Page 38 - Drumul_socialismului_1969_03

RUM UL SU C tA L I S M U l C >

r=r*“ r r r = 3 s

iJNCA BE EDUCAŢIE A TINERETULUI

In aceste condiţii, cum
1. Cum vă ocupaţi de noii veniţi ? partizaţl însă nu le suportă curînd, a avut loc la oţelărla 1 se mai poate vorbi de
abaterile, reacţionînd prompt.
nr. 2 o astfel de dezbatere în
Nu este locul să mă opresc jurul unui tînăr care sâvîrşi- Q , o convergenţă a facto­
la exemple, deşi avem destu­ se un furt. Tinerii, în special, rilor ? Şi aici se întîl-
le, dar ne-am convins câ da­ au avut multe de învăţat de neşte o mentalitate dău­
2. Ce acţiuni întreprindeţi pentru că întregul colectiv acţionea­ aici. Cu alte cuvinte, am în­ nătoare, şi anume câ fiecare
ză, „aerele" şi manifestările ceput să privim mai complet, din factorii participanţi la a­
nesănătoase sînt spulberate. mai real omul, să vedem le­ ceastă muncă nobilă, dar de
asigurarea stabilităţii oamenilor, Există două sfere în ca­ gătura firească ce există între răspundere, s-a obişnuit să
2 re se acţionează in di­ comportarea lui în producţie acţioneze independent In
recţia
omogenizării si
pentru închegarea şi sudarea sudării colectivului : cea şi in viaţa socială. completare la această idee,
tovarăşul Comânescu sublinia
V. Coca : Cred câ tovarăşul
a muncii şi cea a mult- Comânescu are dreptate. In- câ organizaţiei U.T.C. îl este
colectivelor ? discutatului timp liber Ideea tilnim, uneori în diverse pro­ destul de greu să colaboreze
principală este de a învăţa cese, ca infractori, oameni cu sindicatul, de pildă. De ce­
oamenii şi in special tinere­ despre care ni se spune că le mai multe ori, cînd aces­
tul, să muncească şi să con­ în producţie sînt buni, con­ tuia i se propune colaborarea
vieţuiască în chip nou, socia­ ştiincioşi, câ-şi îndeplinesc într-o acţiune, vine automat
3. In ce măsură converg acţiunile list. Mulţi tineri care vin la fără reproş sarcinile de plan. răspunsul : Precizia montajului asigură buna funcţionare a Instalaţiei energetice de (a Centrala
Hunedoara, şi nu numai aici, De aceea, socotesc că sfera — Facem ; noi dăm instruc­ termoelectrică Deva — ne mărturiseşte inginerul Gyorgy Bartok, autorul instantaneului de
organizaţiei U.T.C. cu ale celor­ au impresia câ dacă se a- muncii de educaţie trebuie tori si sală, iar voi aduceţi oa­ faţă.
lărgită şi că trebuie să se a­
meni.
— să avem partici­
chitâ Într-un fel de sarcinile
ce le revin în producţie, nu corde mai multă încredere co­ pare masivă.
lalţi factori ? li se mai poate pretinde ni­ lectivelor, rolului acestora ; La fel se întîmplâ cu comi­
mic şi că timpul liber este colectivele ştiu să judece bine tetul pentru cultură şi artă şi
părerea DACĂ IN ANGRENAJ O
aria în care pot face ce vor, şi destul de aspru. O arată ne­ cu alte forţe. Mai există un
înţelegînd să adopte o com­ numărate fapte de la I.C.S.H. aspect care, după
portare care poate să nu ţină Vreau să adaug însă aici mea, vizează organizaţiile de
Redocţio o orgonlzot la Hunedoara o mosâ rotundă
punînd in dezbatere citevo ospecte ole muncii de edu­ seama de nici un fel de ce­ încă o idee, şi anume, aceea partid — anume că în munca
caţie moral-cetoţeneoscâ o tineretului. Au participat to- rinţe sociale, ca şi cînd viaţa câ acţiunile educative din de educaţie a tineretului nu
varoşii Ion Comânescu, prim-secretar ol comitetului muni­ socială n-ar fi un organism sfera productivă trebuie con- sînt antrenate cadrele tehni­ ROTITĂ NU FUNCŢIONEAZĂ.. II
cipal U.T.C., Victor Coca, preşedintele judecătoriei muni­ ce din marile întreprinderi.
cipale, Alexandru Dumitrescu, secretarul organizaţiei de Influenţează negativ asupra Şcoala profesională siderur­ elevilor practicanţi, era zi de atentă, elevii anului II D in­
partid de Io şantierul montoj I ol I.C.S.H. şi Mihai Schnei­ gîndirii tinerilor absenţa aces­ gică din Călan califică anual practică şi pentru instalatorii stalatori de gaze sînt amenin­
der, secretarul comitetului U.T.C. de la I.CS.H. tor cadre la munca educati­ sute de muncitori pentru me­ de gaze. Ni s-a spus câ locu­ ţaţi sâ termine şcoala cu re­
vă Observînd câ la aceste
acţiuni nu participă maistrul, seriile de furnalişti, turnători, rile lor de practică sînt râs- zultate slabe atit la instruirea
pîndite prin toată uzina. Dar
teoretică cît şi în practica de
modelori, strungari, lăcătuşi.
1 Participanţii la masa pare susţinută pentru noii ve­ inginerul cu care lucrează, tî- Principalul „beneficiar' al pe unde am trecut, n-am reu­ producţie.
niţi. Trebuie arătat câ o ast­
rotundâ au apreciat câ
nărului i se formează optica
este foarte important ca fel de preocupare există şi în inutilităţii a ceea ce facem. şcolii e Uzina „Victoria" Câ- şit sâ întîlnim vreunul din ei. In treacăt fie spus, aten­
organizaţiile U. T. C., majoritatea formaţiilor de lu­ Am văzut la şantierul montaj lan şi, după cîte ni s-a spus O comisie mixtă, care a ana­ ţiei conducerii şcolii ii scapă
cru, precum şi la cadrele teh­
conducerile unităţilor cest punct de vedere la com­ unsa ROTUNDO I. unde ingineri ca Traian Se- aici, mulţi absolvenţi au do­ lizat activitatea sub toate as­ şi următorul aspect : locuind
economice, sâ-i cunoască în nice. Mai slab se stă din a­ chel, Ludvig Mudretzki şi al­ vedit o pregătire profesională pectele a acestei şcoli, a asis­ la internat, elevul are posibi­
cel mai scurt timp pe noii ve­ ţii participă cu multă bună­ temeinică. Garanţia acestei tat şi la o oră de dlrigenţle litatea să se obişnuiască cu
niţi, să ştie ce meserie doresc binat. Aici vin, de regulă, oa­ voinţă la acţiunile întreprinse pregătiri constă în faptul câ a anului IT D O parodie de ordinea şi curăţenia, cu res­
să înveţe, ce preocupări au. meni calificaţi, de care nu ne de U.T.C. Aici, tinerii vin cu practica în producţie a elevi­ pectul faţă de bunurile rea­
Despre aceasta a vorbit la în­ mai ocupăm ; poate de aceea interes şi se antrenează mai lor, care se face în uzină, e lizate cu trudă, i se poate sti­
ceput tovarăşul Mihai Schnei­ din rîndurile lor se ivesc mai uşor în activităţi. obiect de atenţie mărită pen­ mula ambiţia de a se întrece
der : multe abateri. Nu vreau să prezint aici tru conducerea uzinei, comi­ VIATA ŞCOLARA cu alţii în fapte şi activităţi
— întreprinderea de con­ V. Coca : Pentru lucrătorii într-o lumină trandafirie ac­ tetul de partid, în colabora­ bune. Dacă intri într-un dor­
strucţii este un permanent din justiţie sau pentru orga­ tivitatea organizaţiei U.T.C. şi re cu conducerea şcolii. Am mitor, oricare ar fi el, nu te
punct de atracţie pentru un nele de miliţie nu are atita într-una sumbră cea a celor­ putut sâ ne convingem per­ întîlneşti cu semne ale preo­
mare număr de tineri din însemnătate unde este anga­ lalţi factori, dar pledez pen­ sonal de modul în care e or­ oră în care nu-ţl dădeai sea­ cupărilor de această natură.
toate colţurile ţării. Pe noi ne jat tînârul prins asupra unor guvernat de legi, norme şi tinuate în forme noi, adecva­ tru respectarea indicaţiilor ganizată practica în producţie ma cine pe cine ia în ris : di­ Dezordinea e prezentă pesle
preocupă să-i primim bine, fapte nedemne, ci faptul câ reguli, tot atît de precise cum te, în sfera timpului liber. Re­ date de conducerea partidului a strungarilor, lăcătuşilor, tur­ rigintele, foc de glumeţ, pe tot, iar dacă ai curiozitatea să
sâ-i îndrumăm înspre o me­ există. Recent am avut de-a sînt cele ale producţiei. marc faptul că Hunedoara, în această direcţie — întări­ nătorilor formatori, modelori- elevi, sau elevii pe dirigin­ deschizi dulapul unul elev dai
serie, iar cei calificaţi — să-i face cu un caz care vorbeşte De unde provine această deşi are foarte multe localuri rea răspunderii organizaţiei lor. La toate atelierele unde te. Modul de-a dreptul cari­ chiar de urme ale unor petre­
încadrăm în muncă. Venirea de la sine despre modul în mentalitate şi cum se acţio­ potrivite pentru o astfel de de partid şi necesitatea con­ fac practică pentru aceste me­ catural în care s-a desfăşurat ceri de loc permise acestor a­
aceasta are loc uneori in gru­ care ne ocupăm de educaţia nează pentru a o contracara ? activitate, tinerii n-au unde centrării eforturilor tuturor serii elevii şcolii profesiona­ acea oră de dirigenţie, la ca­ dolescenţi. De altfel, chiar ca­
puri, lucru ce ne uşurează celor care vin in Hunedoara. In munca de educaţie se pu­ să se întîlneascâ pentru a factorilor chemaţi să-şi aducă le, am întîlnit la maiştrii de re se propusese a fi discutată mera celor patru pedagogi a-
sarcina. Ii cazăm, stăm de Iată despre ce este vorba : un ne această problemă ? dezbate probleme ale eticii contribuţia la creşterea şi e­ practică, la şefii de secţii, răs­ o temă destul de serioasă, ar ratâ mai râu ca dormitoarele
vorbă cu ei, le arătăm de ce tînâr din Sibiu a venit aici I. Comânescu : Ca să sinte­ socialiste, aspecte ale creşte­ ducarea tineretului, aceasta punderea necesară pentru stîrni oricui rîsul. „E adevă­ elevilor Cine pe cine să obiş­
meserii avem nevoie pe şan­ cu intenţia să se califice în- tizez cumva modul în care a- rii şi educării lor. Este un a- fiind, de fapt, o cauză co­ pregătirea muncitorului de rat — mărturiseşte directorul nuiască cu ordinea ?
tiere şi încercăm să le dez­ tr-o altă meserie decît cea de ratâ lucrurile in viaţă, voi devâr paradoxal Adică exis­ mună. mîine. Sub o supraveghere şcolii — instalatorii au cam Am spus câ nu fapte de na­
voltăm guştul pentru ele. ospătar pe care o practicase. spune următoarele : in pro­ tă nişte canoane de natură Comitetul municipal U.T.C. competentă, turnătorii forma­ scăpat de sub atenţia noas­ tura aceasta definesc activita­
pe
tori execută chiar piese
tră". Acest
lucru nici nu e
Recent, ne-a venit un ast­ Cum a venit, a intrat într-o ducţie, organizaţiile de partid, administrativă care împiedică a format recent 3 colective de bază de comandă, piese care prea greu de observat. Situa­ tea Şcolii profesionale din Că­
lan. Dar dacă într-un angre­
fel de grup După ce i-am ca­ cofetărie, unde a întîlnit un ale U.T.C. şi sindicat au în folosirea în acest scop a bazei tineri, jurişti şi lucrători al intră direct în circuitul valo­ ţia lor la învăţătură consti­ naj complex o rotiţă nu func­
zat, am organizat o discuţie grup de tineri necunoscuţi vedere în cele mai frecvente materiale existente. De aceea, miliţiei, cărora le-a încredin­ rilor. E o şcoală „pe viu“ a tuie motiv de persiflaj pen­ ţionează la unison cu celelal­
liberă cu aceşti tineri. Le-am S-a cunoscut cu ei, au băut cazuri problemele comportării ţat misiunea de a cerceta a- meseriei. tru profesorul diriginte, iar te, angrenajul pierde multe
vorbit despre modul în care împreună pîaâ seara tîrzlu, omului în raport cu cerinţele o bună parte din tineri găsesc mânuntit starea unor tineri Am ţinut să arătăm aceste practica lor în producţie sca­ din calităţile sale. In acest
s-a ridicat Hunedoara, ce s-a de unde sibianul a fost invi­ strict legate de îndeplinirea că e mai potrivit să frecven­ care nu lucrează nimic, pre­ lucruri pentru că de fapt ele pă controlului profesorilor şi caz, există o singură soluţie :
făcut aici. despre unele greu­ tat să doarmă în cămin îm­ sarcinilor de plan Se negli­ teze cîrcîumile, unde singura cum şi a acelora care anga­ dau nota dominantă a activi­ chiar a cadrelor conducătoa­ recondiţionarea de urgenţă a
tăţi la care trebuie să se aş­ preună cu noile cunoştinţe. In jează, cu alte cuvinte, com­ restricţie o formează banii. jaţi fiind, îi întîlneşti mereu tăţii şcolii şi uzinei pe linia re ale producţiei, din uzină. „rotiţei"
tepte etc. Ni s-au pus fel şi aceeaşi seară însă, sub influ­ portarea generală a omului, Poate că un păcat în această în cîrciumi. Dorim să facem pregătirii cadrelor de munci­ Şi iată că, scăpaţi pe ambe­ i
fel de întrebări legate de con­ enţa alcoolului, noul venit, se priveşte omul în mod uni­ ceva pentru n-i scoate si pe tori calificaţi. Am spus însă le direcţii de o supraveghere ION CIOCLEI
diţiile de muncă şi de viaţă. sprijinit de către localnici, a lateral. Ne-am obişnuit să lu­ direcţie este şi faptul câ par­ unii şi pe alţii din mrejele câ pentru fiecare muncitor
Apoi am făcut cu ei o vizită dat lovitura la un magazin crăm astfel şi ne debarasăm ticiparea în munca de educa­ râului. Vom extinde, de ase­ astfel format, statul cheltuieş­
prin oraş. la castelul corvi- A furat vreo 800 de lei, un greu de un balast ce l-am acu­ ţie are aspect unilateral — de menea, dezbaterile colective te zeci de mii de lei în tim­
neştllor, la barajul de la Cin- fîş, nişte salam şi o sticlă de mulat. Adică, manifestăm gri­ regulă este lăsat totul în sea­ asupra unor cazuri concrete pul şcolarizării. Aşadar, orice
ciş şi la alte puncte ale ora­ coniac. jă ca omul să vină cu regula­ de abateri. Avem intenţia să „rebut" venit de pe băncile
şului. De două ori pe lună fa-- - - -Ceea-oo-vreau să spun cu ritate şi la timp la lucru, să-şi ma organizaţiei U.T.C. întreprindem şi alte acţiuni. şcolii'profesionale înseamnă
cern vizite la dormitoarele acest exemplu este câ de îndeplinească bine sarcinile I bani investiţi fără eficienţă. Primordiala datorie
lor, unde aflăm multe lucruri. munca de educaţie a tinerilor de plan şi angajamentul, să-i Masa rotundâ a ‘ dezbătut şi alte aspecte ale muncii Şi dacă la 400—500 de cadre
Periodic — cit lucrează ca trebuie s$ se ocupe nu numai ajute pe cei rămaşi în urmă. de educaţie şi a scos în evidenţă o gamâ variată de for­ în formare, zece sau douăzeci
necalificaţi — organizăm cu organizaţia U.T.C., ci un grup Ceea ce fac oamenii după o­ me ale acesteia. S-au cristalizat şi unele propuneri de sînt cu pregătire insuficientă, Liniştea aceea nefirească, ba de medicii Al. Chirmi-
ei dezbateri profesionale. Nu mai larg de factori. rele de lucru reprezintă, de care comitetul municipal U.T.C. trebuie să ţină seama. faptul trebuie sâ ne îngrijo­ in care viaţa unui om era yiu, Emil Paladc, Tibertu
de mult, inginerul Mircea Al. Dumitrescu: Organizaţia aceea, sfera în care influenţa Amintim doar cîteva : reze. in miinile medicilor, a durat Dragotă, Petru Ncgruţiu,
Bîrsan a vorbit tinerilor ne- noastră de partid are încă de muncii de educaţie este slabă, — sâ se studieze mai amănunţit dorinţele şi înclina­ Tocmai un astfel de „caz" aproape două ore fie că c vorba de cei mai
calificati despre frumuseţea pe vremea brigăzilor de re­ aproape imperceptibilă. Se fa­ ţiile tinerilor şi sâ se organizeze astfel de acţiuni care e anul II D, instalatori de ga­ — A trebuit să facem o tineri — Mihai Pcpcnaru,
meseriei de zidar, iar recent construcţie obiceiul de a atra­ ce cîte ceva ; se organizează sâ răspundă gusturilor şi pretenţiilor diferenţiate ; ze, de la Şcoala profesională stafenectomie etajată. Nu se Mir cca Sida, Viorel Nistor,
maistrul Alexe Rusu a vorbit ge în această sferă întregul seri cultural-distractive pen­ — sâ se îmbunâtâţeascâ colaborarea cu comitetele Călan. Ajunge o aruncătură puica altfel din cauza ade­ Petru Păisculcscu — ce ,ve
altui grup de tineri despre colectiv şi. deşi azi trăim alte tru fruntaşi, concursuri pe di­ sindicatelor, comitetul pentru cultură şi artă, precum şi cu de ochi prin catalogul acestei renţelor, a cicatricei anor­ formează aici, la înalta şcoa­
meseria de dulgher. vremuri, remarc faptul câ ferite teme, baluri, olimpiade, ceilalţi factori, sâ se acţioneze după un plan comun ; clase ca sâ-ţl dai seama câ, male. O recidivă din 1957. lă a conştiinţei profesionale,
Cînd văd că ne ocupăm de metoda, ca să zic astfel, îşi întîlniri etc.. dar cred că e­ — sâ se iniţieze şi acţiuni de natură afectivă : sărbă­ din punct de vedere al pregă­ Important e că pacientul a acestei munci încărcate de
ei, noii veniţi se leagă mai u­ păstrează actualitatea şi efi­ fectul lor este încă destul de torirea onomasticilor, a căsătoriilor etc., luind exemplul tirii teoretice, elevii se men­ se află in afara oricărui nobleţe.
şor de şantier. cienţa. La noi vin cu predi­ palid. Abia în ultima vreme unor organizaţii de partid ; ţin undeva sub linia medio­ pericol...
Mai greu este cînd tinerii lecţie oameni calificaţi. Se în­ au început să devină mai — să fie mai larg folosită forţo ce o reprezintă inte­ crităţii. Din 28 de elevi, cîţi Omul care ne vorbeşte — — Strădania noastră — ne
vin unul cîte unul. In aceste ţelege că aceasta ne favori­ frecvente dezbaterile colective lectualitatea municipiului. numără clasa, 11 au corigenţe medicul loan Moza — a pă­ mărturiseşte şeful secţiei dr.
cazuri scapă atenţiei şi-i re­ zează Avem de-a face cu oa­ la una, două sau mai multe răsit doar de o clipă sala loan Moza — se corelează
marcăm abia cînd se abat în- meni mai bine pregătiţi, cu care îmbrăţişează mai larg Masă rotundâ organizată de materii Ziua în care am fă­ dc operaţie. încordarea de cu condiţiile noi de muncă
tr-un fel de la normele noas­ un orizont mai larg de înţe­ aspectele moral-cetăţeneşti De C. ARMEANU cut vizita în uzină pe urmele pc chip i-a dispărut, dar o­ pc care ni le conferă, cu
tre socialiste, de la regulile legere. Dar, la mulţi din aceş­ boseala stăruie. Trape un generozitate, statul nostru
vieţii de pe şantier. tia întîlnim mentalităţi şi fum de ţigară, o stinge şi socialist. Nouă ne raminc
I. Comânescu : La I.C.S.H. comportări deplasalo. Forma­ pleacă grăbit spre salonul primordiala datorie despre
există într-adevâr o preocu­ ţia de lucru în care sînt re- care încă in antichitate vor­
in care a fost adus copi­ bea Hipocrate : respect pen­
lul de la Geoagiu. tru viaţa persoanei umane.
Urmăream mersul grăbit Recentele Directive ale Co­
al omului care de 32 de ani mitetului Central al parti­
Comorile îşi conferă munca îngrijirii, dului nostru, privind îmbu­
vieţii semeni­
însănătoşirii
nătăţirea asistenţei medicale
lor lui. Trei decenii în sluj­
ca un filon de aur de acest
ba celei mai nobile munci. a populaţiei, xint străbătute
Iar cînd l-am rugat să ne suprem deziderat Şi vom
din adi n profesie, care i-a dăruit a - face lotul pentru înfăptuirea
vorbească
despre această
lui. Pentru colectivul
nos­
titea nopţi albe, care l-a ră­
tru e o mxndrie că la cei
pit de atilea ori din mijlo­ 2 307 dc bolnavi, îngrijiţi in
cul familiei, a răspuns sim­ secţie in anul trecut — din
muncii Studiile elaborate în plu ; „Dacă m-aş mai naşte o care nu puţini au fost cei a­
(Urmare din pap. 1) acţiunea de organizare ştiinţi­ dată, tot medic chirurg m-aş duşi In stare gravă — s-a
fică a producţiei şi a muncii, face. Satisfacţiile pe care mi înregistrat o mortalitate de
orientate spre utilizarea mai e­ le dă munca sînt incomen­ numai 1,08 la sută.
ficientă a instalaţiilor de foraj
se găsesc în apropierea zăcă­ la lucrările de exploatare au surabile. Vă rog să mă cre­ Primordiala datorie. De­
mintelor puse deja în exploata­ stat la baza aplicării unui nu­ deţi. Primesc şi astăzi scri­ spre ea ne-au vorbit simplu şi
la
sori de mulţumire dc
re măr însemnat de măsuri teh­ oameni pc care i-am îngri­ firesc şi medicii Tiberiu
Referindu-se la deficienţele nice şi organizatorice. jit acum 18-20 de ani. Poate Dragotă şi Petru Negruţiu,
ce se manifesta in domeniul — O mare Importanţă în fo­ fi oare o munca mai fru­ şi asistentele Zenovia Cioa­
investigaţiei geologice, ingine­ rajul dc cercetare — a arălat moasă decît aceea de a re­ ră şi Olimpia Ladislav. Şi
rul Corneliu Ârsin a arătat că inginerul loan Mlclea, şeful da familiei, colectivului un ne-au confirmat-o nenumă­
„diversele perimetre de explo­ serviciului foraj — o are stu­ om ?". raţi oameni care, azi, aduc
rare nu sînt luate In cercetare diul asupra unor suprafeţe ca­ mulţumire „ostaşilor in ha­
în mod corespunzător, eficient. re prezintă acumulări de zăcă­ Poate acesta este dictonul late albe" de la secţia chi­
Astfel există cazuri cînd o zo­ minte, De aceea se Impune din după care se călăuzeşte în­
nă este Investigată numai pen­ partea noastră o mai mare a- tregul colectiv al secţiei rurgie a spitalului devean.
tru punerea în evidentă a unui lenţie în amplasarea sondelor, Trenul are cale liberă spre staţia C.F.R. Ilia. chirurgie de la Spitalul uni­
singur mineral considerai mai amplasare ce trebuie să fie Folo : V. ONOIU ficat din Deva, fie că e vor­ LUCIA LICIU '
Important fiind neglijate mine­ stabilită numai în urma unor
ralele genetic legate de aces­ serioase investigaţii, obţinute
ta şl care în viitor pot consti­ prin prospecţiuni geologice In
tui obiectul unor noi cercetări. acelaşi timp necesitatea execu­
Sînt de asemenea frecvente ca­ tării în termen scurt a explo­
zurile, cînd din cauza limitării rărilor impune folosirea unor
fondurilor do către Ministerul utilaje perfecţionate din punct Har
Minelor, sîntem nevoiţi să sis­ de vedere tehnic. Or, la acest
tăm temporar lucrările de ex­ capitol întreprinderea noastră
plorare, tQrăgănînd prin aceas­ stă destul de slab. De aceea
ta punerea în valoare a zăcă- socotim că asimilarea şi dota­ Sub multiplele forme de pre­ acestei culturi, alegerea tere­ iese câ prin folosirea la plan­ se acorde atenţie menţinerii plantării se grăpează Pentru rii numeroase cooperative a­
mîntului. Pot aminti în acest rea cu noi utilaje de explorare, parare, carlofli constituie un nului necesită să fie făcută tare a tuberculilor încolţiţi se lemperaUirîi în jur de 12-10°C, plantat se fac, cu ajutorul cul­ gricole de producţie din jude­
sens zăcămînlul de la Crăciu- trebuie să fie mai mult în aten­ aliment deosebii de plăcut la cu multă atenţie. Cultura de realizează producţii mai tim­ să se aerisească locul de pro- tivatorului, rigole adinei de ţul nostru au obţinut rezultate
neşti la care reluăm în prezent ţia forurilor tutelare. gust, uşor digestibi 1, care pe cartofi este bine să urmeze purii cu 10-15 zile Inregis- încolţire de cîteva ori pe zi 8-12 cm, distanţa între ele fi­ frumoase. Astfel, la cooperati­
lucrările de cercetare pentru Introducerea pe scară largă lingă conţinutul bogat de a­ după leguminoase perene sau trîndu-se In acelaşi timp spo­ şi să se păstreze umiditatea in ind de 70 cm. Tuberculii de va agricolă de producţie din
a treia oară". a procedeelor moderne de lu­ midon mai cuprinde proteine, leguminoase pentru boabe, ruri însemnate de recoltă Se jur de 80 la sută. kcartofi se plantează manual Dobra, s-au recoltat în medie
In anii din urmă au fost puse cru la sonde, cu efecte directe cantităţi mici de grăsimi şi în­ plante core îmbogăţesc solul apreciază că un tubercul este Greutatea cea mai potrivi ia cîţe unul la cuib, la distantă cîte 15 000 kg cartofi timpurii
în evidenţă numeroase rezerve' asupra parametrilor de forare deosebi vitamina C. Valoarea în substanţe fertilizante şl e- pregătit pentru plantot atunci a tuberculilor de cartofi pen­ de 25-28 cm unul de altul, a- la ha pe întreaga suprafaţă
de minerale utile dar care do­ şl reducerii considerabile a alimentară a cartofului expri­ libercază terenul devreme spre cînd are toti ochii porniţi, iar tru plantat este cuprinsă între vîndu-se grijă ca să nu se ru­ cultivată, încaslnd aproape
vedind în urma analizelor de cheltuielilor de explorare va mată în calorii, comparativ cu a putea fi efectuată arătura pă colţii. Se va urmări cu 100 000 lei pe recolta valori­
laborator concentraţii reduse, constitui în acest an obiectul alte produse alimentare, este adîncă de toamnă şi îngrăşa- atenţie ca pe măsură ce se ficată de pe 3 ha. Ca urmare
n-au fost luate în considerare dc bază al activităţii Întreprin­ relativ ridicată, depăşind de rea de bază. ClIVINTtIL SPECIALISTULUI deschid rigolele să se planteze a rezultatelor bune obţinute,
şi valorificate. Aceasta este derii 2-4 ori pe cca a morcovilor, Se va evita cultivarea car­ cartofii şi să se astupe imediat cooperativa agricolă din Dobrn
după părerea noastră o proble­ Fiecare zona de pe harta geo­ verzei sau roşiilor Pe lingă tofilor după cartofi, pătlăgele cu pămînt, pentru a preveni şi-a prevăzut extinderea supra­
mă importantă şi socotim ne­ logică a judeţului nostru este faptul că această cultură cre­ roşii, vinete pentru a preve­ uscarea solului prin evapora­ feţei cultivate cu cartofi tim­
cesar să se întreprindă grabnic investigată, cercetată Fiecare ează posibilitatea realizării de ni transmiterea bolilor şl a colţii sînt vlguroşi, avînd lun­ 50-60 grame. Pentru plantau rea apei. care este destul de purii la 10 ha în acest an.
măsuri pentru elaborarea unor succes obţinut prin lucrări de venituri mari la hectar, per­ dăunătorilor. In primăvară se gimea dc 8.12 milimetri şi se vor alege din soiurile tim­ puternică în această perioadă Este de dorit ca experienţa
procedee de extracţie, concen­ explorare va constitui Izbînda mite obţinerea unei culturi recomandă ca solul să fie culoarea specifică soiului cul­ purii tuberculii sănătoşi, în­ datorită vînturilor secetoase de accslei unităţi să fie extinsă
trare şi preparare, care să a­ omului asupra tainelor naturii, duble de legume sau furaje, lucrat la suprafaţă cu cultiva­ tivat. Prin încolţirea cartofilor tregi, îndepărtînd pe cei bol­ primăvară. în toate cooperativele agrico­
sigure aducerea în circuitul e­ asupra necunoscutului din a- datorită eliberării terenului din torul urmat de grapă, pentru de săminţă sc permite planta­ navi şi pc acei care au ten­ Ca lucrări de întreţinere, lo le de producţie din judeţul
conomic şl a acestor substanţe dlncuri. Prin munca explorato­ timp. a distruge crusta şi buruie­ rea mai timpurie, deoarece dinţe de a forma colţi iiloşi. cultura de cartofi timpurii se nostru, contribuind pe această
minerale utile. rilor mineri, roadele obţinute Pentru a obţine recolle cîl nile ce au încolţit- încorpo- tuberculii încolţiţi rezistă mai Plantotul cartofilor timpurii aplică : grăpatul, prăşitul, mu- cale la îmbunătăţirea aprovi­
CU priveşte acllvitaiea colec­ în urma lucrărilor de cercetare, mai timpurii şi sporite dc car- r/ndu-se cîte 200-.100 kg azo­ bine la irig, iar procesul do se va face atunci cînd la a- suroilul, combaterea bolilor si zionării oamenilor muncii, cît
tivului întreprinderii de explo­ de prospectare şi explorare vor toii este necesar a se aplica tat de amoniu şi 70-100 kg creştere al colţilor continuă dîncimca de 8-12 cm în solu­ dăunătorilor, iar în caz dc ne­ şi la sporirea veniturilor în
rări miniere specialiştii partici­ constitui un izvor continuu de întregul complex de măsuri sare polasică la hectar. chiar la temperaturi mai scă­ rile uşoare se realizează 5-6°C voie se va face şi udatul cul­ fiecare unitate cultivatoare.
panţi la masa noastră rotundă materii prime care puse în va­ agrotehnice avansate şi a fo­ Din experienţele efectúate zute. şi 7-8°C în solurile mai grele. turii.
au fost unanimi în a aprecia loare contribuie la dezvoltarea losi în cultura soiuri valoroo- de către* staţiunile experimen­ Pentru obţinerea unui mate­ Terenul arat din toamnă sc Prin aplicarea în practică a Ing, ŞTEFAN HOMORODEAN
existenţa unor însemnate posi­ patrimoniului industrial al ţă­ se. tale* şi rezultatele obţinute ric rial bun de plantat se impune întreţine în primăvară prin lu­ măsurilor agrotehnice avansa­ cercetător la Staţiunea
bilităţi pentru perfecţionarea rii. Ţinînd seama de cerinţele către unităţile cullivaloore re- ca In perioada încolţîrii să crări la suprafaţă, iar în ziuo te la cultura dc cartofi timpu­ experimentală agricolă Geoagiu