Page 41 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toate ţfirlle, unfţl vâ I Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
ieri

a primit o delegaţie

s-au a locuitorilor municipiului

Piteşti şi judeţului Argeş

deschis gaţie a locuitorilor munici­ ca şi alte judeţe ale patriei,
Este adevărat efi
Argeşul,
Miercuri, la amiază, o dele­
piului Piteşti şi judeţului Ar­ a progresat mult în aceşti
geş a făcut o vizită tovarăşu­ ani, ca urmare a îndeplinirii
lui Nicolae Ceauşescu, secre­ programului partidului de
A tar general al C.C. al P.C R., dezvoltare multilaterală a ţă­
preşedintele Consiliului de rii noastre. La dezvoltarea Iul
m Stat. un rol deosebit l-au avut oa­
Cu acest prilej, tovarăşul
IIEIN 4L COMITETULUI JHKŢfM IINEDOflU |L PIR. §1 OL CONSILIULUI POPULDR JUDEŢENI Gheorghe Năstase, prim-se- menii muncii din municipiul
Piteşti şi judeţul Argeş ; fără
cretar al Comitetului jude­ munca permanentă a munci­
torilor, ţăranilor, intelectuali­
Capitală şedintele Consiliului popular lor, acest lucru nu s-ar fi pu­
ţean Argeş al
P.C.R., pre­
tut realiza. De aceea trebuie
judeţean, a transmis, în nu­
mele locuitorilor judeţului în primul rînd să exprim
Argeş, secretarului general al mulţumiri celor ce au înfăp­
C.C. al P.C.R călduroase tuit aceste realizări, oameni­
mulţumiri şi adîncâ recunoş­ lor muncii — în frunte cu co­
LUCRĂRILE SESIUNII Plenara Consiliului dezvoltării municipiului Pi­ şi să le urez tuturor să des­
muniştii — din Judeţul Argeş,
grija purtată
tinţă pentru
făşoare o muncă şi maî hotâ-
teşti şi judeţului Argeş, ca şi
rîtă pentru a duce la înde­
celorlalte judeţe ale ţării.
plinire sarcinile ce le revin în
Timp de 15 ani, a spus vor­
Naţional al Frontului bitorul, aţi fost deputatul nos­ viitor. Aceste sarcini nu sînt
trebuie să intre în
uşoare ;
tru de Argeş. In acest timp,
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE a dv., Argeşul nostru s-a dez­ producţie multe obiective noi.
sub îndrumarea nemijlocită
Ştiu că unele sînt chiar întîr-
ziate şi vor trebui luate toate
Unităţii Socialiste voltat mult, lucru pentru ca­ măsurile pentru a le pune
re oamenii muncii poarta în
cit mai curînd în funcţiune.
inimile lor cea mai fierbinte
La Palatul Marii Adunări Naţionale au început miercuri martie pe baza programului Partidului Comunist Român, recunoştinţă Comitetului Cen­ Există condiţiile necesare pen­
tru aceasta. îmi exprim con­
dimineaţa lucrările primei sesiuni a celei de-a Vl-a Legis­ concretizat in Manifestul Frontului Unităţii Socialiste. Cam­ tral al partidului şi dumnea­ vingerea că organizaţia de
laturi a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste pania electorală a fost prilejul unei ample şi vii dezbateri La 12 martie a c. a avut loc, tăţii Socialiste a adoptat în u­ voastră personal. De aceea, vă partid, toţi oamenii muncii,
România. asupra problemelor vitale ale ţării ; poporul nostru a apro­ sub preşedinţia tovarăşului nanimitate concluziile şi a ho- rugăm să ne permiteţi să vâ îşi vor mobiliza eforturile
La lucrările sesiunii iau parte numeroşi invitaţi — acti­ bat într-o impresionantă unanimitate, politica internă şi ex­ Nicolae Ceauşescu, plenara tărît să fie date publicităţii. oferim prima cheie a munici­ pentru realizarea acestor im­
vişti de partid şi de stat, conducători ai instituţiilor centra­ ternă a partidului şi statului nostru, pentru prosperarea Consiliului Naţional al Frontu­ Consiliul Naţional şi-a expri­ piului Piteşti, căruia i s-au
le şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii econo­ necontenită a patriei noastre, pentru întărirea sistemului lui Unităţii Socialiste. mat deplinul acord cu propu­ deschis atît de frumoase per­ portante obiective. Vă doresc
mice, ştiinţifice şi culturale. Asistă şefi ai misiunilor diplo­ mondial socialist, pentru colaborarea cu toate ţările, indife­ In cadrul plenarei, Iov. Va- nerile Plenarei Comitetului spective. Oferirea acestei chei succes, tovarăşi.
matice acreditaţi în ţara noastră. rent de orînduirea lor socială, pe baza principiilor intangi­ sile Potop, secretar al Consi­ Central al Partidului Comunist este o expresie a devotamen­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Sint prezenţi, de asemenea, ziarişti români şi corespon­ bile ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, liului National al Frontului U- Român din 11 martie referitoa­ tului nostru faţă de partid, a s-a întreţinut cu membrii de­
denţi ai presei străine la Bucureşti. egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, a- nitătii Socialiste, a prezentat re la îmbunătăţirea activităţii stimei şi preţuirii faţă de dv.
La ora 10 deputaţii şi invitaţii au înlîmpinat cu puter­ x'antajului reciproc. informarea cu privire Ia des­ Marii Adunări Naţionale, Con­ personal, expresia hotăririi legaţiei, interesîndu-se de sta­
nice şi îndelungi aplauze, la intrarea in sala de şedinţă, pe In incintă, printre deputaţi, numeroşi sînt cei ce lucrea­ făşurarea campaniei electorale siliului de Stat $1 Consiliului noastre de a transpune în diul lucrărilor pe marile şan­
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor- ză nemijlocit în industrie, pe şantiere de construcţii, în pentru alegerile de deputaţi în de Miniştri. viaţă sarcinile trasate de tiere industriale, de felul în
ghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro- transporturi şi in comerţ ; numeroşi deputaţi sînt ţărani Marea Adunare Naţională şi Consiliul a aprobat, de ase­ partid. care se realizează sarcinile
fin, Ilie Verdeţ, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre cooperatori care au ridicat agricultura noastră socialistă la consiliile populare, iar Iov. Mi- menea, în unanimitate propune­ Mulţumind delegaţiei, tova­
Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va- un înalt nivel ; de asemenea, numeroşi sînt slujitorii şcolii, hai Levente, secretar al Consi­ rile Plenarei Comitetului Cen­ răşul Nicolae Ceauşescu a de plan în unităţile economi­
sile Vîlcu, Ştefan Voitec. de la rectorii universităţilor la profesori de liceu şl învă­ liului Naţional al Frontului IJ- tral al Partidului Comunist Ro­ spus : ce din judeţ.
La începerea şedinţei, deputatul Constantin Stătescu, ţători ; oameni de ştiinţă, de artă şi cultură ; reprezentanţi nitătii Socialiste, a prezentat mân cu privire la componenta
secretarul Consiliului de Stat, a anunţat că, în conformita­ ai naţionalităţilor conlocuitoare. Sînt oameni trimişi de la concluziile ce se desprind din conducerii Marii Adunări Na­
te cu prevederile regulamentului de funcţionare a Marii A­ locul lor de muncă, care aduc un aport substanţial la dez­ alegerile dc la 2 martie. Consi­ ţionale, Consiliului de Stat şi
dunări Naţionale, lucrările sesiunii urmează să fie condu­ voltarea statului nostru socialist, pe drumul propăşirii mul­ liul National al Frontului Uni­ guvernului.
se, pină la alegerea Biroului Marii Adunări Naţionale, de tilaterale a ţării, pe drumul bunăstării materiale şi spiri­ Clement Marinescu, şeful
cel mai în vîrstă deputat al Legislaturii. tuale. Cu toţii sîntem gata să răspundem înaltelor sarcini ce RECORDUL secţiei a doua furnale a a­
Deputatul Petre Constantinescu-Iaşi, preşedintele de ne revin la elaborarea legilor, la întărirea atribuţiilor Marii Concluziile Consiliului dus, in convorbirea pe care
vîrstă, a rostit cuvîntul de deschidere a sesiunii. Adunări Naţionale, la ridicarea patriei noastre socialiste pe am avut-o, citeva elemen­
Profund emoţionat de deosebita cinste de a prezida culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. FURNA- te care au darul de a pu­
deschiderea primei sesiuni a celei de-a Vl-a legislaturi a In cuprinzătoarea şi luminoasa sa expunere din ziua de National al frontului ne in adevărata sa lumină
Marii Adunări Naţionale, a subliniat acad. prof. Constanţi- 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat citeva recordul stabilit de colecti­
nescu-Iaşi. ţin să vă mulţumesc tuturor pentru această în­ din marile sarcini care revin împlinirii actualului cincinal vul pe care-l conduce.
credinţare. Permiteţi-mi să vă prezint salutul meu cald tu­ şi ale viitorului cincinal, la care conducerea partidului lu­ LIŞTILOR — Este adevărat că în­
turora şi îndeosebi numeroşilor deputaţi care calcă pentru crează. precum şi liniile directoare ale programului de dez­ ilnllâfil Socialiste cu privire tregul colectiv de furna­
întîia oară pragul acestui înalt for al ţării voltare a României pînă în I9R0 ; arătînd importanţa ce­ lişti, îndrumat permanent
Pentru a înţelege mai bine împrejurările în care se lor două planuri viitoare, a subliniat rolul lor în crearea HUNEDO- de comitetul de partid, a
deschide această legislatură, aş dori ca să adaug privilegiu­ condiţiilor necesare pentru trecerea treptată de la socialism la remítatele alegerilor obţinut in acest an rezul­
lui de vîrstă, acela de a fi participat la toate legislaturile la comunism. tate din ce în ce mai bu­
Marii Adunări Naţionale, începînd cu mandatul de deputat in Să contribuim cu toţii, cu tot devotamenlul şi pricepe­ RENI ne. Printr-o funcţionare \
primul Parlament democrat al ţârii din anii 1946-1948. rea noastră, la înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce ne stau de dcpntatl de la 2 martie normală a furnalelor, prin-
Participant la întreaga epocă de fundamentare legisla­ in faţă. Datoria noastră, aleşi nemijlociţi ai poporului, este tr-un susţinut program de
tivă a ţării, mi-am putut da seama de rolul fiecărei Mari de a lucra astfel ca să corespundem pe deplin încrederii aprovizionare cu care am
Adunări Naţionale, de contribuţia fiecăreia la „mersul îna­ alegătorilor ; să păstrăm permanent legătura cu cei ce ne-au Fiecare şarjă, mai ales fost sprijiniţi de conduce­
inte al istoriei patriei noastre" — după expresia marelui acordat această înaltă încredere. Datoria noastră este să Consiliul Naţional al Fron­ asigurînd o strălucită victorie la furnalele de mare capa­ rea combinatului, am tre­
nostru înaintaş Nicolae Bălcescu. ducem în masele largi politica partidului, asigurînd realiza­ tului Unităţii Socialiste, ana- în alegeri a Frontului Unită­ citate, constituie un eveni­ cut peste obstacolele unei
Camera Deputaţilor aleasă pe baze democratice în rea programului cu care ne-am prezentat în alegerile din lizînd desfăşurarea campaniei ţii Socialiste. Niciodată în is­ ment. Pentru încărcători şi ierni aspre; prevederile
toamna anului 1946 a adus o contribuţie puternică în lupta 2 martie, pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului, pen­ electorale şi a alegerilor de toria consultărilor electorale pentru topitori, cauperişti din plan, pe două luni, au
pentru înfăptuirea noului regim de democraţie populară, tru înflorirea necontenită a scumpei noastre patrii, libere, deputaţi pentru Marea Adu­ din ţara noastră, participarea şi lăcătuşi izbucnirea şar­ fost depăşite cu peste 16 000
începînd din primăvara lui 1948 — deci cu 21 de ani în independente şi suverane, Republica Socialistă România. nare Naţională şi consiliile la alegeri a cetăţenilor — a­ jei vine ca o încununare a tone de fontă. In prima
urmă — Constituţia ţării a stabilit forma nouă a Marii A­ La propunerea acad. prof P. Constantinescu-Iaşi, Marea populare judeţene, municipa­ proape totalitatea celor în­ eforturilor depuse. Satis­ decadă a lunii martie am
dunări Naţionale, expresie a noii orînduiri. Actuala Constitu­ Adunare Naţională a ales pe deputaţii Constantin Dincules- le, orăşeneşti şi comunale, dă scrişi în listele electorale — facţia lor este cu atît mai
ţie a consacrat victoria definitivă a socialismului în ţara cu şi Constantin Dăscălescu pentru a-1 asista pe preşedin- o înaltă apreciere rezultatelor nu a fost atît de impunătoa­ mare cu cit, de fiecare da­ mai produs peste plan 1170
noastră. ' ■ votului de la 2 martie 1969. re şi nicicînd reprezentanţii tă., cantitatea de fontă ela- tone de fontă.
Marea Adunare Naţională care se deschide astăzi are Marea Adunare Naţională a ales apoi în unanimitate Exercitîndu-şi cu un profund oamenilor muncii nu au în­ borată este mai mare faţă Cele 17 000 tone de fontă
V»n .specific propriu, legat de profundele schimbări social- Comisia de validare,, alcătuită din 19 deputaţi. simţ de responsabilitate civi­ trunit un procent atît de ri­ j de sarcina planificată. Este produse peste plan, la sec­
politice petrecute în structura societăţii româneşti. In anii Lucrările primei sesiuni a celei de-a Vl-a Legislaturi a că drepturile constituţionale, dicat de voturi. I o constatare care poate fi ţia a doua, s-au realizat
construcţiei socialiste s-au dezvoltat în ritmuri înalte capa­ Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România cetăţenii patriei noastre, ro­ Rezultatele alegerilor de la * făcută în fiecare zi, la fur­ mimai pe seama creşterii
citatea şi nivelul Industriei noastre, ramura conducătoare a au fost apoi suspendate pentru a da posibilitatea Comisiei mâni, maghiari, germani şi de 2 martie exprimă aprobarea nalele din secţia a doua, productivităţii agregatelor.
economiei naţionale ; atenţie deosebită s-a dat agriculturii; de validare alese să-şi desfăşoare lucrările. alte naţionalităţi, s-au pre­ deplină de către întregul po­ din Combinatul siderurgic Esenţial a fost faptul că
invăţămîntul a cunoscut transformări fundamentale, astăzi Lucrările sesiunii se reiau Joi dimineaţa. zentat masiv în faţa urnelor, por a programului Partidului Hunedoara. Cu puţin timp unele măsuri tehnice s-au
aproape un sfert din populaţia ţării învaţă ; ştiinţa şi cultu­ Comunist Român — înfăţişat în urmă. aici s-a stabilit împletit cu priceperea şi
ra au făcut progrese necunoscute în trecut; s-a ridicat ni­ in Manifestul Frontului Uni­ un record de producţie, rea- hărnicia întregului nostru
velul de trai al oamenilor muncii. tăţii Socialiste — a politicii lizîndu-se cel mai înalt in­ colectiv, privind utilizarea
Trăim în epoca democraţiei socialiste, de al cărei sens interne a partidului de dez­ dice mediu de utilizare: mai judicioasă a capacită­
este pătruns astăzi fiecare cetăţean al patriei noastre. Clasa voltare multilaterală a patri­ 1 S12 kilograme de fontă ţilor de producţie. Foarte
muncitoare, clasa conducătoare a societăţii noastre şi-a do­ ei, de ridicare a nivelului de pe metru cub volum util important este că şi aspec­
vedit rolul istoric in construcţia linei noi orînduiri ; schim­ trai al oamenilor muncii, pre­ şi zi. In acest lei s-a ob­ tul economic nu a fost ne­
bări adinei s-au petrecut in viaţa ţărănimii noastre, care a cum şi a politicii sale externe ţinut o depăşire dc 140 ki­ glijat, depăşirea dc plan de
înţeles marile foloase ale cooperativizării socialiste a agri­ de întărire a prieteniei şi co­ lograme fontă. pe ansam­ peste 10 la sută a indicilor
culturii ; un loc de seamă îl ocupă intelectualitatea noas­ laborării frăţeşti cu toate ţă­ blul secţiei. de utilizare — cifră care
tră, în sînul căreia s-a petrecut un proces similar de adinei rile socialiste, a unităţii miş­ Incercind să aflăm sem­ întrece cu mult indicele
prefaceri, convinsă că socialismul este orînduirea celei mai cării comuniste şi muncito­ nificaţia acestui record. am proiectat — s-a încadrat şi in
înaintate gîndiri umaniste. reşti mondiale, a uriaşului stat de vorbă cu mai mulţi consumul specific de cocs
Aceste măreţe prefaceri au fost iniţiate şi conduse de front antiimperialist, de pro­ furnalişti. Fiecare sublima planificat.
partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, glo­ movare a relaţiilor cu toate că pentru atingerea unei
riosul luptător ce-şi vede astăzi împlinite eroicele sale sfor­ producţii sporite fiecore şi-a Semnificaţia acestui suc­
ţări şi sub a cărui conducere înţeleaptă şi fermă sînt aduse făcut doar datoria la locul ces constă în unitatea co­
la îndeplinire hotărîrile Congresului al IX-Iea al P C.R. Ro­ lectivului, in dorinţa fie­
lul de conducător al partidului s-a dezvoltat în primul rînd (Continuare in pag., a 4 său de muncă. Inginerul | căruia de a fi mereu in
datorită politicii sale juste interne şi externe, urmată cu frunte, de a se şti partici­
neabătută încredere de întregul nostru popor, prin respon­ pant activ la creşterea pro­
sabilitatea fiecărui cetăţean, prin încurajarea muncii ob­ ducţiei de metal. Pentru
şteşti care devine o poruncă de viaţă spre fericirea fiecăru­ furnaliştii acestei secţii.
ia Pentru întărirea unităţii moral-politice a poporului s-a respectarea graficului de
dat o atenţie cuvenită frăţiei dintre oamenii muncii români încărcare, şi descărcare, în­
si de alte naţionalităţi, întărindu-se coeziunea naţiunii noas­ IN P A G I N A A I V - A deplinirea obligaţiilor pro­
tre socialiste. fesionale şi depăşirea sar­
Constituirea Frontului Unităţii Socialiste, organism po­ cinilor de plan au devenit
litic permanent, din care fac parte Partidul Comunist Ro­ fapte obişnuite.
mán, forţa politică conducătoare a societăţii noastre so­ Salutul Comitetului Central al Partidului Comu­
cialiste. precum şl principalele organizaţii de masă şi ob­ MIRCEA NEAGU
şteşti şi care înmănunchează într-un organism larg demo­ nist Român prezentat celui dc-al IX-lca Congres al
cratic toate forţele poporului român, exprimă unitatea de Tratamentul pieselor este una din operaţiile care solicita cunoştinţe multilaterale, o bu­ Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia dc câtrc tovarăşul
monolit a întregului popor, fără dbosebire de naţionalitate, na pregătire profesională. Membrii echipei conduse de Hollo Francisc, de la F.C. Orâştie, răs­
în jurul forţei sale conducătoare, Partidul Comunist Român. pund acestui deziderat prin atenţia deosebită cu care execută fiecare operaţie, prin ridicarea Emil Bodnaraş.
Toţi cei prezenţi în această incintă — a subliniat în calificării profesionale. Foto : V. ONOIU
continuare vorbitorul — ne-am prezentat la alegerile din 2 C oncursuri de
BUHmFmBiitLimaimuimimnmreiinimHiHamiii^-iiM 'I'iniiiaiimmnizieiiiiniimiimeiemHiimHWrmiriBiimtilHiini' ‘IHPTC b-îHtflHH
admitere în
Văii Jiului — Lapeni — a ex­
productivităţii
muncii ajunsă
posibilităţilor dc care dispu­
Valea Jiului s-a angajat cu luni de Întrecere. 10 000 tone deja la peste 8 tone/post şi, nem.
tras peste plan în cele două
Cele spuse de şeful secto­
de cărbune — atlt cit s-a ra­ respectiv, a vitezelor de avan­ rului sînt întărite dc realiză­ instituţii militare
portat de fapt pe întregul ba­ sare care au depăşit 33—35 rile obţinute la fronturile de
zin. Pînă la 1 martie, minerii m/lună. lucru : brigada lui Aurel Cris-
entuziasm In marea întrecere din sectoarele II, III, V şi VIII Asaltul randa­ tea a realizat o productivitate
în abataj cameră cu 3 tone de învătămînt
au dat peste plan Intre 1 000
sl I 700 tone de cărbune coc-
sificabil. In această perioadă pe post mai mare decît cea Ministerul Forţelor Armale
planificată, obţinînd o vitev.ă
începutul acestui an — al Minerii din Petrila şi-au cost s-au obţinut "economii de nizaţiilor de tineret şî femei, producţia extrasă cu tăiere de înaintare de 232 m pe lu­ organizează concursuri de ad­
XXV-lca de la eliberarea pa­ propus să exlragă peste sar­ peste 400 000 lei. De menţio­ tuturor organizaţiilor obşteşti mecanică a fost cu 6 la sută nă. Sporuri mari de producti­ mitere pentru anul şcolar
triei — a marcat In Valea Jiu­ cinile planului de producţie pe nat faptul că majoritatea bri­ de a-şi mobiliza eforturile şi mai mare decît prevederile pla­ mentelor înalte vitate au realizat şi brigăzile 1969/1970 în următoarele in­
lui o efervescentă activitate a anul 1969 cantitatea de 10 000 găzilor şi-au depăşit sarcinile spiritul novator In vederea ob­ nului. iar cantitatea de cărbu­ conduse de minerii Nicolae
colectivelor de muncă de la tone huilă energetică. de plan. Cele mai frumoase ţinerii de noi realizări în toate ne extras din abatajele fron­ Ilie, Ion David, Petru Roman, stituţii militare de- învăţfiminl :
exploatările miniere pentru a — Ce acţiuni s-au în­ — Avem tot cc ne trebuie Pavcl Dediu ş.a. — Liceele militare, clasa a
găsi noi posibilităţi de sporire treprins, pentru realiza­ pentru a nc îndeplini angaja­ IX-a, Intre 11 şi 28 iunie 1969.
a producţiei dc cărbune, obţi­ rea angajamentului luat ? mentul — ne spunea inginerul Ritmicitatea îşi şi clasele a X-XII-a între 5 şi
nerea unor randamente ridi­ La această întrebare ne-a Victor Gheoancâ, şeful secto­
cate, îmbunătăţirea calităţii răspuns tovarăşul loan Chere- rului 1 de la mina Aninoasa. 15 iulie 1969;
si micşorarea cheltuielilor ma­ cheş, secretarul comitetului de Sectorul are linie de front su­ — Şcolile militare care pre­
teriale. partid al minei. ficientă pentru a evita orice gătesc maiştri militari şl sub­
Din însufleţitele dezbateri în — In tot ceea ce am între­ neprevăzut. In acelaşi timp, spune cuvîntul ofiţeri, între 25 august şi 5
organizaţiile de partid, din su­ prins am pornit de la idee* ne preocupăm intens de exe­
tele de propuneri făcute în a- că Întrecerea se desfăşoară succese le-au obţinut minerii domeniile construcţiei socialis­ tale susţinute cu echipament cutarea lucrărilor de perspec­ septembrie 1969;
dunărilc generale ale salaria­ între organizaţiile de partid. din formaţiile conduse de te — chemare cuprinsă în Ho- metalic — stîlpi hidraulici şî tivă privind concentrarea pro­ După o perioadă îndelunga­ — Şcolile militare de ofiţeri
ţilor s-au născut angajamente Acest lucru a lost discutat în comuniştii Gheorghe Rotaru, tărîrea C.C, al P.C.R., a Consi­ grinzi în consolă — a sporii ducţiei. Am trecut, de aseme­ ta de timp, în care producţia activi, între 26 Iunie şl 4 Iu­
mobilizatoare, cu care minerii adunările generale lărgite, in Constantin Stoica, Mihai Dum- liului de Stal şl Consiliului do cu 0,9 la sută faţă de indica- nea. la aplicarea unor noi mă­ s-a realizat în salturi, în luna lie 1969;
îşi dovedesc din nou înaltul care comuniştii au venit cu brăveanu, Petru Tătar şi An­ Miniştri cu privire la aniver­ lorul planificat. Pentru men­ suri pc linia organizării su­ februarie mina Uricani a rea­ — Cursul de pregătire mc-
patriotism, voinţa nestrămutată propuneri preţioase privind drei Covaci. sarea a 25 de ani de Ia elibe­ ţinerea ritmului de săpare ne­ perioare a producţiei şi a mun­ lizat planul ritmic, decadă cu
dc a munci cu abnegaţie pen­ organizarea producţiei, aprovi­ Ne socotim însă datori să rarea României de sub jugul cesar la lucrările de pregăti­ cii. îndeosebi în abataje unde decadă, ceea ce a contribuit dico-militară, Institutul de
tru înfăptuirea politicii parti­ zionarea ritmică cu materiale, dovedim mai multă preocupare fascist. re, s-a intensificat folosirea tintim să ajungem ptnă la la obţinerea unei producţii limbi şi literaturi străine şl
dului, pentru înflorirea conti­ crearea unor abataje dc re­ pentru îmbunătăţirea calităţii maşinilor de încărcat, volumul sfîrşitul anului la o producti­ suplimentare de 2 000 tone facultăţile tehnice din Acade­
nuă a României socialiste. zervă, îmbunătăţirea calităţii- cărbunelui. Realizările obţinu­ încărcat mecanic în această vitate care să depăşească sim­ cărbune şi depăşirea produc­ mia militară, Intre 5 şi 15 iu­
Aplicînd pe scară tot mai producţiei şi a reviziilor şi re­ te pînă acum ne îndreptăţesc Atît cit a ra­ perioadă fiind cu 5,9 )a sulă ţitor realizările de pfnă acum tivităţii planificate cu 126 kg/
largă metode moderne de ex­ paraţiilor la utilaje. să credem că angajamentele mai mare decît ccl prevăzut. Dispunem de o dotare tehnică post. lie 1969.
tracţie, organiztnd mai bine — Ce concluzii se des­ luate vor fi Îndeplinite înain­ Preocuparea asiduă pentru corespunzătoare, oamenii sînt Cum s-a realizat această îm­ Tinerii care doresc să par­
activitatea la fronturile de prind pentru activitatea te, dc vreme, fapt cc impune ridicarea pe o treaptă supe­ pricepuţi şl harnici. bunătăţire? Conducerea mi­ ticipe la concursul de admi­
lucru, colectivele de mineri îşi viitoare ? reînnoirea lor, în raport cu portat întregul rioară a organizării procesu­ In primele două luni de în­ nei. conducerile sectoarelor, tere la una din aceste insti­
respectă cuvîntul dat. După — In primele două luni de posibilităţile nou create. lui de producţie în abatajele trecere am extras peste plan sub îndrumarea comitetului de
două luni, ei au realizat 10 000 întrecere, din abatajele mi­ De fapt, aşa cum lc este în 4 000 tone de cărbune, din cele tuţii militare dc învăţămînt sc
tone de cărbune din cele nei Petrila au fost extrase pes­ tradiţie, minerii din Petrila, a­ sectorului V al minei va con­ 6 000 cit reprezintă angajamen­ C. MAGDALIN vor adresa centrelor militare
lături de ceilalţi muncitori mi­
57 000 tone pe care s-au an­ te plan aproape 3 000 tone neri din Valea Jiului, vor răs­ bazin duce la creşterea capacităţii tul anual. Ţinînd seama de a­ Ing. R. SE LEMN judeţene pe raza cărora do­
gajat să le extragă peste plan cărbune energetic, în contul acestora, urmărindu-se atinge­ ceastă realizare, întrevedem miciliază, între 15 martie şi
pînă la sfîrşitul anului. angajamentului anual de 10 000 punde prin angajamente sporite rea unei producţii zilnice pc posibilitatea îndeplinirii inte­
O concluzie după două luni: tone. In acelaşi timp, produc­ chemării Comitetului Central Colectivul celei mai mari abataj de peste 1 000 tone. grale a angajamentului pînă Ia (Continuare în peg. o 2-a) 15 mai 1969.
angajamentul trebuie reconside­ tivitatea muncii a sporit cu adresate organizaţiilor de partid, l Mai şi astfel să ne luăm un (Agerpres)
rat 5 kg pc post; la preţul de comuniştilor, sindicatelor, orga­ mine din bazinul carbonifer al Aceasta, ca urmare a creşterii nou angajament, pe măsura