Page 37 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 37
M E S A J U L
Proletari din toate tarile, uniţi-vô I
In pagina C. C. al P. C. R.
a ll-a adresat C.C. al U.C.I.
COMITETULUI CENTRAL AL
UNIUNII COMUNIŞTILOR DIN IUGOSLAVIA
Masă rotundă B e lg r a d
Cu prilejul celei dc-a 50-a aniversări a creării Parti
pe tema : dului Comunist din Iugoslavia, Comitetul Central al Parti
dului Comunist Român adresează Comitetului Central al
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, comuniştilor, popoare
lor Iugoslaviei frăţeşti cele mai cordiale felicitări şi un cald
Munca de salut tovărăşesc
In timp dc o jumătate de secol, partidul comuniştilor
QRCnN QL COMITETULUI JUDEŢEHN HUHEDODRR PL P.CR. Şl DL COHSILIOLUI POPULPR JUDÉfEON educaţie a iugoslavi a parcurs un drum glorios şi bogat în înfăptuiri.
El s-a situat în fruntea acţiunilor clasei muncitoare, ale ce
lorlalţi oameni ai muncii împotriva exploatării şi asupririi,
pentru apărarea intereselor lor vitale, şi-a ciştigat meritul
tineretului nepieritor dc a ti organizat şi condus cu succes lupta eroică
ANUL XXI NR. 4413 MIERCURI 12 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI şi plină dc bărbăţie a popoarelor Iugoslaviei împotriva ocu
paţiei hitlcristc, pentru salvarea fiinţei lor naţionale, adu-
cind prin aceasta o contribuţie deosebită la cucerirea victo
riei asupra fascismului. In anii dc după eliberare oamenii
muncii au obţinut succcsc dc seamă în dcz.voltarca econo
mici, ştiinţei, culturii şi ridicarea nivelului lor dc Iraî, in
PLENARA COMITETULUI CENTRAL edificarea societăţii noi. socialiste, sub conducerea Uniunii
Comuniştilor din Iugoslavia, a Comitetului Central al parti
dului, în fruntea căruia de peste trei decenii depune o acti
vitate neobosită tovarăşul losip Broz Tilo, eminent conducă
tor dc partid şi de stat.
Iugoslavia joacă un rol activ în dezvoltarea colaborării
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ilor libertăţii şi independenţei popoarelor, îşi aduce o valo
Intre state. în promovarea cauzei socialismului, a principi
roasă contribuţie la unirea forţelor progresiste, antiimperia-
liste ale lumii contemporane.
Ex'primindu-nc satisfacţia pentru evoluţia ascendentă a
relaţiilor dc prietenie şi colaborare dintre Partidul Comu
In ziua de 11 martie a.c. a avut Joc plenara Cgmitelului de direcţie ale întreprinderilor, au lost promovate cadre ca ponenţa Marii Adunări Naţionale şi a consiliilor populare nou nist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre
Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au pabile să conducă in bune condiţiuni sectoarele de muncă in- □lese, care înmănunchează reprezentanţi ai tuturor categoriilor Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Fede
porticipot, ca invitaţi, miniştri, şeii ai secţiilor C.C. al P.C.R., credinţate. finind seama de complexitatea sarcinilor pe care le sociale, oameni harnici şi pricepuţi, apreciaţi de mase, cu o bo rativă Iugoslavia, sintem convinşi că ele vor cunoaşte şi în
membrii Colegiului Central de partid, primi-secretori ai comi ridică in toate domeniile Înfăptuirea hotăririlor Congresului al gată experienţă in activitatea obştească, constituie o chezăşie viitor o dezvoltare rodnică în interesul popoarelor celor do
tetelor judeţene de partid, conducători ai instituţiilor centrale IX-lea, ale Conferinţei Naţionale şi plenarelor Comitetului Cen că organele puterii de stat vor rezolva cu succes sarcinile ce le uă ţări, al unităţii statelor socialiste, al coeziunii mişcării
de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, redactori şeii ai tral, este necesar să se îmbunătăţească in continuare munca de revin in dezvoltarea economică şi socială a ţârii, în desovirşirea comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al păcii in lume.
presei centrale. selecţionare şi promovarea cadrelor, de pregătire politico-ideo construcţiei socialiste. Cu ocazia acestui glorios jubileu, vă urăm, dragi tova
La primul punct al ordinii de zi, plenara a examinat şi a logicâ şi de instruire a lor, pentru perfecţionarea conducerii ac In continuarea lucrărilor plenarei, tovarăşul Nicolae răşi, dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi popoarelor Iu
aprobat informarea cu privire la electivul, compoziţia şi struc- tivităţii pe linie d e partid şi de stat şi in toate celelalte do Ceauşescu o făcut o expunere cu privire la unele masuri pentru goslaviei socialiste, noi succese în activitatea consacrată
turo organizatorica a partidului. S-ou relevat rezultatele pozi menii ale vieţii sociale. imbunâtâţirea activităţii de conducere a vieţii economico-sociale progresului multilateral al ţării, cauzei socialismului şi pă
tive obţinute in creşterea continuă a nodurilor portidului, care Plenara a hotârit ca ambele informări să fie trimise orga din patria noastră. Plenara a aprobat în unanimitate propuneri cii.
numără aii peste 1 860 000 membri, in îmbunătăţirea compo nelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, minis le prezentate de secretarul general al C C. al P.C.R. COMITETUL CENTRAL AL
ziţiei sale sociale şi naţionale, in educarea politico-ideologicâ a terelor şi organizaţiilor economice centrale, organizaţiilor de Plenara a hotârit sa supună Consiliului Naţional al Frontu PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
comuniştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii. Perfecţionările a masă şi obşteşti, pentru a se lua măsurile corespunzătoare. lui Unităţii Socialiste şi Marii Adunări Naţionale propuneri pri
duse in structura organizatorică a partidului, corespunzător Plenara a adoptat hotârirea C C . al P.C.R., a Consiliului vind componenţa conducerii Consiliului de Stat, a Consiliului de
schimbărilor ce au avut toc in organizarea administrativ-terito- de Stat şi a Consiliului de Miniştri cu privire la aniversarea a Miniştri şi o Marii Adunări Naţionale.
riolă şi cerinţelor calitativ-superioare ale etapei actuale, au 25 de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist şi a Plenara C.C. al P.C.R. a hotârit în unanimitate să propună
contribuit la îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de partid, la stabilit ca ea să fie publicată in presă. ca preşedinte al Consiliului d e Stol pe tovarăşul Nicolae Specialiştii din explorările miniere
rezolvarea cu mai multă competenţă a sarcinilor, la mobiliza In continuare, plenara a examinat şi aprobat informarea cu Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Ca vicepreşedinţi
rea mai activă a comuniştilor, o tuturor oamenilor muncii în privire la desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerea au fost propuşi tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mânescu, Du
înfăptuirea politicii partidului. Subliniindu-se necesitatea de a deputaţilor în Mareo Adunare Naţională şi in consiliile popu mitru Petrescu şi Ştefan Peterfi. îşi spun cuvîntul
se manifesta in continuare exigenţă faţă de calităţile politice, lare. Alegerile de la 2 martie, marcind victoria strălucită a can Plenara a hotârit, de asemenea, in unanimitate, să propu
morale şi profesionale ale celor ce solicită să lie primiţi in rin- didaţilor Frontului Unităţii Socialiste, au confirmat cu o deosebi nă ca preşedinte al Consiliului de Miniştri pe tovarăşul Ion
durile partidului, s-a indicat să se asigure şi in viitor prepon tă forţă ataşamentul întregului nostru popor faţă de orînduireo Gheorghe Maurer, iar co prim-vicepreşedinte pe tovarăşul llie
derenţa în paitid a elementului muncitoresc, să lie primiţi cei socialistă, unitatea lui de nezdruncinat in jurul partidului şi gu Verdeţ Ca vicepreşedinţi au fost propuşi tovarăşii Janos Faze-
mai înaintaţi oameni oi muncii de la oraşe şi sate, cele mai va vernului, totala sa adeziune la politica internă şi externă a kas, Gheorghe Rodulescu, Leonte Râutu, fosîf Banc, Emil Dră- Comorile din
loroase cadre de specialişti din economie, ştiinţă şi cultură. Partidului Comunist Român. Voiul de la 2 martie este expresia gănescu, Mihai Marinescu şi Ion Păţan.
Plenara a luat cunoştinţă, de asemenea, şi a aprobat con angajamentului ferm of oamenilor muncii de la oraşe şi sate, Plenara a hotârit in unanimitate să propună ca preşedinte
ţinutul informării cu privire la compoziţia şi mişcarea cadrelor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de a-şi con al Marii Adunări Naţionale pe tovarăşul Ştefan Voitec, iar ca
din nomenclatura organelor de partid şi de stat. Prezentindu-se sacra întreaga energie şi pricepere înfăptuirii programului mul vicepreşedinţi pe tovarăşii Mia Groza, Kovacs Gyargy, llie Mur- adîncuri— mai rapid
activitatea vastă şi multilaterală desfăşurată pe târîmul selec tilateral de înflorire a patriei elaborat de Congresul al IX-lea, gulescu şi Gheorghe Necula.
ţionării, pregătirii şi promovării cadrelor in organele şi apara a platformei cu care Frontul Unităţii Socialiste s-a prezentat în In legătură cu propunerea de alegere a tovarăşului Leonte
tul de partid, in organele şi aparatul de stat, in conducerile şi alegeri. Desfâşurîndu-se in condiţiile aplicării măsurilor luate de Râutu ca vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, plenara o ho
aparatul organizaţiilor de masă, in economie, s-a relevat că in partid pentru lărgirea continuă a democraţiei socialiste, pentru târit eliberarea sa din funcţia de secretar al C.C. al P.C.R.
acţiunea de constituire a organelor locale de partid, ca urma perfecţionarea formelor şi metodelor de conducere □ vieţii so Plenara a însărcinat Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. să în circuitul economic
re a reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, în conduceri ciale, campania electorală şi alegerile au prilejuit o puternică ia toate măsurile necesare pentru înfăptuirea hotăririlor adop
le noilor instituţii şi unităţi economice judeţene, in comitetele afirmare a profundufui democratism al orinduirii noastre. Com tate.
Cerinţele majore ale dezvol tărilor Livezeni şi Bărbâteni,
tării In ritm accelerat a econo a căror deschidere se desfă
miei naţionale impun ca‘o pro şoară intens. Pentru exploata
Cuvin tar ea tovarăşului H O T Ă R Î R E A blemă centrală, de maximă im rea zăcămintelor dc fier, după
portantă necesitatea
cum se ştie, s-au deschis două
lărgirii
materii
continue a bazei dc
Tcliuc-cst şi Ghelar-est.
prime, valorificarea lor integra mine noi de maro capacitate Ia
Intensificarea cercetării geo
lă şi la nivel superior. Sarcini logice. eficacitatea prospecţiu
deosebite In acest domeniu re
NICOLAE CEAUŞESCU Comitetului Central ai Partidului vin sectoarelor de cercetări nilor, deschid largi orizonturi
în adîncuri amplîficînri posibi-
geologice şi explorări miniere
care au datoria să ¡(identifice lilătile de descoperire a rezer
Comunist Român, a Consiliului şi să creeze condiţii pentru velor cu deosebire în zonele
Una din preocupările majo mers al activităţii generale a populare. Pentru realizarea punerea în valoare în timp loarle vechi din jurul localită
re olo -conducerii partidului statului, a operei de construc marilor îndalorlri ce revin scurt a tuturor rezervelor mi ţilor Ccrtej — Săcărimb Asa
nostru, impusă de cerinţele e- ţie a socialismului, conside Consiliului de Stat în contro de Stat şi a Consiliului de Miniştri nerale utile. esto cazul rezultatelor încuraja
lapei desăvârşirii construcţiei răm că o măsură importantă lul aplicării legilor ţării, a în Avind in vedere aceste ne toare obţinute în perimetru]
socialiste, o constituie, aşa ce se impune luată este per făptuirii politicii partidului, a cesităţi, analiza critică a activi zăcămintului din zona Hond<A
după cum se ştie, perfecţiona fecţionarea activităţii comisii hotăririlor care privesc dez cu privire la aniversarea a 25 tăţii de cercetare geologică, fă Din relatările inginerului So
rea continuă a organizării so lor permanente ale acesteia. voltarea construcţiei socialiste cută dc tovarăşul Nicolae rin Bucerzan, şeful serviciului
cietăţii, a formelor şi metode Considerăm că aceste comisii în patria noastră, se impune Ceauşescu la plenara C.C. al minier aflăm că „datorită lucră
lor de conducere a vieţii e- trebuie să joace un rol mult crearea unor condiţii organi P.C.R din decembrie anul tre rilor de forare executate pînă
conomieo-sociale, a relaţiilor mai complex, devenind in zatorice corespunzătoare. Con de ani de la eliberarea cut, precum şi laplul că subso la adîncimi de 200 metri precum
socialiste dc producţie şi a ra strumente active, permanente siderăm că o atenţie deosebi lul bogat al judeţului nostru o şi dalelor obţinute In diferite
porturilor dintre oameni. In de lucru ale Marii Adunări tă trebuie să acordăm îmbu feră un vast rîmp dc investiga etape de explorare, se va pu
legătură cu aceasta, pe baza Nationale. Ele trebuie să e- nătăţirii activităţii de control României de sub jugul fascist re şi explorare a comorilor tea ajunge la conturarea şi e-
programului stabilit de Con xamine/.e şi să dezbată, din desfăşurate în statul nostru. ascunse în adîncuri, un redac valuarca cu mai mare precizie
gresul al IX-lea şi a indica însărcinarea Marii Adunări In acest scop se propune tre tor al ziarului nostru a solicitat a zăcămintului existent. De a
ţiilor Conferinţei Naţionale, Naţionale sau a Consiliului cerea Consiliului Economic unui grup de specialişti în ex semenea, cercetările cc se e-
în ultima vreme au fost a- dc Stat, o gamă largă de pro sub conducerea directă a Con Anul acesta se împlineşte a fascismului in Europa. In pentru cucerirea drepturilor plorări miniere răspunsuri la fccluează în prezent în perime
doptale o serie de măsuri de iecte dc legi, de decrete, ho- siliului de Stat, cu sarcina un sfert de secol de Ia elibe condiţii deosebit de grele, fă- democratice, înfăptuirea re întrebările: „Care cs1c perspec tru! zărămîtUului Măgura evi
îmbunătăţire a organizării şi târiri şi alic acte cu caracter principală de a controla în rarea României dc sub jugul cind dovada unei înalte con formei agrare, refacerea eco tiva descoperirii în perimetrul denţiază un zăcămint de sub
conducerii economiei nationa statal. precum şi orice alte făptuirea politicii economice fascist — marea sărbătoare ştiinţe patriotice şi hotărîri de nomiei naţionale, susţinerea subteran al judeţului a noi re stanţă minerală utilă cu o bo
le. de ridicare a nivelului şi probleme care intră in com a partidului şi statului. Con naţională a poporului nostru luptă, poporul român a parti războiului antihitlerist. In zerve ric minerale utile ?“ Care gată concentraţie. Dalele cu
eficienţei activităţii organelor petenţa organelor supreme siliul Economic va funcţiona Insurecţia armată din august cipat cu întreg potenţialul său cursul asprelor bătălii socia lese pe parcurs, precum şi re
de stat centrale şi locale, ale ţării noastre. Este nece ca organ de partid şi de stat, 1944 a constituit o piatră de material şi militar la războiul le, de o amploare necunoscu sint preocupările exploratorilor zultatele pozitive obţinute In
pentru crearea unui cadru sar ca aceste comisii să exer îndeplinind in continuare şi hotar în istoria patriei, un e împotriva Germaniei fasciste, tă în istoria României, s-a a pentru punerea lor mai rapidă ultimul timp, ne conduc la con
mai propice de manifestare a cite importante funcţiuni de misiunea de a îndruma consi veniment crucial pentru des alături de Uniunea Sovietică firmat viguros rolul conducă In valoare ? cluzia că zăcămîntul va consti
iniţiativei maselor, de partici control asupra modului in ca liile economice judeţene. tinele României ; ea a des şi celelalte ţâri ale coaliţiei tor al clasei muncitoare, s-a In baza lucrărilor de pros tui In viitorul apropiat obiectul
pare a celor ce muncesc la re se îndeplinesc holărîrLle Desfâşurind activitate per chis poporului român calea e- antihitleriste. Armata română, închegat alianţa muncitoreas- pectai, a arătat inginerul Cor lucrărilor dc exploatare".
conducerea ţării. Partidul şi partidului şi statului în dife manentă de control asupra liberârii naţionale, a înfăptu luptînd umăr la umăr cu ar că-ţârăneascâ ; cu înaltă răs nelia Arsin, directorul între Inventariind rezultatele ob
guvernul s-au preocupat şi sc rite sectoare ale activităţii so modului cum îndeplinesc mi irii înaltelor sale idealuri de mata sovietică, s-a acoperit pundere pentru soarta ţării, prinderii dc explorări mini ţinute de exploratori nu se poa
preocupă neîncetat dc adop ciale In acest scop, comisiile nisterele şi celelalte organe libertate şi dreptate socială, a de glorie şi eroism in bătălii partidul comunist a unit în- ere Deva şi a studiilor întreprin le afirma nici pe departe ră
tarea acelor măsuri care să permanente vor trebui să as centrale ale administraţiei de victoriei revoluţiei populare şi le purtate pentru eliberarea tr-un unic front de luptă se pe linia irionlificării dc noi subsolul judeţului şi-a dezvă
asigure dezvoltarea şi perfec culte periodic, corespunzător stat, precum şi consiliile trecerii la construirea orindu totală a ţării şi, dincolo de toate forţele democratice ale rezervp. am trecut la întocmi luit pe deplin toate tainele.
ţionarea continuă a democra competenţei fiecăreia, rapoar populare hotărîrile de partid irii socialiste. hotarele României, pe pămîn- naţiunii, asigurînd înfrînge rea unui plan de acţiune al că Dimpotrivă, privind fiarta geo
ţiei noastre socialiste, crearea te ale conducătorilor organe şi legile ţării, Consiliul Eco Memorabilul act de la 25 tul Ungariei şi Cehoslovaciei, rea reacţiunii, instaurarea gu rui obiectiv principal este des logică a meleagurilor Imnedo-
condiţiilor pentru exercitarea lor economice şi de stat cen nomic va elabora, totodată, August 1944 este încununarea pînâ la încheierea victorioasă vernului ' democrat-popular, coperirea unor cîmpuri noi dc rene, se poate observa cu uşu
nestingherită dc către toţi trale, ale administraţiei de studii şi analize cu privire la luptei duse de-a lungul veacu a războiului în Europa. Săr desăvîrşirea revoluţiei bur- substanţă minerală utilă. Spre rinţă existenta unor întinse
cei ce muncesc a drepturilor stat. ale Tribunalului suprem mersul dezvoltării economiei rilor de poporul român îm bătorind 25 de ani de la eli ghezo-democratice. înlăturarea exemplificare pot arăta că lu
şi libertăţilor constituţionale, şi Procuraturii, precum şi ale naţionale, va propune spre potriva exploatării şi asupri berarea patriei, poporul ro monarhiei şi proclamarea Re crările efectuate in cadrul pe „pete albe" care. potrivit sarci
pentru întărirea legalităţii so preşedinţilor comitetelor exe aprobare conducerii partidu rii, pentru libertate şi inde mân aduce prinos de recunoş publicii au marcat cucerirea în rimetrului Muncel. rare este nilor trasate de partid, trebuie
cialiste. pentru afirmarea cutive ale consiliilor populare lui şi statului măsuri pentru pendenţă naţională, pentru tinţă revoluţionarilor şi pa tregii puteri politice de către cunoscut mai de mult, au con să constituie în continuare o
multilaterală a personalităţii In legătură cu problemele a- soluţionarea problemelor care progres social şi propăşirea trioţilor care şl-au închinat oamenii muncii, făurirea sta dus la punerea în evidenţă a biectul unor intense prospec
umane în cadrul orînduini nalizatc şi dezbătute, comisii privesc perfecţionarea activi ţării. In condiţiile cînd cercu viata măreţei cauze a libertă lului nou, socialist, trecerea zăcămintului de minereu com ţiuni geologice, al unei rodnice
noastre socialiste. le permanente urmează să tăţii economice. Consiliului E rile cele mai reacţionare bur- ţii şi independentei ţârii, osta la construirea societăţii so plex rare astăzi este în faza campanii de investigare şt eva
luare a resurselor.
Viaţa demonstrează utilila- înainteze părerile şi conclu conomic îi revine, de aseme ghezo-moşiereşti au instaurat şilor români, celor care şi-au cialiste. Puterea populară, o- de exploatare intensă Totoda — Aceste „pete albe", a ară
tea şi viabilitatea acestor mă ziile lor Marii Adunări Na nea, sarcina de a controla dictatura militaro-fascistă, au vărsat singele pe cîmpurile de rinduireâ nouă, socialistă, sînt tă, cercetările care se far in tat inginerul Sever Suciu, se
suri, faptul că ele corespund ţionale sau Consiliului de modul în care se înfăptuiesc înfeudat ţara imperialismului luptă pentru zdrobirea Ger opera maselor, rezultatul vo prezent tot în zone cunoscute allă la ora actuală în centrul
pe deplin cerinţelor progre Stat In felul acesta, comisii hotărîrile partidului şi statu fascist german şi au împins-o maniei naziste. întregul nos inţei şi luptei întregului po ca rea de la Vcţrl ne dau cer
sului economic şi social al le permanente vor avea un lui privind creşterea nivelu în războiul antisovietic, ma tru popor dă o înaltă preţui por muncitor. titudinea ră vom ajunge la o- discuţiilor şi preocupărilor
patriei noastre, înfăptuirii ma rol activ, deosebii de impor- lui de trai al maselor, utili sele muncitoare, pături social- re contribuţiei hotârîtoare a In aceşti ani, România a valuerea unor importante re noastre. Presupunerile care se
rilor obiective ale desăvârşirii lant. in întreaga activitate a zarea fondului de consum polilice largi s-au manifestat duse de Uniunea Sovietică, de parcurs o întreagă epocă is zerve cu perspectivă dc a in fac dar care nu constituie o
construcţiei socialiste. Aceste Marii Adunări Naţionale şi a sub forma veniturilor directe activ în lupta împotriva opre Armata Roşie la înfrîngerea torică, a străbătut cu succes tra eurînd în circuitul econo certitudine rezervă posibilita-
măsuri au contribuit şi con Consiliului de Stat şi ale fondurilor sociale siunii fasciste şi a războiului, fascismului şi la eliberarea drumul de la capitalism la mic al ţării. Dc asemenea, în- lea existentei unor zăcăminte
tribuie la îmbunătăţirea ac Considerăm că pentru a-şi Se vor lua, de asemenea în pentru libertatea patriei. Dînd totală a teritoriului României. socialism, de la orînduirea tr-un stadiu avansat de explo dc cărbune In zona Haţegului,
tivităţii ce se desfăşoară in desfăşura activitatea in cele continuare, măsuri pentru glas frământărilor şi aspira Luptele comune ale ostaşilor bazată pe exploatare şi asu rare se află şi zăcămintele de in vecinătatea marelui bazin
diferitele compartimente ale mai bune condiţii, şi pentru îmbunătăţirea activităţii pro ţiilor uriaşei majorităţi a români şi sovietici au pus ba prire la orînduirea libertăţii fier şi talc din masivul Poiana carbonifer Valea Jiului. Este
societăţii pentru aplicarea po a-şi putea îndeplini misiunile curaturii. a Tribunalului su populaţiei ţârii. Partidul Co zele prieteniei de tip nou din şi dreptăţii sociale, în care se Ruscăi. totodată în curs de explorare
liticii partidului, pentru asi sporite ce lc revin între se prem şi a comisiei constitu munist Român — stegar ne tre popoarele ţârilor noastre. realizează progresul multila — In codrul judeţului nostru, o zonă dîn jurul Călanulni,
gurarea mersului înainte al siunile Marii Adunări Naţio ţionale a Marii Adunări Na înfricat al intereselor vitale Apreciem totodată contribuţia Investigarea şi explorarea geo unde se scontează pe existen
României socialiste. nale, comisiile permanente ţionale. ale poporului român — a ostaşilor celorlalte ţări aliate teral al patriei, afirmarea logică n-au constituit un scop ta unor importante zăcăminte
Desigur, măsurile luate pî- este necesar să lucreze sub Considerăm că toate aceste condus rezistenta antihitleris- la zdrobirea fascismului, lupta din plin a personalităţii u în sine, ci prima etapă spre de fier. Toate aceste lucrări
eroică dusă de toate popoa
nă in prezent nu epuizează directa îndrumare a Consiliu măsuri legate de lărgirea şi tă, lupta de eliberare de sub rele cotropite, în frunte cu mane. Victoria deplină şi de deschiderea unor noi mine, ca sc vor executa paralel cu e
problema perfecţionării con lui de Stat, care reprezintă intensificarea activităţii co jugul fascist, dovedindu-se la partidele comuniste, împotri finitivă a socialismului la o re permit creşterea continuă a f orturile principale îndreptate
ducem şi activităţii economi organul suprem al puterii de misiilor permanente, trecerea înălţimea răspunderii sale va hitlerismului. Lupta forţe raşe şi Ia sate constituie cu- producţiei de cărbuni şi mine pe linia cercetării zonelor care
co-sociale din patria noastră, stat cu activitate permanen Consiliului Economic sub revoluţionare, naţionale Este lor patriotice împotriva fas reuri. In acest sens, inginerul CORNEL DUMITRU
aceasta fiind o necesitate per tă în ţara noastră De ase conducerea Consiliului de meritul nepieritor al partidu cismului a avut un rol deo .şef adjunct Sever Suciu a a-
manentă. o lege obiectivă a menea. pentru a asigura po Stat şi celelalte măsuri amin lui nostru de a fi militat, cu sebit în cucerirea victoriei, Conlinuore in pag. a 4>o) inintit deschiderea în Valea Ji
construcţiei socialismului, ca sibilitatea desfăşurării unei tite vor asigura un cadru mai succes pentru realizarea uni demonstrînd încă o dată că ului a minelor de la Uricanî, (Continuare în gag. a 2-a)
re impune studierea neîntre munci sistematice, multilate corespunzător pentru realiza tăţii de acţiune a clasei mun nimic şi nimeni nu poate în Dîlja, Paroşcnl şi a exploa-
ruptă a cerinţelor vieţii, efor rale şi permanente, este nece rea marilor sarcini cc revin citoare. a Frontului Unic genunchea popoarele hotârîte
turi constante, consecvente, sar ca acele comisii care se Parlamentului ţării şi Consi Muncitoresc, de a fi organizat să-şi apere libertatea şi in
pentru adaptarea formelor şi ocupă de problemele econo- liului de Stat, pentru îmbu $i unit în -jurul său toate for dependenţa. dreptul de a ho
metodelor organizatorice la mico-sociale să fie conduse de nătăţirea generală a muncii ţele democratice şi patriotice, tărî singure asupra destinelor
aceste cerinţe. In acest spi preşedinţi cu activitate per de conducere pe linie de stat de a fi răsturnat, împreună lor.
rit, Prezidiul Permanent şi manentă, salariaţi. în societatea noastră. în sco cu aceste forte, dictatura mi
Comitetul Executiv al Comi După cum se ştie. conform pul realizării la un nivel tot litară fascistă înscriind o pagină luminoa
tetului Centra) al partidului Constituţiei ţării, sarcini de mai înalt a politicii dc con Strălucitele victorii repur să în istoria patriei, 23 Au
consideră necesar să supună mare importanţă în ţara noas strucţie a socialismului, pro tate pe front de către coali gust a însemnat începutul re
dezbaterii şi aprobării plena tră revin Consiliului de Stal. movată de Partidul Comunist ţia antifascistă, de Uniunea voluţiei populare in ţara
rei noi măsuri care să ducă El are îndatorirea ca între Român, a accelerării procesu Sovietică — care a dus greul noastră, al unei perioade de
la dezvoltarea în continuarea sesiunile Marii Adunări Na lui de desăvîrşire a construc războiului şi a dat cele mai profunde transformări social-
activităţii Marii Adunări Na ţionale să exercite controlul ţiei socialiste în ţara noastră. mari jertfe în zdrobirea ma economicc, de renaştere na
ţionale — forul suprem al permanent asupra modului in Experienţa a pus, de aseme şinii de război naziste — au ţională a poporului român.
statului — la crearea condi care se aplică legile şi hotă- nea, în evidentă necesitatea dat impuls forţelor antifascis Sub conducerea Partidului
ţiilor pentru îndeplinirea la ririle Marii Adunări Naţio adoptării unor noi măsuri dc te din întreaga lume, au însu Comunist Român, forţele de
un nivel mai înalt a atribu nale. asupra activităţii Consi îmbunătăţire a aclivitătii Con fleţit poporul român în lupta mocratice şi patriotice, masele
ţiilor ce revin Consiliului de liului dc Miniştri, a ministe siliului de Miniştri — organul de eliberare, au creat condi
Stat în conformitate cu Con relor şi celorlalte organe cen suprem al administraţiei de ţii internaţionale favorabile largi ale oamenilor muncii, în
stituţia ţarii, cit şi la asigura trale ale administraţiei de slal In arest scop se propune pentru victoria insurecţiei ar frunte cu clasa muncitoare,
rea îmbunătăţirii în continua stal, asupra activităţii procu trecerea Ministerului Invătă- mate însufleţite de , hotărîrea de a
re a muncii Consiliului dc raturii ; el ascultă dări de mîntului de sub îndrumarea Ieşirea României din războ da un nou curs dezvoltării
Miniştri. seamă ale Tribunalului 'su iul hitlerist şi alăturarea ei
In ce priveşte sporirea ro prem, controlează deciziile de directă a Secreiariaiului Co- României şi a-şi făuri o via
lului ce revine Marii Adunări puterilor aliate au dat o pu ţă liberă, s-au ridicat cu ho-
Naţionale în analizarea, dez îndrumare ale acestuia ; toto ternică lovitură poziţiilor mi tărîre împotriva reacţiunii in
baterea şi adoptarea legilor şi dată, el exercită controlul a (Continuare ‘ in. pag. o 4>aj litare ale Germaniei naziste, terne, sprijinită de cercurile
hotăririlor care privesc bunul supra hotăririlor consiliilor grăbind înfrîngerea definitivă imperialiste străine, luptînd