene, intr-o suită hunedo-
rituale preluate de la înain­ rul Teodor Petraru la învă­ reană"), şi cind ne-a vorbit
taşi. ţătorul pensionar Vasile Tă- despre grupul vocal cu ca­
Stăm de vorbă cu profe­ năsescu. Sint oameni care re a cules atîtea bucurii.
sorul Victoria Bătrincca, di­ participă cu drag, cu since­ Şi tovarăşul Aristică Spătarii,
rijorul care, in decembrie ritate la repetiţii, lucru ce directorul casei de cultură,
1967, cind formaţia corolă mă face să afirm că vom a dat „vina" pc oameni a­
din Haţeg aniversa venera­ păşi cu încredere pe scena tunci cind nc-a dezvăluit
bila virstă de HI de ani, celui dc-al ¡X-lea Concurs succesele echipei de dansuri
rostise cuvintele de la în­ pe ţară al formaţiilor artis­ „Retezatul", ale brigăzii ar­
ceputul acestui reportaj. tice de amatori. tistice, care a colindat in
— Nobila artă a muzicii — Drumul parcurs de for­ această iarnă satele din îm­
cu
programele
prejurimi
mi-a devenit idealul, sensul maţia corală şi-a lăsat ur­ „Flori din Ţara Haţegului",
vieţii. M-a îndemnat s-o în­ maşii în viaţa artistică a o­ „Dragu-mi in sat să joc",
drăgesc primul meu dascăl raşului ?
— Gheorghc Bogdan din Po­ — Sînt bucuros că pot răs­
iana. El a ştiut să mă facă punde afirmativ. Urmaşii LUCIA LICIU
să preţuiesc cîntecul româ­
nesc, să-mi călăuzească paşii sint copiii, care au învăţat
In nouo linie arhitectonica a oraşului Brad se încadrează armonios si clădirea autogărîi care poate deservi zilnic 8 000 — 10 000 de pasager?. spre comorile inestimabile de la părinţi să iubească
’ Foto : V. ONOIU ale acestuia. Mai lirziu, pro­ cintecul şi, care, în număr