Page 43 - Drumul_socialismului_1969_03

I

DRUMUL SO C IA LISM U L U t

de limba rusă. Ciclul ff, lecţia a
14-a ; 9,30 Clnt pentru tine — mu­
Peste parchetul din Valea serii. Cîţi n-au părăsit pădu­ Pe o creastă de deal un nul pleacă spre rampa de în­ ziasm şi răspundere perso­ zică uşoară; 10.30 cintocc şl
Casagului cădeau fulgi mari rea pentru totdeauna din a­ om şi un fierăstrău mecanic cărcare. Drum greu. Copacul nală. Nu întîmplător brigada jocuri populare; 10,55 Matineu
de operăz „Don Pasquale“ de
de zăpadă, In ciuda calen­ cest motiv! Unii pur şi sim­ fac minuni. Ca prin farmec deşi c secţionat nu vrea să dă zilnic cite 75 mc mate­ Concurs Ê È Ë Donizetti (fragmente) ; 12,05 Avon-
darului care arată luna pri­ plu au tremurat cu fierăs­ copacii seculari cad răpuşi se despartă de pădure. în­ rial lemnos. In luna februa­ premleră cotidiană ; 12,13 Concert
măverii — martie — iarna trăul fn mină tu faţa co­ la pămint intr-un vaiet stra­ cepe o muncă anevoioasă, rie cei 38 de bărbaţi din bri­ CINEMA de p rln z; 13,00 Clntă Ana Pop
continuă să fie aici prezen­ pacului. Apoi n-au mai făcut niu care preluat de ecou se corhănitul. De sus de pe cea gada lui Dumitru Vişovan Corondan ; 13,90 Din tarile socia­
liste ; 13.30 Scenă din opereta „Ana
tă. Cei 38 de bărbaţi care au realizat şi depăşit cu DEVA: Un om pentru eterni­ Lugojana“ de Filaret Barbu ; 14,10
au luat in stâpinire aceste mult planul la toate sorti­ literar— tate (cinematograful „Patria") ; Clntă taraful Gorjulul din Tirgu
locuri sălbatice s-au obiş­ mentele de bază. Numai la Eddie Cliapman — agent secret Jiu ; 14,30 Moment ştiinţific ; H.35
Muzică uşoară de Ion Cristlnolu
nuit insă cu capriciile vre­ lemnul rotund au o depăşi­ („Arta") ; 6IMERIA : Lustragiul j şl TemlfitoeJe Popa ; 16,00 Dan­
HUNEDOARA : Honobro („Flacă­
mii şi nu o mai iau in sea­ AU re de 1 000 mc, iar la lemn ra") ; Profesioniştii („Siderurgia- suri din opere •, 16,15 De prin sate
mă. De altfel, nu s-au spe­ de Joc fasonat in parchet istoric tul") ; CALAN : Taffy şl vfnălo- adunate i 16,25 Arta clavecinistă
riat de iarnă nici alunei 700 m sten. Şeful parchetu­ rul ; PETROŞANI: Feldmareşala de-a lungul secolelor ; 17,00 Ra­
diojurnal. Sport. Buletin meteo­
etnd se aşternuse peste pă­ lui, comunistul Petru Boian, („7 Noiembrie“) ; Duelul lung rologic ; 17,10 M uzici uşoară ;
(„Republica") ; LUPE VI : Nebunul
dure un strat de zăpadă de din laboratorul nr. 4 („Cultural") ; 17.40 Clntecul patriotic In creaţia
aproape un metru. Oamenii ne spunea cu deosebită min- Şcolile generale din zona LONEA : Căutat! Idolul („7 No­ compozitorului Gheorghe Baza-
drie că membrii
acestei
nu cedează chiar aşa de u­ brigăzi sint toţi unul şi u­ Bradului şi-au ciştigat un iembrie") ; Două bilete la mati­ van ; 18,0S Scriitori al secolului
XX ; 18,25 Piese vocale şl Instru­
şor la greutăţi. Nu, pentru nul. Comuniştii Moise Simoc, binemeritat prestigiu prin neu („Minerul“) ; ANINOASA : mentale de estradă ; 19.OS PagLnl
Nume străin ; PAROŞENI : Ho-
că iubesc munca la pădure. Cornel Tomeştean, meca­ valorificarea bogatelor tra­ kus Pokua ; PETRILA : Post se- din opere ; 10,30 Curs dc limba
Aceşti 38 de voinici despre faţă meseriei şi au abando­ aude pînă departe, departe... mai abruptă pantă lemnul nicul de dccovil Cheor- diţii istorice ale acestor 7.on ; VULCAN : Frumoasele va­ rusă. Ciclu! II, lecţia a 23-a (re­
care am auzit numai vorbe nat-o. S-au perindat prin Pe omul acesta îl cheamă este adus cu ajutorul cailor ghe Sirbu, încărcătorul locuri. Elevilor din Baia de cante ; URICANI : Apă curativă ; luare) ; 10,50 Noapte bună, copil ;
19,33 Muzică t 20,00 Concertul or­
bune, trăiesc şi muncesc izo­ parchetul Valea Casagului în Benone ftaciu şi are 36 de la vale. Criş, Brad, Ţebea, Vaţa ORAŞT1E : Samuraiul („Patria") ; chestrei simfonice a R&dlotele-
găurit
Un dolor
(„Flacăra“) f
laţi in inima pădurii de mult ultimii doi ani mulţi tăie­ ani Figura lui blinda şi Privind munca acestor oa­ Gheorghc Turda, loan de Jos şi din alte locali­ GEOAGIU-RAf: Doamna de pe vlzlunli ţ 22.30 Cronica teatrală :
timp. tori mecanici. Dar, n-au ră­ senină, braţele lui cu nimic meni îţi dai seama că sînt GlodeaAu, corhănitorul Va- tăţi le-au fost prilejuite nu­ sine ; HAŢEG : Beckct (seriile I sl 22.40 File dintr-un album liric :
Tăcuţi şi puternici, iau in mas deeit patru. A tit! Pa­ mai mari ca ale noastre do­ permanent intr-o încleştare sile lurac şi alţii, sint buni meroase lecţii deschise pe II) ; BRAD : Astă scală mă dis­ 23,07 Mart pianişti : Claudio Ar­
rau ; 23,43 Melodiile nopţii ; 24,00
trez ; GURADARZA : Un Idiot la
fiecare zi cu asalt pantele tru, dar buni! boară la pămînt tăria de se­ totală cu terenul, cu vremea iniţiatori la locul lor de locuri cu adinei rezonanţe Paris ; ILTA r Aventurllo Iul Tom —13)0 Lucrări simfonice de SlgU-
cu flerăstraielc mecanice şi Am pornit însoţit de to­ cole a copacilor. De patru şi cu greutatea lemnului. Şi muncă. fn istoria Apusenilor, a Sawyer. mund Toduţâ.
topoarele in spate. Au in varăşul Emil Nicula, secre­ ani face munca asta şi tot totuşi de fiecare dată în­ Să ştiţi şi dumneavoastră furii.
miinile lor o forţă herculea* tarul comitetului de partid de ntîţia ani priveşte ritualul ving. Bucuria acestor 38 de — ne-a spus la plecare şe­ Concursul literar-istoric,’ R A D IO
nă, De aceea ai impresia că al sectorului de exploatare de adio al falnicilor copaci bărbaţi care trăiesc şi mun­ ful de brigada Vişovan Du­ desfăşurat între elevi ai PROGRAMUL I : 6,05-7.30 Mu­
au împrumutat rrva din tă­ Dobra, în căutarea celor 38 care se rotesc prin aer. cesc in inima pădurii este mitru, uu băiat harnic, ve­ şcolilor generale Vaţa de zici şi actualităţi ; 9,30 Odă lim­
ria fagilor cu care de de bărbaţi din brigada lui Pentru el copacii sînt nişte deosebit de mare atunci clnd nit in aceste locuri de. prin Jos, nr. 2 Brad şi Valeat bii române ; 10.00 Madrigale de
altfel se luptă din zori de Dumitru Vişovan. Nu au eroi, în sensul că nu cad ni­ reuşesc să-şi realizeze ţelul. părţile Maramureşului — Brad se înscrie printre com­ Ciaude ie Jeune ; 10.10 Curs de
zi Şi pină seara tirziu. Oa­ fost uşor de găsit. Fiecare din­ Această brigadă complexă că-n meseria noastră pădu­ petiţiile de acest gen, care limba rusă. Ciclul II, lecpa a
23-a ; 10.30 Estrada Instrumente­
menii de aici au un carac­ tre ei ştie ce are de făcut ciodată singuri. Nici atunci lucrează pe baza acordului rea selecţionează oamenii. s-au bucurat de un larg lor ; 11.05 Ora specialistului ; 11.33
ter viguros, care nu oscilea­ in pădure şi nu mai coboară clnd sînt in încleştare cu omul global. Intre membrii ei c- Copacii nu vor să „moară" ecou. El a atras spre sala Prelucrări de folclor ; 11,45 Sfatul
ză niciodată. Dacă se intim- pînă la ora prinzului. Apoi nu se lasă. Încearcă prin că­ xistă o înţelegere deplină decit de miinile acelora care de spectacole din Brad pes­ medicului. Regulile de bază ale
pht la vreunul dintre ei aşa iarăşi se despart ca să se dere să-şi prindă şi „duş­ chiar dacă nu se văd decit sint mult mai puternici ca te 600 de elevi, părinţi şi căllrli organismului ; 12,00 Glume 11.00 Limba germană. Lecţia 4C (re­
pe portativ — muzică uşoară ;
ceva nu e bine. Acel om intîlncască seara. Singură­ manul“ sub ei. Dar nu reu­ seara. De la doborit fi pînă ei. alţi cetăţeni din oraş. 12.20 Cronică teatrală de Andrei luare) ;
va ţi net oii să plece din pă­ tatea meseriei i-a făcut să şesc. la încărcat in autocamioane Şi oare nu-i aşa ? Băleanu ; 12,30 IntUnlre cu melo­ 11.30 închiderea emisiuni) de dimi­
dure in căutarea altei me­ devină tăcuţi. De la Benone Baciu lem- se munceşte cu acelaşi entu­ N . PANAITESCU Iniţiat şi organizat de dia populară şl interpretu! pre­ neaţă ;
profesorul Minei Zbîrcea ferat ; 13.10 Avanpremieră coti­ 17.30 Telex T.v. ;
— de la Şcoala generală diană ; 13,20 Solişti $1 orchestre 17,3$ Pentru elevi. Consultaţii ta
Valea Brad — concursul dc muzică uşoară : 14.10 Emisiu­ chimie (clasa a XD-a). Tema :
ne literară pentru şcolari ; lt.JO
şl
Hidrocarburi — structură
gen „Cine ştie, ciştigă“ a Concertul zilei ; 13,03 Clntă Florin 10,05 Limba rusă. Lecţia 45 ;
proprietăţi;
Dorian ; 15.ÎS Bibliotecă de lite­
oferit participanţilor o cu­
Dialog cu cititorii Reflecţii după mai semnificative momen­ al bucuriei — clntece ; 16.00 Ra­ 18.30 Studioul pionierilor. „In cău­
raturi română. Titus Popovlcl :
noaştere profundă a celor
„setea" : 13,30 înfloreşti
pămînt
tarea primăverii" — emisiune
muzical — coregrafică ;
te din istoria ţarii de la
rologic ; 16,10 Melodii de
Radu
19.30 Tribuna economică.
mijlocul secolului trecut, diojurnal. Sport. Bulotln meteo­ 19.00 Telejurnalul de scară ; Tcroa :
Petru Cioanca — Veţel. Ar­ hotărască dacă dumneavoastră momente încadrate şi in Şerban ; 16.30 Antena tineretu­ „România In circuitul econo­
17,00 Uverturi şl dansuri din
lui
mie International" ;
ticolul 4 din Statutul coope­ puteli sau nu să mai (iţi mem­ viaţa literară a vremii. E­ operete : 17,15 Ce e nou In Jude­ 19.30 Intre metronom şl cronome­
rativei agricole precizează bru al acestei cooperative de acordul final levii Viorica Loliş şi Pe­ ţul dv. T — Suceava : 17.30 Arii tru — emisiune concurs. Te­
clar condiţiile de atribuire a credit. tru Gornic (Şcoala genera­ din opere Interpretate de Llvla mele : Nlcolne Grlgoreseu ;
loturilor în folosinţă persona­ Lascu Viorel — Peştişu Ma­ lă Vaţa de Jos), Mircea Llscanu ; 17,45 Revista economi­ Olimpiade. Concurenţi : Flo­
c i ; 18,05 M uzici populară ; 13,30
rin Colonaş, Cezar Georgcs-
la. Intre altele, se arată că : re. Podeţul la care vă referiţi cordarea unui credit şi, im­ ra?ot>, Alexandru Bocăneţ sau Draga şi Hor ia Vlad (Şcoa­ Gazeta radio ; 19.00 O melodie pe cu ;
, Familiilor care nu participă trebuie să-l repare cei care plicit, crearea unui palmares Horea Popescu au ştiut să la generală nr. 2 Brad), adresa dumneavoastră ; 10.20 20.30 Scară de teatru. t.Yerma" de
la muncă !n cooperativă prin ¡1 folosesc şi anume locuitorii mimai acelor interpreţi care pregătească şi să prezinte ceea Smaranda Oprea şi Miro- Sport ; 10,30 Album folcloric • 19.50 Federlco Ga reia Lorea :
Trio-url vocale de muzică uşoară ;
nici unul din membri, nu li din satul dv. Cereţi în acest s-ar putea încadra in nece­ ce se numeşte un spectacol 20,03 Cine ştie, ctştlgâ (reluare) ; 22,20 „Ca la Cluj" — film folcloric
realizat de Studioul de Tele­
se atribuie lot în folosinţă“. scop şi sprijinul consiliului o BRAŞOV-1 9 6 9 * sităţile a ceea ce numim un de calitate, improvizîndu-l in nel Bexa (Şcoala generală 20,30 Muzică uşoară ; 21.05 Oameni viziune ;
Din cele ce ne-aţi relatat re­ popular comunal de care a­ spectacol. Nici poezia tex­ cîteva minute şi realizlndu-l Valea Brad) au făcut do­ de seamă. Alecu Rusao ; 21,30 De 22,33 Film documentar „Cimentul" ;
iese că vă încadraţi în aceas­ parţineţi. Ultimul acord al celei de-a tului, nici valoarea muzicii, în timp record, după cum pu­ vada unor temeinice cu­ la muzica uşoară la Jazz ; 22,00 22,45 Telejurnalul de noapte ;
Buletin meteorolo­
Radiojurnal,
tă prevedere, ceea ce nu vă Anonim — Hunedoara. doua ediţii a Festivalului nici frumuseţea plasticii nu tini ştiu că o organizare şi o noaşteri a perioadei istorice gic. Spore : 22,20 Romanţe cu 23.00 închiderea emisiunii.
dă dreptul să primiţi lot în Luaţi legătura cu conduce­ „Cerbul de aur“, 1969, a răsu­ ţinută ea a festivalului nostru, Alia Baianova şl Constantin Co-
folosinţă. rea spitalului şi cea a oficiu­ nat in aplauzele entuziaste ale au mai fost considerate crite­ situată deasupra Oricărei dis­ şi literare respective, iar crlş : 22,40 Moment poetic ; 22.45 PRONOEXPRES
rii izolate de apreciere, care
I. Almăşan — Zdrapli. Am lui P.T.T.R. din localitate, ca­ publicului din sală, ca şi ale altădată ar fi putut deveni cuţii, l-a aşezat in fruntea strădania pentru reuşita Meridiane melodii ; 23,30 Arii din
opera „Adrtenne Lecouvreur" de
reţinut câ aţi luat cunoştinţă re vă pot ajuta în rezolvarea celor care au urmărit cu ini­ palmaresului festivalurilor eu­ competiţiei a profesorilor Cllea : 0,05—3,00 Estrada noctur­ Lâ tragerea din 12 marile au
de prevederile statutare pri­ problemei la care vă referiţi. ma plină de emoţie, in faţa hotăritoare. Numai toate a- ropene. Şi toate acestea, în­ Liviu Lucaciu, Georgcta nă. fost extrase următoarele nume­
PROGRAMUL TI: 7,10 Ritmuri
vind darea în proprietate a T. Aurel — Băni ţa. Perioa­ micilor ecrane, întrecerea de ceste calităţi, reunite sub scrise alături de multe altele, de fanfară ; 7,37 Muzică uşoară re :
terenurilor pentru construirea da de timp la care vă referiţi prestigiu care s-a soldat cu imperiul a ceea ce se numeş­ Bodiciu şi Minei Zbircea interpretată Ia acordeon ; 7,43 In­
de locuinţă. Dacă adunarea nu se poate adăuga la anii de succesul categoric al concu­ te suflu artistic personal al constituie o parte din ceea ce în­ şi-a găsit răsplata in terpret! de muzică populară ; 0.10 I. 45. 7, 3!, 37, 40, 30.
generată a C AP. v-a dat a­ vechime pentru pensionare renţilor români. interpretului, au determinat seamnă pentru noi mîndria de rezonanţa pe care în­ Tot înainte (emisiune pentru pio­
proba rea necesară în acest Borza Iosif — Geoagiu în­ acordarea unui vot. Muzicali­ a fi cetăţenii acestei ţări şi nieri) ; 8.25 Selecţlunl din ope­ Fond de premii : 477 903 lei
de
reta „Studentul cerşetor"
sens în anul 1967, trebuie să treprinderea respectivă este o- Cerbul de aur a rămas a- tate, interpretare şi spectaco­ bucuria de a ne incinta de trecerea a auut-o in rindul Millöcker : 8,37 Melodiile pentru II. 26, 35, 14, 41. 15, 18, 25
plătiţi terenul respectiv. bllgată, conform Codului casă. De data aceasta chiar le. Iată întrebările hotăritoa­ realizările ei. participanţilor. voce şi orchestră „Nopţi de va­
I. Mîrza — Brănişca. In ca­ Muncii, să vă asigure un post cei mai sceptici dintre pasio­ re, în faţa cărora au fost puşi LIVIU N1COLA ră“ de Hector Berlloz ; 9.10 Curs Fond de premii: 389 301 lei
zul că faptele s-au petrecut similar cu cel pe care l-aţi naţii muzicii uşoare trebuie toţi concurenţii şi la care in­
aşa cum ni le-aţi relatat, era avut Înainte de a pleca mi­ să recunoască valoarea unei terpreţii români au ştiut să
bine dacă vă adresaţi comi­ litar. şcoli muzicale româneşti care, răspundă cu succes. Este bine
siei de revizie din cadrul Răileanu Constantin. — Vă deşi ftnără şi fără pretenţii să fim exigenţi cu noi înşine.
C.A.P., aceasta fiind în măsu­ rugăm să ţineţi legătura cu de sonorităţi publicitare, a Ştim că după acest final ge­ r * !i!is iiim i» üie©RiAj iu b i© »
ră să soluţioneze problema la Oficiul de asistenţă socială şi reuşit să-şi impună elemen­ neral se vor naşte şi vor apa­
care v-aţi referit atunci clnd va fi posibil vi tele sale. Secretul ? Muncă re o serie întreagă de între­
Gh. Trif — Roşcani. In le­ se va satisface şi cererea dv. asiduă, o orientare deosebită bări, nedumeriri şi discuţii
gătură cu situaţia descrisă, Tlcoiu Vasile şi Un grup de asupra particularităţilor ge­ însoţite peste tot de nedes­ Doriţi un loc de muncă convenabil? Vreţi să vă în­
este bine să vă adresaţi con­ locatari — Hunedoara. Cele se­ nului, manifestată pe parame­ părţiţii „dacă“ şi „de ce“:
siliului de conducere al coo­ sizate de dumneavoastră le-am trii criteriilor internaţionale, „Dacă Mihacla Mihal ar fi
perativei agricole, organ în adus la cunoştinţă tovarăşului precum şi interpretarea unor fost mai puţin emotivă“ sau suşiţi o meserie? Veniţi Ia „Steaua de pe Mureş“!
competenţa ebruia cade sar­ Candrea Vasile, şeful fondului bucăţi muzicale cu puternic ' „ce i-g.! venit Andăi să se
cina gospodăririi chibzuite a locativ Hunedoara. accent naţional. Nu intîmplă- prezinte cu melodia BPe ori­
averii obşteşti. Florea Marla — Nojag, Cer- tor, la primul scrutin al ju­ zontală, pe verticală' (în trea­
Un grup do cooperatori — teju de Sus Vă rugăm să tri­ riului, toate candidatele noas­ căt fie spus a fost reţinută In ca muncitor necalificat. Spre pa terminarea lucrărilor de
Bejan. Despre unele neajun­ miteţi actele pe care le pose­ tre apăruseră in prim-plan. mod special de juriu pentru marea mea bticurie şi satis­ şantier, avind posibilitatea,
suri de felul celor semnalate daţi la oficiul de pensii Deva, „In arena muzicii uşoare in­ valoarea ei) sau „pentru ce facţie, conducerea şantieru­ cu meseria mea, de a rămi-
în scrisoarea pe care ne-a ţi pentru a se analiza situaţia dv. ternaţionale, România a înce­ tocmai Luminiţei i s-a acor­ lui mi-a dat posibilitatea să ne in continuare la Termo­
trimis-o. s-a mai scris în zia­ conform legilor în vigoare. put să însemne ceva — a de­ dat...“ etc., etc“. mă calific intr-o meserie centrală, care îşi definiti­
rul nostru. Celelalte aspecte Adam Gheorghe — Ormin- clarat doamna Agathe Mella Despre festival s-a scris şi care-mi place. Astfel, para­ vează tot mai mult contu­
vor fi folosite în articole ce (Franţa) — şi această afirma­ abia va începe să se scrie. lel cu munca de şantier, am rurile, pe malul Mureşului.
se vor scrie pe astfel de teme. dea, comuna Bălţa. Scrisoarea re promiţătoare trebuie con­ Aşa cum am spus. pe lingă urmat cursul de calificare
Unele din problemele cuprinse dumneavoastră am înaintat-o întrebări se vor emite păreri, timp de şase luni, după ca­
în scrisoare pot fi rezolvate, conducerii D.R.T.A. Deva . cu solidată. Eu sînt dispusă să se vor face analize şi sinte­ re am devenit fierar-beto-
aducîndu-le şi la cunoştinţa rugămintea de a cerceta cele mă ocup de Luminiţa Dobres- ze. ^Esenţialul este că putem nist.
comitetului comunal de partid. sesizate şi a vă comunica mă­ cu şi dacă această charmanle să le avem şi să le emitem de Despre condiţiile de mun­
I. Craşca — Călan. Din scri­ surile întreprinse. jeunne fille este dispusă, o voi pe nivelul unei poziţii care că, despre ciştig, cazare şi
soarea trimisă redacţiei am Tălaru loan — Hunedoara. invita să se perfecţioneze la ne dă dreptul să avem şi să masă pot spune că sînt pe.
reţinut că obiectivele ce şi le-n Am informat Direcţia judeţea­ Petit Conservatoire de Paris. emitem păreri, fiindcă cum
stabilit cercul crescătorilor de nă de poştă şi telecomunicaţii Veţi vedea unde va ajunge“. am putea să nu subliniem măsură să mulţumească pe
albine din Călan sînt destul despre cele sesizate de dum­ Şi nu numai reprezentanta oricine. Ciştigul mediu lunar
de frumoase. constituind o neavoastră în scrisoare. Radiotcleviziunii franceze a nişte lucruri printre care, de este in jur de 1500 lei şi
dovadă a interesului ce se a­ Szabo Fr. Ludovic — colonia remarcat acest lucru. De data exemplu, unul din panorami­ sînt condiţii să obţin şi mai
cordă dezvoltării apiculturii Cîrnu, Ghelar. Adresati-vă co­ aceasta juriul, alcătuit pe un cul reuşitelor noastre. Puţini mult.
de către membrii acestui mitetului sindicatului de la în­ profil mai amplu, care a mar­ ştiu că orchestra festivalului, In viitorul apropiat doresc
dirijată de Sile Dinicu
şl
cerc. treprinderea, de explorări mini­ cat o sensibilitate deosebită Gelu Solomonescu, a muncit să-mi ridic categoria de în­ Şt. Muzsi dulgher
Poenar Táñase — Luncoiu' de ere Deva, care poate analiza in faţa tuturor pretenţiilor ri­ zilnic cite 16 pînă la 18 ore cadrare, perfecţionîndu-mă
Jos. Adresaţi-vă adunării ge­ şi dispune în situaţia dumnea­ dicate de un astfel de gen, din 24. Puţini ştiu că® regi­ neîncetat din punct dc ve­ îmi place meseria de dul­
nerale a cooperativei de credit voastră. zori de talia lui Valeriu La- dere profesional. gher pe care am ales-o. Gu
din Brad, singura în măsură să N. PALTIN a urmărit prin votul său a- In străvechea vatră a fostei cetăţi romane „Micia“, pe In curînd voi împlini 18 ajutorul colectivului de mun­
malul Mureşului, la distanţa de 10 kUometrl de oraşul De­ ani şi mă bucur de realiză­ că am urmat cursul de cali­
va. se întinde pe o suprafaţă de 130 hectare vastul şantier rile mele. Cu sprijinul şan­ ficare de 6 luni, iar apoi am
al întreprinderii Centrala termoelectrică Deva — Mintia. tierului am nenumărate per­ continuat să mă perfecţio­
Prin entuziasmul, priceperea şl eforturile unite ale mi­ spective să devin un con­ nez, urmînd un curs de spe­
DE CE SE PERPETUEAZĂ ilor de muncitori, tehnicieni, Ingineri şi specialişU. creşte structor de înaltă calificare. cializare cu durata de 8
luni. Acum sînt dulgher de
spre cotele finale uriaşa Termocentrală de la Mintia. Ea
va fi In viitor una din cele mai mari cetăţi furnizoare de
Sint venit tocmai de
energie electrică a ţării. categoria a /V-a. pe
Acum termocentrala este un mare şantier pe care sînt plaiurile năsăudene şi la în­
concentrate impresionante forţe tehnice şl umane. ceput nu eram convins că
RESTANTELE î punctele de lucru se dovedesc adevărate fronturi vil ale voi putea, intr-un timp aşa
Munca se Intensifică şl la amploare. Dc la o zi la alta
de scurt, să realizez ceea ce
am realizat. Dar iată că aici,
entuziasmului
constructorilor. Harnicul colectiv al con­
structorilor doreşte ca termocentrala. denumită simbolic pe şantierul „Energocon,-
„Steaua de pe Mureş", să ajungă In cel mal scurt timp la strucţia“, mî-am împlinit
Producţia de lapte-marfă meria (5 500 1), Geoagiu (4 300 rii producţiei de lapte şi a ri­ restanţelor cînd animalele vor puterea de 660 megawaţi. multe dorinţe. Ciştig bine, in
reprezintă unul din indicato­ 1) şi altele. Rău este însă că dicării rentabilităţii sectoru­ ieşi din stabulaţie", este o Aşadar, marele şantier al termocentralei doreşte 6â-şJ medie 2 600 lei lunar; am
care se sol­
mare greşeală,
rii care exprimă in mod sin­ exemplele de acest fel se pot lui zootehnic. Acest lucru se dează cu înjumâtâţirea po­ mărească familia de constructori şl s-o împrospăteze cu condiţii de locuit foarte bu­
tetic activitatea desfăşurată în număra pe degete, majorita­ impune cu acuitate avînd in tenţialului productiv al ani­ noi forte viguroase. Aici este locul potrivit pentru cel care ne, servesc masa la o canti­
sectorul zootehnic, oglindind tea unităţilor prezentind seri­ vedere că şi în anii trecuţi u­ malelor şi a veniturilor bă­ doresc sâ-şl pună braţele şl mintea la înălţarea acestui I. Mate zidar nă, de trei ori pe zi. Pentru
nemijlocit gradul de rentabi­ oase restanţe în onorarea o­ nitatea a înregistrat rezultate neşti ale unităţii. uriaş obiectiv Industrial ; aici este locul cel mal potrivit toţi tovarăşii mei sînt con­
litate în creşterea vacilor. Pri­ bligaţiilor contractuale. cu mult sub nivelul cerinţelor Cu restanţe serioase în în­ pentru însuşirea uror meserii de viilor şi de realizare a Anul trecut a însemnat diţii de muncă bune şi, în­
vite prin această prismă, rezul­ Slaba preocupare a consilii­ şl al posibilităţilor de care deplinirea planului la pro­ unor clştiguri însemnate, in condiţii bune de muncă şl pentru mine un prim pas în deosebi, nenumărate posibili­
tatele înregistrate în anul lor de conducere, a brigadie­ dispune. ducţia de lapte marfă se pre­ viaţă. viaţă; sint foarte satisfăcut tăţi de a ne califica şi spe­
trecut de către cooperativele rilor zootehnici, inginerilor şi Deficienţele în furajarea şi zintă şi cooperativele agrico­ Despre marile avantaje ce le oferă şantierul, despre de faptul că am venit pe cializa din punct de vedere
agricole din judeţul nostru a­ medicilor veterinari în privin­ îngrijirea animalelor sînt o­ le din Nandru, Mârtineşti, condiţiile şl posibilităţile existente, vă vorbesc clţiva mun­ şantierul Termocentralei de profesional şi chiar de a ne
par cu totul nesatisfăcătoare, ţa asigurării cantităţilor şi glindite de oscilaţiile mari ale Dineu Mare, Orăştioara de citori de pe acest mare şantier, salariaţi ai întreprinderii la Mintia, că m-am calificat, ridica nivelul de cultură ge­
restanţa faţă de prevederile sortimentelor de furaje nece­ producţiei de la o lună la al­ „Energoconstrucţla". că am cunoscut oamenii, ora­ nerală, urmînd cursurile se­
contractuale însumind aproa­ sare bunei hrâniri a vacilor ta. Astfel, în luna februarie Jos, Şoimuş şi alte unităţi, un­ şul de pe Valea Mureşului. rale sau fără frecvenţă la
de nutreţurile suculente sau
pe «000 hl. ceea ce a dus la de lapte, organizării judicioa­ C.A.P. Holdea a predat o can­ concentratele lipsesc aproape Eu sint din comuna Şoi- şcolile din localitate.
diminuarea veniturilor bă­ se a reproducţiei şi îngrijirii titate de lapte de zece ori mşu în totalitate din hrana anima­ In viitor intenţionez să-mi muşul Mic, judeţul Harghita, Îmi doresc pentru viitor
neşti cu peste 1 300 000 lei. animalelor se oglindeşte în mică decit cea realizată în lelor. Nerealizarea sortimen­ ridic mai mult nivelul cu­ dar locurile acestea îmi plac să dobîndesc categoria a Vl-a
Pentru acest an se prevede producţia de lapte-marfă ob­ telor respective — care con­ noştinţelor profesionale. Ca nespus de mult, condiţiile de de calificare şi salarizare şi
ca, prin valorificarea mai de­ ţinută. Cum altfel decît ca to- ianuarie. Mai poate fi oa- stituie baza producţiei de recunoştinţă pentru condiţi­ muncă, de locuit, şantierul să mă înscriu la şcoala de
plină a rezervelor existente, lapte — nu este fenomen în- ile asigurate, doresc să de­ însuşi, oraşul Deva ai oa­ maiştri. In perioada şcolari­
producţia de lapte marfă să tîmplâtor, lipsa lor, datorată vin şi eu un bun meseriaş, menii lui m-au determinat zării şantierul nostru acordă
crească cu aproape 23 475 hl Producţia unor deficienţe de ordin or­ ba chiar mai mult, să-mi îm­ să iau hotărirea de a mă sta­ ca bursă salariul mediu avut
faţă de realizările anului tre­ ganizatoric, perpetuîndu-se de bogăţesc şi cunoştinţele de bili definitiv aici, chiar du- in munca prestată anterior.
cut. Se pune însă întrebarea : la un an la altul. cultură generală.
s-au înlăturat neajunsurile Necesitatea ridicării renta­ Profit de această plăcută
manifestate în anul trecut in de lapte — marfă bilităţii sectorului zootehnic ocazie, care mi-o oferiţi, spre
privinţa creşterii producţiei impune iniţierea unor acţiuni a îndemna şi pe alţi tineri Important de rejinut
de lapte şi ce garanţii se ofe­ hotârîte din partea organelor doritori să realizeze lucruri
ră câ nu se va mai înregistra agricole Judeţene şi a condu­ frumoase in viaţă, să-mi ur­
re vorba de o rentabilitate a
nici o restanţă la producţia tal nesatisfâcâtoare poate fi a­ fermei de vaci în acest caz, cerilor unităţilor pe linia spo­ I. Bogăţeanu dulgher meze exemplul, să vină cu Şantierul „Energoconstrucţla* Deva-MInlia anga­
contractată ? preciată situaţia întîlnitâ la cînd animalele abia au asi­ ririi producţiei de furaje. Este încredere să se angajeze pe jează :
C.A.P. Sâlciva de unde în lu­
Analiza rezultatelor obţinu­ na februarie nu s-a livrat nici gurate raţii de întreţinere? A­ cu totul anormală situaţia ca Lucrez pe şantierul Între­ * şantierul Termocentralei de — zidari, dulgheri, flerarl-betonlşti, sudori şl
te Sn cele două luni care au un litru de lapte, deşi unita­ semenea rezultate nu sint de­ în condiţiile judeţului nostru, prinderii „Energoconstruc- la Deva-Mintia.
trecut de la începutul anului tea a încheiat un act adiţional cît urmarea lipsei de răspun­ unde se poate asigura exce­ ţia“ de aproape trei ani, de muncilor! necalUloaţl (cu Însemnate posibilităţi de ca­
permite să se formuleze deja prin care se obliga ca de la dere manifestată de conduce­ dent de nutreţuri la unele loc fiind din Mintiul Gher­ lificare).
o serie de concluzii cu privi­ cele 100 vaci existente în e­ rea unităţii pentru aplicarea sortimente, să se Invoce mo­ lei, judeţul Cluj. Condiţiile
re la preocuparea conduceri­ fectiv să predea la industria măsurilor de creştere a pro­ tivul că „producţiile slabe bune dc pe acest şantier
lor unităţilor şi a cadrelor laptelui 2 400 1 ? Apare, de a­ ducţiei de furaje şi înlătura­ obţinute în zootehnie se dato- mi-au uşurat mult posibili­ S e a s i g u r ă :
tehnice din C.A.P. pentru îm­ semenea, inexplicabil faptul resc lipsei de furaje*. Pornind tăţile de calificare. Astfel,
bunătăţirea condiţiilor de hrâ- că deşi C.A.P. Burjuc deţine rea pierderilor de nutreţuri. de la analiza temeinică a fac­ după cursul de calificare, am
nire şi Îngrijire a animalelor. un efectiv mai mare cu 132 Sectorul zootehnic este pri­ torilor ce determină randa­ devenit dulgher de categoria — spor de şanlier din prima zi de lucra (8 lei pe
Din păcate acestea nu sînt de­ de vaci faţă de cel al coope­ vit ca o „cenuşăreasă* şi în mentul nesatisfâcător al fer­ a lll-a. Chiar din primele
loc îmbucurătoare, cu excep­ rativei agricole din Bejan, în cadrul cooperativei agricole melor de animale, se cere ca zile ale venirii pe şantier am zi penlra muncitori calificaţi şl 4 lei pe zi muncito­
ţia cîtorva unităţi unde can­ luna februarie a livrat cu 570 din Beriu. Altfel nici nu se începînd de pe acum să fie primit un- salariu bun, spor rilor necallflcaţi);
titatea de lapte livrată depă­ l lapte mai puţin faţă de a­ stabilite măsuri eficiente în dc şantier, masă la cantină,
şeşte prevederile contractelor. ceastă unitate. Este de datoria poate concepe ca în 59 de zi­ scopul gospodăririi chibzuite am fost cazat imediat in lo­ — salarizarea în acord ;
In rîndul cooperativelor agri­ consiliului de conducere al le să se livreze abia 5 600 1 a suprafeţelor destinate pro­ cuinţă confortabilă. Şantie­ — cazarea gratuită;
cole care au asigurat condi­ C.A.P. Burjuc să reflecteze cu lapte din planul de 11 000. de ducerii de nutreţuri. Astfel se rul îmi acordă şi 3 zile în­ F. Horvath fierar betonlst
ţii pentru ca încă din primele toată răspunderea asupra lip­ la aproape 90 de vaci(?). A sta vor crea condiţii pentru depă­ voire pentru vizitarea fami­ — masa la cantină de 3 ori pe zi, contra cost;
luni ale anului să înregistre­ surilor existente în organiza­ şirea producţiilor stabilite şi liei, pe costurile şantierului, Am venit pe şantier din — permisii din 45 în 45 zile pentru vizitarea fami­
ze avansuri faţă de graficele rea activităţii fermelor (le a- liniştit şi a nu-ţi „face pro­ a veniturilor planificate a se din 45 in 45 de zile. satul Bichiş, judeţul Mureş, liei timp de 3 zile, pe cheltuiala şantierului.
- 1 • ’ BCorTJPnM situ- realiza din sectorul zootehnic.