Page 42 - Drumul_socialismului_1969_03

r# € i i r < j i f C M i H m i

E D U C A R E A P O L I T I C A , M A T E R I A L i S T - Ş T I I N Ţ I - I Valea Jiului s-a

angajat cu entuziasm

F I C A A E L E V I L O R - D E Z I D E R A T M A J O R în marea întrecere

.5 determinat ca In luna fe­
bruarie mina sâ acumuleze un
(Urmare din pag. 1)
minus fată de plan de aproape
2 000 tone de cărbune, patru
Ş I N E D E C L I N A B I L parlld s-au preocupai cu răs­ din cele şase sectoare produc­
tivo avind restante cuprinse
pundere sporită de repartiza­
rea judicioasă a planului lu­ intre 100 şi 1 300 lone.
Care sînt cauzele care au
nar, a iorţel de muncă, a uti­ determinat această stare de
lajelor, pe liecare sector in lucru ?
parte, în funcţie de condiţiile lată ce ne-a relatat tovară­
specifice O atenţie deosebită şul Dumitru Albescu, secreta­
au indicat peste 3, Iar 8 (12,1 la sută) nu cunosc. Din mijloace­ In planurile generale găsim citeva formulări „gene­ s-a acordat aplicării măsurilor rul comitetului de partid al
Premise unanim le şi modalităţile indicate, 18 la sută sînt nepotrivite pentru rale" asemănătoare : „Vom acorda toată atenţia pregătirii stabilite în vederea organiză­ minei :
rii superioare a producţiei şl
politice a elevilor* ; „Prin conţinutul lecţiilor vom urmări
— Trebuie să arăt că pregă­
această vîrstâ sau nu sint eficiente. Mai adăugăm la aceas­
ta şi cîteva „cazuri* izolate, care dovedesc că şi-au însuşit formarea concepţiilor materialist-ştiinţifice despre lume şi a muncii, îmbunătăţirii asisten­ tirea profesională a unc*r
viaţă". Am urmărit şi noi la lecţii cum „se urmăreşte" rea­ tei tehnice la fronturile de maiştri mineri mnt lasă încă
convingeri opuse celor pe care ar trebui să le sădească In lizarea acestor obiective. lucru etc. Corobnn, de dorit. Maiştrii nu simt răs­
Tovarăşul Mircea
In cîteva tematici ale orelor de dirigenţie am întîlnit,
recunoscute gîndirea şi inima elevilor, ca sâ găsim îndreptăţirea acelui ce-i drept, teme in legătură cu revoluţia tehnico-ştiinţifi- inginerul şef al minei, a sub­ punderea realizării planului şi
nu Intervin
operativ pentru
tovarăş care, la începutul articolului, opta hotârît pentru
liniat cu satisfacţie faptul că
rezolvarea problemelor ce so
că, cucerirea spaţiului cosmic, rolul şi Importanţa muncii
simţ realist şi fermitate în această problemă
pentru societate şi om, de asemenea cîteva teme destul de lot ,mai multe brigăzi reuşesc Ivesc la fronturile de lucru.
potrivite pentru pregătirea politică a elevilor:' „Politica ex­ să obţină randamente mari. O altă cauză care Influenţea­
Gheorghe Covaci, Emeric loja,
Formarea şi educarea tinerei generaţii, în contextul Cîteva întrebări ternă a Republicii Socialiste România", „România văzută Ion Petrean, din sectorul* 1, ză negativ desfăşurarea nor­
mală a procesului de producţie
de străini", „Noi obiective pe harta ţării" etc., etc.
cerinţelor actuale ale lumii contemporane şi ale societăţii Constantin Grădinarii, Vasile constă în faptul că la nivel de
socialiste, este un proces complex, pretenţios şi de durată. Intr-o măsură mai mare sînt abordate asemenea pro­ Căuş şl Eugen Câvescu, de la conducere a exploatării şl în
Ceea ce ieri a fost la modă şi imbatabil în domeniul bleme in activitatea detaşamentelor şi unităţilor de pio­ sectorul II. Gheorghe Litcan mod special a conducerilor sec­
muncii de educaţie, astăzi poate fi anacronic şi perimat. nieri Dar şl aici ele apar sporadic, sînt presărate unde şi şi Gheorghe Scorpie din sec­ toarelor, nu se urmăresc cu
Gradul de uzură al mijloacelor de care dispunem în mun­ şi mai multe unde pe întinderea anului şcolar. torul III, Gheorghe Nislor şl discernămînt graficele de In­
ca de educaţie şcolară şi cetăţenească este în raport di­ / Revenim cu afirmaţia că a educa nu înseamnă doar a Constantin Gheorghiu din sec­ trare şi ieşire în şi din produc­
rect cu modernizarea mijloacelor şl / intensificarea acţiunii torul de investiţii sint numai ţie a abatajelor. Aceasta duce
factorilor care influenţează asupra formării tînă- spune şi a pretinde In general se merge pe linia de a po­ citeva nume ale şefilor de la suprapunerea Ieşirilor mat
rutui. vesti, de a înşirui date şi cifre Nu sint folosite sistematic brigăzi care în aceasta peri­ multor abataje deodată, capa­
De aceea, pedagogul trebuie să fie un adevărat seis­ răspunsuri forme eficiente şi atrăgătoare cum ar fi discuţii libere, di­ oadă au muncit cu însufleţire citatea de producţie a minei
mograf, care, cu cea moi mare exactitate, prevede perioa­ rijate cu pricepere de cadre didactice şi specialişti din­ pentru înfăptuirea cu succes scade şi planul nu se realizea­
da pregătitoare pentru erupţia fenomenelor acestor „ino­ afară şcolii, vizite şi excursii pentru cunoaşterea realiză­ a sarcinilor încredinţate. ză. Aşa s-a întîmplat şl In
fensivi” vulcani, care par stinşi sau fumegă doar, ca intr-o Intr-un număr de 9 şcoli (şcolile generale Călan, Bo­ luna februarie la sectoarele
zi să izbucnească, gâsindu-ne nepregătiţi. La fel mocnesc şorod, Cristur, nr. 3 Deva, nr 6 şi nr. 7 Hunedoara, nr 1 rilor oamenilor muncii, pentru a preţui munca acestora, in- III şl IV.
şi acţionează, tocmai atunci cînd nu ne aşteptăm, ideile Petrila, nr 2 Petroşani, nr 3 Lupeni), am făcut un sondaj tilniri cu activişti, ziarişti, oameni de ştiinţă, cadre din Si la Vulcan se Pentru recuperarea rămîne-
retrograde, influenţele mistico-relîgioase asupra tineretu­ în legătură cu întrebările de mai Jos, la care au participat producţie, organizarea unor demonstraţii practice, a unor rii în urmă, întregul colectiv
lui. De multe ori părinţii fac parte din categoria acelor tu­ 751 elevi din clasele a V-a — a VU-a. Am vizat îndeosebi seri de fizică şi chimie distractivă, a observaţiilor în na­ al minei trebuie sâ-şl înze­
rişti ce-şi poartă familia, copiii pe aceste terenuri nesigure. spaţiul pe care ¡1 ocupă activităţile şi măsurile stabilite de tură cu pritejul excursiilor şi drumeţiilor, a incursiunii poate realiza cească eforturile, să se mob'-
Iar copiii se aleg cu arsuri sufleteşti şi fizice greu vinde­ şcoală şi organizaţia de pionieri pentru pregătirea polilico- lizczc deplin astfel ca să pu­
cabile. ideologicâ a elevilor, formarea convingerilor materialist- prin intermediul unor cicluri de activităţi în istoricul dez­ tem sta alături de celelalte
voltării ştiinţelor, vizitarea unor muzee de ştiinţe naturale.
Astăzi, cînd cucerirea cosmosului a intrat în viaţa co­ ştiinţifice despre lume şi viaţă in programul activităţii (Inexplicabil aceste muzee sînt ocolite cu prilejul excursii­ planul colective miniere din Valea
tidiană. cînd ni se aduc veşti de pe alte planete, este de educative. Jiului.
neconceput că mai sînt oameni care lasă sau încearcă să Iată, mai jos, întrebările : Ciţi elevi participă la acti­ lor în oraşe mari — Bucureşti, Cluj), folosirea mijloacelor Mina Vulcan poate deci să
atragă copilul pe căi de beznă intelectuală Şi, totuşi... Lu­ vităţile cercurilor din şcoală ? Ciţi sint cuprinşi efectiv în Colectivul minei Vulcan n a realizeze planul de producţie
mea contemporană este plină de contradicţii. Din lene fi­ activităţile extraşcolare şi ciţi rămîn permanent in afara moderne, care au o mare forţă de convingere (aparate de reuşit să se mobilizeze pe de­ si angajamentele luate. Tre­
zică şi intelectuală, din ignoranţă, unii vegetează în aseme­ lor ? Cite din activităţile extraşcolare au loc la sfirşit de proiecţie, televizorul, cinematograful etc.), dirijarea lecturii plin, astfel ca liecare brigadă, buie însă scurtat timpul din­
nea medii, supunînd eroziunii şi pe copiii lor. săptămină, sîmbâta şi duminica ? In ce măsură, elevii cu­ elevilor spre literatura ştiinţifică şi ştiinţifico-fantastică fiecare sector să-şi realizeze tre constatarea deficienţelor şt
A nu recunoaşte înseamnă a dezarma, înseamnă a nosc realizările din anii socialismului în judeţul Hunedoa­ etc., etc. sarcinile de plan Acest fapt înlăturarea lor.
nu fi pregătit în faţa marilor probleme pe care le ridică ra ?-Cine se ocupă de elevii care nu fac parte din organi­ Mai cu seamă in cazul elevilor de nivel mediu — care
munca de educaţie a tineretului. Este timpul, credem, să zaţiile de pionieri şi U.T.C. ?
recunoaştem şi să acţionăm cu tot curajul, cu toată res­ Rezultatele, concluziile la care am ajuns, nu sînt pe constituie marea masă a şcolarilor — iar cercetările peda­ Singurul care se află in sta­
ponsabilitatea. Tovarăşul Kon Marinescu. directorul Şcolii măsură să entuziasmeze. Judecîndu-le cu multă atenţie, cu gogice dovedesc aceasta — convingerile politice şi concep­ U n comentariu cu pro­ diul de pregătire cerut este
generale Boşorod, dintr-o discuţie la acest subiect, spunea: responsabilitate socială şi profesională, putem sâ cîntărim ţiile materialist-ştiinţifice despre lume şi viaţă sint însu­ nunţate referiri anali­
„Consider ci in privinţa educării ştiinţifice a elevilor nu mai bine sarcinile ce ne revin în creşterea şi educarea ti­ şite, se formează cu mai multă claritate şi profunzime tice asupra evoluţiilor Covaci°.
avem dreptul să facem concesii, să neglijăm sarcinile de neretului şcolar, să ne conjugăm eforturile, trecînd de la în prima etapă a cîtorva e- In aceste condiţii, cînd e-
mare răspundere socială şi umanitară ce ne revin cu pri­ stadiul bunelor intenţii la munca sistematică şi eficientă, atunci cînd cunoaşterea se realizează nemijlocit. (Oare nu chipc divizionare ar putea tapa hotăritoarc a campio­
vire la creşterea unui tineret viguros. în climatul sănătos orientată cu grijă asupra acestor aspecte, în care sîntem se poate găsi o modalitate ca măcar elevii din judeţul nos­ părea neavenit, plecînd nu­ natului — returul — este a­
al orinduirii noastre". deficitari. tru să aibă posibilitatea să viziteze, nu pe dinafară, obiec­ I mai dc la premisa rezulta­ bordată cu atîtea lipsuri,
La cite activităţi in afara lecţiilor aţi participat cii deta­
S-au discutat în ultimul timp aceste probleme cu un şamentul, unitatea dc pionieri sau şcoala voastră ? (Întreba­ tivele industriale din judeţ ?). Credem şi noi câ în legă­ telor favorabile înregistrate. mai pot spera oare specta­
Vom încerca să ne referim
număr de cadre didactice. S-a discutat e un fel de a spu­ rea se referă la anul şcolar 1968-I9G9, deci la aproape două tură cu aceste probleme este bine .. in rindurile ce urmează, la torii din Hunedoara că vor
ne, pentru că, impingind discuţiile pe un asemenea teren, trimestre). vedea pe cochetul stadion
unii sînt dezarmaţi şi răspund cam aşa : „In ultimul timp Din răspunsurile primite reiese că majoritatea elevi­ citeva aspecte care, dincolo „Corvinul* meciuri de A?
nu ne-arn gindit, am neglijat, am crezut că...“, „Aceasta lor au participat doar la 1-2 activităţi Procentul elevilor de scorurile de pc gazon, Nu vrem să fim pesimişti
este o problemă pretenţioasă..." (adică, mai bine să ne lă­ care au participat la mai mult de 3 activităţi politico-edu­ comportă rinele deficienţe fi sau greşit înţeleşi, dar o e­
săm păgubaşi). „Nu avem suficiente forme şi mijloace**, cative, cultural-arlistice şi distractive, sportive, turistice şi deci implică discutarea lor chipă care a avut la dispo­
„In viitor o să...", „Noi ne-am străduit, am ţinut o expu­ cu caracter festiv reprezintă doar 15,2 la sută. Dacă ţinem Sd stăm rie vorbă Pentru a păstra obiectivita­ ziţie cele mai bune condiţii
nere...". Şi, răspunsurile curg la vale, enervant, supărător seama de faptul că întrebarea se referă la 5 luni de acti­ tea am luat ca punct de dc pregătire — teren cores­
plecare unele păreri fi de­
punzător, echipament,
baza
ca o apă pe care ai c&utat-o, crezînd câ este limpede şi vitate, este îngrijorător câ peste 45 la sută din elevi nu au claraţii competente. materială necesară — nu are
primitoare, dar realitatea e alta. participat la nici o activitate educativă în afara lecţiilor. Formaţia Minerul Ghelar, motive sd se prezinte la
Au fost şi alte răspunsuri, alte opinii şi recomandări : Procentul celor care au participat numai )a 1-2 activităţi la primul an de activitate în start cu lecţia neinvăţată
in această perioadă (40 la sută) face, de asemenea, trimi­
— „Nu înţeleg pentru ce nc temem să privim adevă­ teri la neajunsurile existente în activităţile organizate de fără portiţe C, are pină acum o prezenţă Mai periculos decit orice ni
rul, să acţionăm deschis, cu curaj, cu răspundere. Ideolo­ şcoală şi organizaţiile de tineret, mai cu seamă că majo­ activă in campionatul seriei sc pare un fapt sesizat şi de
a VI-a. In ciuda unor pro­
corespondentul nostru Mir­
gia noastră este materialismul ştiinţific, şcoala noastră so­ ritatea activităţilor extraşcolare, din aceste şcoli, sînt acti­ nosticuri. pesimiste, echipa cea Neagu şi dc tovarăşul
cialistă este aşezată pe temelia trainică a acestei ideologii. vităţi cultural-distractive şi sportive. păstrează contactul cu pri­ Miron : tendinţa de joc in­
La cîte din activităţile care au avut loc duminica aţi
Pentru ce atîta timiditate, atîta menajament. Eu discut cu participat ? (Se înţelege, că, referitor la această întrebare, de refugiu ma jumătate a clasamentu­ dividual. Ataşamentul faţă
părinţii şi cu elevii foarte deschis, ceilalţi profesori şi în­ cifrele sînt relative, deoarece o parte din elevi nu-şi mai lui. Victoria de durtiinică, de echipă sa fi dispărut la
insă, pierde mult din
în­
văţători procedează la fel. Niciodată nu am stat liniştiţi, amintesc exact zilele în care au participat la anumite acti­ semnătate cînd analizăm fi Metalul ? Considerăm că în
vităţi). Există însă o concordanţă temeinică între numărul urma unei susţinute şi adec.
împăcaţi cu gindul că nu avem probleme — spunea Ana activităţilor duminicale cuprinse în planificarea activităţi­ CALITATEA jocului prestat vate munci educative in rin­
Clcja, directoarea şcolii generale nr. 4 Hunedoara. lor şi răspunsurile date de elevi. Oare vom fi în stare numai noi, şcoala, cadrele didac­ în faţa echipei Aurul Brad. dul jucătorilor prestată de
Din discuţiile purtate cu cadrele didactice, cu coman­ $i in acest caz, marea majoritate a elevilor au parti­ tice, organizaţiile de pionieri şl tinerei să rezolvăm ex­ După părerea coresponden­ factorii competenţi, vor dis­
danţii de pionieri, activişti şi secretari ai organizaţiilor cipat la 1-2 activităţi şi un procent foarte mic la mai mult haustiv complexul de cerinţe privitoare la creşterea şi edu­ tului nostru, Florian Opriţa : pare din rindurile echipei
carea tineretului ? Se înţelege că nu. In şcoală, o clasă are
de 3 activităţi. Adăugăm şi concluzia desprinsă in urma „publicul a apreciat mai
U.T.C., cu părinţi ai elevilor, s-au conturat limpede o sea­ un diriginte şi ciţiva profesori pentru toţi elevii. Acasă, mult jocul oaspeţilor şi a a­ manifestările dc vedetism,
activităţii de control şi îndrumare că multe din activită­
mă de concluzii. ţile educative extraşcolare au loc în pauza de o oră dintre aproape fiecare elev are doi părinţi care, cu sprijinul nos­ sistat cu emoţii la căderea care in nici un caz nu vor
„ciclurile şcolare" (la şcoala in care se desfăşoară cursu­ tru, al şcolii, trebuie să fie adevăraţi educatori Va trebui
rile şi înainte şi după masă), sau imediat după ore, cînd sâ lansăm între noi şi părinţi o punte ideală de corespon­
elevii sînt obosiţi, iar eficienţa activităţilor este scăzută denţe sufleteşti şi spirituale, de idei şi cerinţe, de unitate
Dintre 422 elevi de la Cristur, Boşorod, Călan, nr. 3 şi încredere Dincolo de promiţă­
A chema părinţii la şcoală pentru a le arăta notele
interferenţe şi culturale din şcoli. Un număr de 225 (53,3 la sută), nu copiilor şi, de multe ori pentru muştruluialâ, nu însem­
Deva, doar 197 sînt înscrişi în cercurile pe obiecte, tehnice
nează legătura cu pâKinţii Vizita în familie a cadrelor di­
frecventează cercurile din şcoală Analizind acesle cifre
noi ţinem seama şi de faptul că, din 450 cercuri existente dactice, venirea părinţilor la şcoală, nu trebuie să fie con­ toarele rezultate ale
în şcoli şi la casele pionierilor, 356 sînt cercuri cu caracter siderată doar o simplă obligaţie ci, o necesitate, un dezi­
a e b e b d umanist, cultural, artistic şi sportiv. O mare parte din derat izvorît din dorinţe majore comune : să creştem co­
obligatoria acestea desfăşoară anual doar 2-3 activităţi care deseori piii ţării în lumina pură şi aerul ozonat (sufleteşte şi spi­ primei etape la îotbai
ritual) a) orinduirii noastre. Fără îndoială că munca cu
repetă lecţiile, la acelaşi nivel, fără a depăşi nivelul pro­
gramei şcolare. părinţii presupune tact, pricepere, dăruire, eforturi, o mul­
Din cîtc formaţii artistice faceţi parte? ţime de calităţi pedagogice Rezultatele, însă. Justifică toate echipei favorite incd din pri­ ridica valoarea jocului for­
acestea
A rezultat din răspunsurile la această întrebare că Se întîlnesc destule cazuri cînd cadrele didactice dau mele minute“. Faptul meri­ maţiei.
„In multe cazuri, laturile muncii dc educaţie sini (ra­ peste 50 la sută din elevi fac parte din formaţii artistice. vina pe părinţi sau pe organizaţiile de pionieri şi U.T.C. tă toată atenţia. Deficienţe­ In acest sens un exemplu
tate separat, pc bucăţi. Astăzi ne ocupăm dc una, miinc Râmioe însă un procent mare, de 46,7 la sută, ce repre­ în problemele de educaţie. Da, aceşti factori pot şl trebuie le de pregătire fizică se vor elocvent de echipă îl oferă
dc alta. Vopsim gardul într-o parte şi între timp sc înve­ zintă numărul mare al elevilor care la activităţile cultural- să facă mai mult. Sâ nu uităm, însă, că rolul învăţătorului face şi mai resimţite m me­ Ştiinţa Petroşani, care a ob
cheşte in cealaltă. In această situaţie nu ne mai miră fap­ artistice sînt veşnic spectatori Din discuţii a reieşit câ şi al profesorului nu poate fi micşorat sau suprimat. Ace­ ciurile din deplasare, unde ţinut duminică un valoros
mulţi din aceştia doresc totuşi să facă parte din diferite
la este dascăl adevărat ai cărui elevi gîndesc unanim ca
tul că „pe dinafară-i vopsit gardul. înăuntru-i leopardul" formaţii artistice, sâ contribuie la pregătirea şi prezenta­ şi el. jucătorii nu vor mai avea 1-1 pe terenul uncia dintre
suportul moral al publicu­
pretendentele la titlu — Me
— afirma Viorica Cerb, preşedinta Consiliului municipal rea programelor serbărilor şcolare, sâ se afirme (unii din Apoi, şi acesta este încă un adevăr, cadre didactice lui propriu. O „cădere“ si­ talul Copşa Mică Acest lu
Deva al Organizaţiei pionierilor. ei dovedesc reale aptitudini). bune şi foarte sincere nu acţionează, lasă lucrurile în voia milară in deplasare cu greu evu a fost posibil, aşa dupn
lor Pentru câ au o anumită suspiciune în legătură cu opor­
Care este cci mai important eveniment politic pe plan
„Formarea convingerilor materialist-şliinţirice despre intern în această perioadă ? tunitatea intervenţiilor şi mai ales în legătură cu eficien­ mai poate fi răsturnată, aşa cum remarca, antrenorul Gh
lume şi viaţă, educarea ştiinţifică nu poale fi concepută Din răspunsuri rezultă că o mare parte din elevi cu­ ţa muncii pe care ar trebui să o desfăşoare cum, pină la urmă, s-a in- Irimic, .numai în urma unui
decit conjugată cu educarea politică a tineretului şcolar* nosc evenimentele şi semnificaţia lor, dar mai sînt elevi timplat duminică „acasă“. efort total comun. Toţi ju
Este dc dorit ca antrenorul, ** cătorii s-au dăruit meciului,
— este de părere prof. Goncca Nicolac, de la Şcoala gene­ care nu au o imagine clară asupra lor. conducerea secţiei şi toţi ju­ au colaborat util şi atunci
rală nr. 2 Petroşani. Ce obiective industriale, realizări ale socialismului în cătorii să tragă concluziile cînd au sesizat căderea ad­
„Unii se conduc după o optică greşită in aceste pro­ judeţul Hunedoara cunoaşteţi sau aţi vizitat ? reale privind comportarea versarului, s-au avintat în
(Am pus această întrebare, deoarece în educarea poli­
bleme. Chiar şi cci mai buni dintre noi, oameni a căror tică şi patriotică a elevilor, cadrele didactice se bazează Omniprezenta echipei şi, in concordanţă, teren, controlînd jocul in
bună credinţă, competenţă şi experienţă pedagogică iui pot mai mult pe mărturiile trecutului şi mai puţin pe realită­ 5d întreprindă măsurile ne­ totalitate“.
cesare pentru eliminarea o­
Dincolo dc frumoasele re­
fi puse la îndoială, consideră educarea ştiinţifică ca pc un ţile prezentului socialist) perativă a deficienţelor. zultate înregistrate tn prima
Răspunsurile evidenţiază
faptul că sînt încă mulţi
„dat", ca pe un obiect pe care îl poţi mula dlnlr-o parte elevi care nu cunosc o seamă de obiective importante din La fel ca în meciul de etapă a returului, se fac
cupă, şi fn cel din campio
în alta. îl poţi modela, modifica. Or. acesta cslc un proces judeţ. Din cei 235 de elevi ai şcolilor generale Călan, nr 3 cadrului didactic nat Metalul Hunedoara şi-a simţite unele carenţe care,
in ultimă analiză, pot fi pu­
complex, ale cărui sfere nu încep şi sfirşcsc într-un punct Deva, Cristur şi Boşorod, 61 la sută sînt în această si­ „demonstrat* lacunele de se pe seama avantajului te­
precis. Aşa că. să nu vă mire răspunsuri ca acesta : „Pen­ tuaţie. pregătire. Prof. Mircea Mi­ renului (excepţie Aurul
A fost neglijată nejustificat, şi aceasta nu numai în şco­
tru educarea matcrîalîst-ştîiiiţifică am vorbit intr-o oră de lile amintite, munca de educaţie politico-ideologică a ele­ ron, prezent la meciul cu Brad şi Ştiinţa Petroşani),
dirigenţie despre cucerirea cosmosului, am organizat expe­ vilor. Am întîlnit în şcoli o metodă ingenioasă de a-ţt In anumite perioade punem accent pe una-două laturi Minerul Baia Mare, tn caii Excepţiile din paranteză ar
rienţe de laborator. Ca urmare, elevii mei au convingeri „fura singur căciula* şi anume — preocuparea pentru ac­ ale muncii educative şi neglijăm obiectivele esenţiale şi tate de observator al putea da dc gindit. Se a­
C.J.E F.S., exprimindu-şi opi­
materialiste...* — declară Lucia Daniel, directoarea Şcolii tivitatea extraşcolară, pentru timpul liber al elevilor se permanente ale muncii de educaţie, printre care şl cele nia asupra jocului hunedo- preciază că Aurul Brad a ju­
rezumă la jocuri distractive, sportive, un amalgam de con­ despre care am vorbit. Ne-am orientat atenţia mai mult cat mai bine decit gazdele
generale nr. 1 Petrila. cursuri minore şi cam atit. Educaţia politică, educaţia ate- spre caracterul interesant, plăcut al activităţii (cuvîntul renilor a subliniat : „După o —■ Minerul Ghelar, iar ega­
Am consemnat părerile unor cadre didactice. Pe baza ist-ştiinţifică, educaţia cetăţenească, prin muncă şi pentru „plăcut" l-am întîlnit doar asociat cu „atractiv" fiind un primă repriză bună, echipa lul Ştiinţei Petroşani este şi
lor, şi a altor concluzii, cîteva constatări : muncă, sint laturi foarte importante ale educaţiei comu­ frate vitreg al acestuia) şi nu am acordat grija cuvenită a căzut, cedind tot mai mult mai edificator. E adevărat,
In multe şcoli există părerea câ prin una, cel mult niste, care cer o pregătire temeinică, pricepere, strădanie, unor sarcini educativ-formative de cea mai mare impor­ iniţiativa oaspeţilor. Acest mulţi vor spune crt sc poate
lucru scoate in evidenţă o
tanţă
două teme abordate la ora de dirigenţie şi clteva activi­ răspunderi, documentare la zi etc. Poate tocmai de aceea slabă pregătire fizică. De a­ pierde şi acasă şi că, deci,
sint ocolite Ar trebui sâ fie revizuită şi optica cu privire la înzes­ victoriile pe teren propriu
tăţi extraşcolare, fără un scop precis, dar potrivit să fie Directorii şcolilor, oamenii care trebuie să recepteze trarea cu material şi aparatură modernă a şcolilor din me- semenea, şi in jocul liniilor sînt revelatoare pentru bu­
raportate pentru orice la nevoie, ne-am făcut datoria, am permanent pulsul şcolii, sâ sesizeze şi să intervină prompt, djul urban şi rural. Este, cred, momentul să ne întoarcem se manifestă o serie de slă­ na comportare a echipelor.
epuizat problema. Generalizînd, pe baza constatărilor din sâ orienteze şi să ajute, să pretindă şi să dovedească, nu într-un mod mai responsabil privirile spre şcolile de la biciuni — apărarea este ne­ Dar, după cum am văzut,
sate
sigură, iar, în atac, extreme­
20 de şcoli, reiese câ numărul orelor educative, al lecţiilor întotdeauna se aşează in centrul şuvoiului, nu văd o sea­ Este bine sâ nu uităm că metodele şi procedeele de multe dintre aceste victorii
mă de fenomene negative, iar atunci cînd sint sesizaţi te le Mercea şi Păunescu nu au fost obţinute cu mare
care îşi propun ca scop problema aceasta, numărul şi cali­ Întreabă miraţi sau se scuză cu seninătate juvenilă. atragere şi influenţare, utilizate în activitatea extraşcolară, dau randamentul necesar. consum de energic nervoa­
tatea activităţilor extraşcolare adecvate, a măsurilor cu-, „Cum, in şcoala noastră ? Imposibil"; „Tovarăşe, noi am fă­ datorită folosirii lor ca mijloace de destindere şi recreere, Chiar şi Csergfi nu c in for­ să, în forţă chiar, şi avind
nu sînt întotdeauna luate în considerare cu suficientă se­
prinse în planificarea şcolii şi a organizaţiei de tineret re­ cut...". (Răsfoieşte toate hîrtiile, toate planificările, îi aduce riozitate de către toate cadrele didactice pentru educarea a ma corespunzătoare — şi-a la bază suportul moral al a
binecunoscutul şi
dereglat
prezintă un procent sub 10 la sută din totalul activităţilor pe alţii mai „descurcăreţi“ sâ spună ce şi cum, ca la sfirşit, multilaterală a elevilor (nejustificat ne plîngem de lipsa periculosul tir la poarta. vantajului terenului.
să recunoască fu un fel de leşin în glas : „Da, aveţi drep­
educative, ceea ce, să recunoaştem, este foarte puţin. tate, am neglijat, am crezut că... dar în viitor promit ş.a.". unor metode, procedee şi mijloace adecvate) N. STANCIU
Peste 90 la sută din cadrele didactice uzează pen(ru .Vă mulţumim tovarăşe, dumneavoastră aveţi dreptate, Ceea ce merită mai multă atenţie este caracterul de
intensitate, de prezenţă continuă a acţiunilor noastre con­
pregătirea politică şi educarea ştiinţifică de expunerea am scăpat, am omis, sigur câ da. vom face, mii ne facem o jugate, pentru pregătirea politică şi educarea ateist-ştiinţi-
seacă, neconyingâtoare, sau in cel mai fericit caz problema şedinţă, le atragem atenţia, vă mulţumim pentru îndruma­ ficâ a tineretului. De aici — omniprezenţa competentă şi Optimile de finală
re tovarăşe* Sînt din categoria celor care te uită a doua
aceasta este vizată tangenţial, cu prilejul altor acţiuni zî cu toate indicaţiile tale pe care, de altfel, şi le-a .în­ responsabilă a cadrului didactic.
Apoi — şi nu este plăcut să constaţi — unii din cei suşit* cu atîta receptivitate. în „Cupa României“
investiţi cu răspunderea de a face educaţie politică, mate- Miercuri, în cadrul „optimi­ rad — Metalul Bucureşti 5-1
rialist-ştiinţifică. au ei înşişi o gîndire „întortocheată", con­ lor" de finală ale „Cupei (după prelungiri); Craiova
fuzii. Urmărind, prin discuţii, cum gîndesc, ce argumente Ancheta realiiotâ de României" la fotbal, s-au în­ Steaua — Minerul Anina 2-1;
folosesc, în ce măsură i-a pregătit şcoala pentru a face la Unilateralitate ? registrat următoarele rezulta­ Tirgovişle — Dinamo Bucu­
te : Bucureşti -—
A .S A. Tg
rindul lor educaţie, constatăm că absolvenţii unor facultăţi, prof. GLIGOR HAŞA Mureş — Chimia Suceava 0-0 reşti — FC Argeşul Piteşti Rapid
0 ;
Rm. Vîlcea
1-
dar mai ales absolvenţii liceelor pedagogice, sînt ştab pre­ preşedintele Consiliului judeţean (după prelungiri). Conform Bucureşti — Jiul Petroşani
gătiţi din acest punct de vedere. Din CC elevi în anul IV Arunc o privire asupra notiţelor din carnet. Am con­ regulamentului, pentru „sfer­ 2- 0 ; Cluj — Farul Constanţa
şi V de la Liceul pedagogic din Deva, care au răspuns la semnat cu exactitate tot ce s-a propus in planul general al Organizaţiei pionierilor, turile“ de finală s-a calificai — Crişul Oradea 3-1 ; Ploieşti
al şcolilor, în tematica muncii diriginţilor. în programele
anchetă noastră 42 (03.6 la sută) au indicat 1—2 mijloace unităţilor şi detaşamentelor de pionieri precum şi ceea ce inspector-şel al Inspectoratului şcolar judeţean ij echipa Chimia Suceava, care — Progresul Bucureşti — Po­
litehnica Galaţi 1-0; Sibiu —
sau modalităţi de educaţie politico-ideologică şi materia­ s-a realizat. (Intre cc se propune şi ce se realizează este, i face. parte dintr-o caleeone
— t „ „ ka | „ m 4 > _ « I • „ i • /? jr\*% *+ i - - - . v