Page 44 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 44
DRUMUL SOCIAL
s a c
Concluziile Consiliului Naţional S E C V E N Ţ E IN T E R N A A
al Frontului Unităţii Socialiste SALUTUL COMITETULUI CENTRAL
cu privire la rezultatele alege AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
rilor de deputaţi de la 2 martie prezentat celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia
de către tovarăşul Emil Bodnaraş
venit cu iniţiative preţioase Indepllnindu-şi mandatul
pentru îmbunătăţirea muncii încredinţat de popor, fiecare Stimaţi tovarăşi, ţile de Fier, în dezvoltarea co 25-a aniversare a eliberării relaţii şi influenţe In lume ale nia socialistă promovează con
(Urmore din pag. 1)
în toate sectoarele vieţii so deputat are îndatorirea să ac îmi este deosebit de plăcut laborării tehnico-ştiinţifice şi ţării de sub jugul fascist — ţârilor socialiste. Afirma secvent o politică de pace,
ciale. Dezbaterea deschisă şi tiveze cu toată răspunderea în ca în numele Comitetului Cen culturale, în lărgirea legătu constituie o vie dovadă că a rea acestor principii cores îndreptată spre îmbunătăţirea
multilaterală, schimbul liber cadrul organelor puterii de tral al Partidului Comunist rilor dintre partidele noastre ceastă politică se identifică cu punde necesităţii ca fiecare continuă a climatului interna
de opinii asupra problemelor stat, să păstreze o permanen Román, al întregului nostru şi dintre organizaţiile obşteşti. interesele poporului. partid comunist să-şi poată tional, dezvoltă colaborarea e-
statele, indiferent de orîndui- de interes general şi local,
rea lor soeial-politică, în in care au caracterizat campania tă legătură cu alegătorii, să partid, al oamenilor muncii O contribuţie însemnată la Partidul nostru stăruie în îndeplini cu succes rolul de conomicâ, politică, cultural-
dezvoltarea continuă a legă
teresul păcii şi securităţii in se siétuiasca cu ci şi să-i din Republica Socialistă Româ mod deosebit asupra dezvol avangardă a clasei sale, cea ştiintiiicâ cu toate ţările, Indi
ternaţionale. Prin votul de la electorală, sînt o mărturie mobilizeze la rezolvarea tutu nia să adresez delegaţilor la turilor frăţeşti dintre partide tării în ritm susţinut a econo mai înaintată forţă a socie ferent de orîndutrea lor socia
grăitoare a drepturilor politi
2 martie, poporul român şi-a ce largi de care se bucură ce ror problemelor dezvoltării e cel de-al IX-lea Congres al U le, ţările şi popoarele noastre miei ţării şi a progresului so tăţii, şi să-şi asume în faţa la, pe baza principiilor verifi
aduc intîlnirile dintre condu
reafirmat cu putere voinţa şi tăţenii, a democratismului re conomice, sociale şi culturale niunii Comuniştilor din Iugo cătorii de partid şi de stat ai cial, plecînd de la convingerea întregii naţiuni toate răspun cate de viată ale respectării in
hotărîrea de a întări neconte a ţârii, a judeţelor, a tuturor slavia, tuturor comuniştilor şi că întărirea şi dezvoltarea derile care derivă din acest dependentei şi suveranităţii, e-
nit orinduirea socialistă, a a- al şi profund al societăţii localităţilor patriei, la vasta o popoarelor Iugoslaviei vecine României şj Iugoslaviei, in multilaterală a fiecărei ţări rol. Practicarea acestor prin galilălii în drepturi, neameste
păia cuceririle sale revoluţio noastre, bazat pe cuceririle peră de desâvîrşire a con şi prietene, un cald salut fră frunte cu tovarăşii Nicolae socialiste constituie principala cipii răspunde pe deplin exi cului In treburile Interne şi ale
nare, independenţa şi suvera revoluţionare ale oamenilor strucţiei socialiste ţesc. Ceauşescu şi Iosip Broz Tito îndatorire internaţionalistă a genţelor crescînde ale întări avantajului reciproc. Ţara noas
nitatea naţională a patriei. muncii. Măsurile luate în ul Organele centrale şi locale Uniunea Comuniştilor din Partidul şi guvernul nostru fiecărui partid, premisa fun rii prieteniei şi conlucrării tră militează pentru Întărirea
Rezultatul scrutinului pune timii ani de partid au stimu ale puterii de stat, ministe Iugoslavia, care în aceste zile sînt hotărîte să dezvolte în damentală a avîntului, trăini- statelor socialiste în spiritul încrederii între state, exclude
in lumină cu deosebită preg lat iniţiativa maselor, parti rele, organizaţiile şi instituţii sărbătoreşte 50 de ani de la continuare şi să întărească re ciei şi forţei întregului sistem stimei şi încrederii reciproce. rea folosirii forţei in raporturi
nanţă trăinicia orînduirii ciparea lor tot mai largă şi le politice şi obşteşti, econo crearea Partidului Comunist, laţiile frăţeşti dintre Partidul mondial socialist, a creşterii Nesocotirea sau încălcarea a le internaţionale, pentru stin
noastre socialiste, identitatea mai efectivă la conducerea mice, sociale şi culturale au şi-a cîştigat un binemeritat Comunist Román şi Uniunea continue a prestigiului şi in cestor principii în relaţiile gerea focarelor de tensiune,
de ţeluri a clasei muncitoare, treburilor de stat şi obşteşti, obligaţia să studieze cu toată prestigiu prin lupta neînfrica Comuniştilor din Iugoslavia, fluenţei sale în lume. In ace dintre ţările socialiste, încer destindere şi Înlăturarea peri
ţărănimii şi intelectualităţii, afirmarea multilaterală a ca atenţia problemele ridicate de tă dusă în fruntea clasei dintre Republica Socialistă laşi timp, ca o expresie a carea de a limita atributele colului unui război mondial.
prietenia frăţească dintre po pacităţilor creatoare ale celor oamenii muncii în timpul muncitoare, a forţelor înain România şi Republica Socialis profundului său ataşament fa de suveranitate ale statului
porul román şi naţionalităţile ,ce muncesc. campaniei electorale şi să le tate ale ţării, pentru apărarea tă Federativă Iugoslavia, avînd ţă de cauza şi principiile in socialist, orice formă de ames Partidul şl poporul nostru,
conlocuitoare, unitatea indes Frontul Unităţii Socialiste soluţioneze corespunzător ce intereselor vitale ale celor ch profunda convingere că a ternaţionalismului socialist, tec în treburile interne ale pe deplin solidare cu eroicul
tructibilă a tuturor oamenilor aduce cele mai calde mulţu rinţelor maselor largi popu muncesc, împotriva ocupaţiei ceasta corespunde intereselor România pune în centrul în altui stat, sînt profund dăună popor vietnamez căruia l-au a
muncii in jurul Partidului miri clasei muncitoare, ţără lare, ale construcţiei socialis hitleriste, pentru- salvgardarea popoarelor din cele două ţări, tregii sale politici externe toare cauzei socialismului. cordat şi îi acordă Întregul
Comunist Român. El confirmă nimii, intelectualităţii, oame te. independenţei şi suveranităţii cauzei socialismului, progresu prietenia şi alianţa cu toate Partidul Comunist Român îşi sprijin material, moral şi poli
lui şi păcii.
încă o dată coeziunea tutu nilor muncii români, ma Acţionînd în strinsă unita naţionale, pentru făurirea o- ţările socialiste, de care ne exprimă deplina încredere în tic, consideră că începutul fă
ror forţelor social-politice ghiari, germani şi de alte na te, sub conducerea Partidului rînduirii socialiste. Sub conducerea Partidului leagă ideologia comună mar capacitatea partidelor comu cut prin tratativele de la Paris
ale ţării noastre, a cărei ex ţionalităţi, pentru încrederea Comunist Român, organizaţii Comuniştii români, oamenii Comunist Român, oamenii xist-leninistă, comunitatea o- niste, a clasei muncitoare şi a trebuie continuat, incit să se
presie organizatorică o consti cu care şi-au dat votul candi le de masă, obşteşti şi profe muncii din ţara noastră se muncii din ţara noastră des rînduîrii sociale şi a ţelurilor popoarelor din ţările socialis realizeze încetarea agresiunii
tuie Frontul Unităţii Socialis daţilor săi şi se angajează sionale, care alcătuiesc Fron bucură din toată inima de re făşoară o vastă şi fructuoasă revoluţionare. Această orien te de a asigura desfăşurarea S U.A in Vietnam, să fie re
te. să-şi închine toate eforturile tul Unităţii Socialiste, vor alizările de seamă obţinute în activitate creatoare pentru în tare constantă se oglindeşte în cu succes a operei de construi stabilită pacea, respectîndu-se
Consiliul Naţional, al Fron realizării programului cu ca pune în centrul activităţii lor construcţia socialistă de oa făptuirea programului elabo dezvoltarea colaborării econo re a socialismului în ţările dreptul poporului vietnamez de
tului Unităţii Socialiste vede re s-a prezentat în alegeri. mobilizarea milioanelor lor de menii muncii din Republica rat de Congresul al IX-lea al mice, politice, culturale, teh lor, de a dezvolta şi a apăra a hotărî singur, fără amestec
In acest vot angajamentul Consiliul Naţional al Frontu membri, a tuturor oamenilor Socialistă Federativă Iugosla partidului, în vederea desăvîr- nico-ştiinţifice a ţârii noastre cuceririle lor revoluţionare, de străin, asupra destinelor sale.
ferm al oamenilor muncii de lui Unităţii Socialiste, consi muncii, indiferent de naţiona via, sub conducerea Uniunii şirii construcţiei socialismului. cu statele socialiste frăţeşti. a reprezenta socialismul cu După părerea noastră, este In
a-şi consacra întreaga ener liile judeţene, orăşeneşti şi litate, la înfăptuirea sarcini Comuniştilor din Iugoslavia. Rezultatele bune dobîndite în Partidul nostru se pronunţă demnitate, de a da internaţio interesul tuturor popoarelor
gie, priceperea, capacitatea de comunale vor desfăşura în lor stabilite de partid, în ve Creşterea susţinută a produc primii 3 ani ai cincinalului in pentru extinderea şi perfecţio nalismului proletar o nouă din Orientul Aprbpiat, precum
continuare o intensă activita
muncă şi talentul traducerii te social-politică, vor dezbate derea înaintării Rdmăniei pe ţiei materiale, crearea de noi dezvoltarea producţiei mate narea colaborării şi cooperării bogăţie şi vigoare. şl al păcii generale, să fio li
in viaţă a politicii Partidului drumul socialismului, al pro ramuri industriale şi înzestra riale, a ştiinţei şi culturii şi economice dintre ţările socia In această concepţie, Parti chidat focarul de tensiune din
Comunist Román, politică iz- problemele principale ale po gresului şi bunăstării. Stă în rea întreprinderilor cu1 tehni în ridicarea nivelului de trai liste în condiţiile respectării dul Comunist Român şi gu această zonă a lumii, să se re
externe a
liticii interne şi
vorîtă din cerinţele edificării României, ale dezvoltării ju puterea noastră să asigurăm că înaintată, participarea tot al poporului ne dau convin intereselor dezvoltării multi vernul României socialiste sînt glementeze prin mijloace paş
depline a socialismului, pusă deţelor, oraşelor şi comunelor, întărirea continuă a potenţia mai activă a Iugoslaviei la gerea că obiectivele stabilite laterale a economiei naţionale hotărite să acţioneze neabă nice problemele care confruntă
în slujba intereselor vitale ale vor acţiona neabătut pentru lului economic al patriei, să circuitul economic mondial, vor fi nu numai realizate, ci a fiecărei ţări socialiste, cît şi tut pentru depăşirea dificul statele de aici, prin aplicarea
tuturor categoriilor şi pături înfăptuirea obiectivelor stabi ridicăm industria şi agricul dezvoltarea învăţămîntului, şi depăşite a principiilor marxist-leninis- tăţilor existente în mişcarea rezoluţiei Consiliului de Secu
lor sociale, ale întregului po lite de partid in vederea pro tura României la nivelul ţări ştiinţei şi a creaţiei spirituale, Acordind o atenţie perma te cu privire la relaţiile din comunistă şi muncitorească, ritate din noiembrie 1967 şi de
tre statele socialiste.
por. încrederea nestrămutată păşirii patriei noastre socia lor cu o economie avansată, au permis ridicarea continuă nentă dezvoltării orînduirii so pentru normalizarea şi con plina recunoaştere şi respecta
a maselor în partid, adeziu liste. pentru ca harnicul nostru po a nivelului de trai material şi cialiste în pas cu cerinţele fie Sistemul mondial socialist solidarea relaţiilor dintre ţă re a intereselor şi drepturilor
nea lor faţă de politica sa por să se bucure de condiţii cultural al celor ce muncesc. cărei etape istorice, Partidul reprezintă astăzi principala rile socialiste, dintre partide legitime ale fiecărui popor din
marxist-leninistă reprezintă Consiliul Naţional al Fron de trai din ce în ce mai bune. Pe arena internaţională, Iugo Comunist Român a adoptat în forţă materială şi politică a le comuniste şi muncitoreşti, această regiune.
garanţia sigură a înfăptuirii tului Unităţii Socialiste consi Frontul Unităţii Socialiste slavia contribuie activ la dez ultimii ani măsuri de impor luptei împotriva imperialismu pentru reclădirea coeziunii şi România acordă o Importan
obiectivelor privind făurirea deră că deputaţii aleşi în fo cheamă toţi cetăţenii ţării — voltarea colaborării dintre tantă fundamentală pentru lui, principalul reazem al po unităţii lor pe o nouă treap tă deosebită înfăptuirii securi
unei economii moderne, baza rul suprem al ţării vor trebui muncitori, ţărani, intelectuali, state, la asigurarea păcii şi perfecţionarea conducerii şi poarelor în apărarea păcii şi tă. Avem deplina convingere
tă pe o industrie puternică şi să-şi aducă întreaga contribu bărbaţi şi femei, tineri şi securităţii popoarelor, depune planificării economiei naţio securităţii internaţionale. De , că ceea ce în mod obiectiv tăţii în Europa, militează activ
o agricultură înaintată, per ţie la perfecţionarea activită vîrstnici, români, maghiari, eforturi, alături de alte ţări, nale, a metodelor de organiza coeziunea ţărilor socialiste de uneşte ţările socialiste, parti pentru normalizarea şi îmbu
fecţionarea relaţiilor sociale şi ţii Marii Adunări Naţionale, germani şi de alte naţionali pentru rezolvarea marilor pro re şi conducere a întregii pinde în cea mai mare măsură dele comuniste şi muncitoreşti nătăţirea raporturilor, pentru
lărgirea democraţiei socialiste, corespunzător rolului şi sarci tăţi — să muncească neobosit bleme care confruntă comuni vieţi sociale, întărirea rolului forţa şi capacitatea de luptă este mai puternic decît diver promovarea unui climat de pri
înflorirea învăţămîntului, şti nilor sporite ce-i revin în e pentru îndeplinirea angaja tatea mondială. conducător al partidului şi a a întregului front mondial an- genţele şi deosebirile de pă etenie şi cooperare între state
inţei şi culturii, ridicarea ne laborarea şi consacrarea lini mentelor asumate in întrece Prietenia şi colaborarea ro- rolului organizator al sta tiimperîalist. Viaţa demon reri vremelnice. le continentului nostru, fn a
încetată a bunăstării membri ilor directoare ale politicii in rea socialistă care a cuprins măno-iugoslavă — avînd vechi tului socialist, dezvoltarea de strează că baza trainică pen Partidul Comunist Român cest scop, tara noastră se pro
lor societăţii. terne şi externe a României, întreaga ţară în întîmpinarea tradiţii în trecutul atît înde mocraţiei socialiste, afirmarea tru asigurarea unei unităţi îşi manifestă activ solidarita nunţă pentru desfiinţarea con
Amploarea pe care a cunos în adoptarea legilor şi respec celei de-a 25-a aniversări a părtat cît şl apropiat al luptei, iniţiativei creatoare a colecti conştiente şi active a ţărilor tea cu lupta tuturor celorlal comitentă a blocului agresiv
cut-o campania electorală, in tarea legalităţii socialiste Es eliberării României de sub ju nu o dată comune, pentru li velor de oameni ai muncii şi socialiste o constituie aplica te partide comuniste şi mun N AT.O. şl a Tratatului do la
tensa activitate socială şi po te necesar ca Marea Aduna gul fascist pentru a transpune bertate şi independenţă — se apropierea conducerii de pro rea strictă în relaţiile dintre citoreşti, dezvoltă legăturile Varşovia, pentru lichidarea ba
litică pe care ea a prilejuit-o re Naţională să exercite un în fapt măreţele perspective dezvoltă fructuos, în spiritul ducţie, pentru întărirea lega ele a principiilor egalităţii în frăţeşti cu aceste partide pe zelor militare străine de pe te
în toate oraşele şi satele, par control mai activ asupra or de progres şi civilizaţie care deplinei încrederi. stimei şi lităţii socialiste şi promovarea drepturi, respectării indepen baza respectului reciproc faţă ritoriul altor state şi retrage
ticiparea a milioane şi mili ganelor centrale ale statului, se deschid în faţa ţării noas înţelegerii reciproce, pe teme consecventă a principiilor denţei şi suveranităţii, nea de normele marxist-leniniste rea tuturor trupelor străine în
oane de cetăţeni, practic a în asupra măsurilor şi holărîri- tre lia durabilă a orinduirii so de echitate socială. mestecului în treburile inter alo colaborării internaţionaliste, limita graniţelor lor naţionale.
tregului popor, la dezbaterea lor acestora, a întregii activi In numele tuturor forţelor cialiste din ţările noastre, a încrederea neclintită a în ne, întrajutorării tovărăşeşti, Pentru rezolvarea pozitivă sl
problemelor de bază ale dez tăţi de stat sociale şi politice unite în ca telurilor lor comune : făurirea tregii noastre naţiuni în par ca elemente inseparabil lega considerînd câ aceasta contri eficientă a problemelor secu
buie în cea mai mare măsură
voltării orînduirii noastre, ale Deputaţii în consiliile popu drul Frontului Unităţii Socia socialismului, înfăptuirea idea tidul comunist, adeziunea şi te de internaţionalismul so la realizarea înţelegerii mu rităţii europene este necesar să
politicii interne şi externe a lare vor trebui să militeze ne liste, .Consiliul Naţional îşi ex lurilor de progres şi prospe hotărîrea maselor celor ce cialist. expresie a unei solida tuale şî a unităţii mişcării co se tină seama de realităţile is
partidului şi statului ilustrea obosit ca organele locale ale primă convingerea câ oame ritate, promovarea păcii şi muncesc de a înfăptui politi rităţi liber consimţite şi, prin muniste şi muncitoreşti inter torice existente, să se recunoas
ză inalta conştiinţă politică a puterii şi administraţiei de nii muncii, înfăptuind neabă securităţii in lume. Intensifi ca sa — demonstrate cu preg aceasta, mereu actuale. naţionale. că cele două state germane
oamenilor muncii, grija lor stat să-şi îndeplinească în ce tut politica internă şi externă carea relaţiilor multilaterale nanţă de rezultatele recente Aceste principii constituie o rare s-au format si inviolabili
profund patriotică pentru des le mai bune condiţii largile a partidului şi statului nostru, dintre ţările noastre îşi găseş lor alegeri de deputaţi in Ma cerinţă obiectivă, izvorîlă din Partidul şi poporul nostru tatea frontierelor statornicite în
tinele ţării. Cetăţenii şi-au de atribuţii cu care sînt investi vor obţine noi şi tot mai mari te expresia în creşterea volu rea Adunare Naţională şi con natura social-economică a o- nutresc o caldă simpatie faţă Europa după cel de-al doilea
semnat reprezentanţii în or te prin lege, să*asigure valo izbînzi în deşăvîrşirea gran mului schimburilor comercia siliile populare, de însufleţirea nnduirii socialiste, din condi de lupta tuturor popoarelor război mondial
ganele puterii de stat dintre rificarea resurselor materiale diosului edificiu al socialis le, în construcţia în comun cu care oamenii muncii se ţiile diferite în care se dez împotriva imperialismului, co Pentru a conlribui la înfăp
cei mai buni şi mai activi oa şi de muncă, dezvoltarea for mului, vor contribui la ridica a marelui sistem hidroenerge pregătesc să intîmpine cu rea voltă fiecare dintre ţările so lonialismului şi neocolonialîs- tuirea securităţii pe continen
meni ai muncii, au analizat ţelor de producţie şi a econo rea prestigiului internaţional tic şi de navigaţie de la Por lizări remarcabile cea de-a cialiste şi din multitudinea de mului, pentru eliberarea de tul nostru. România socoteşte
cu exigenţă activitatea desfă miei locale, a învăţămîntului al României, la triumful cau sub jugul asupririi, pentru li necesar — după cum o arătat
şurată pentru aplicarea măsu şi culturii, buna gospodărire zei socialismului şi păcii în bertate .şi independenţă, pen recent secretarul general al
rilor de dezvoltare economică şi înfrumuseţarea oraşelor şi lume, al idealurilor de liber Lucrările Congresului U. C. I. tru dezvoltarea noilor state Comilelului Central al Partidu
şi social-culturală a ţării şi comunelor, creşterea continuă pe drumul făuririi unei eco lui Comunist Român, preşedin
au formulat numeroase suges a nivelului de trai al popu tate şi independenţă ale po nomii de sine-stătătoare şi al tele Consiliului de Stat, tova
militează
tii, critici şl propuneri, au laţiei. poarelor. BELGRAD 12 — Cores gerea şi verificarea membri tor rapoarte să se desfăşoare progresului social, respectarea răşul Nicolae Ceauşescu — că
neabătut pentru
pondentul Agerpres, N. Plo- lor organelor U.C.I. ; 5) Ra pe comisii. Congresul a a dreptului fiecărui popor de a trebuie intensificate eforturile
peanu, transmite : Miercuri poartele comisiilor şi adop doptat, de asemenea, hotărî hotărî singur asupra destine pentru realizarea înţelegerii în
dimineaţa, în prima şedinţă tarea documentelor celui rea de a nu se da citire ra lor sale. tre toate statele din Balcani,
Congres al
de-al
IX-lea
NIGERIA După exproprierea bu plenară a celui de-al IX-lea U.C.I. : a) Rezoluţia „Dezvol portului preşedintelui U.C.I,, In actualele condiţii, cinrl pentru transformarea Balcani
I. B. Tito, „Problemele inter
Congres al Uniunii Comu
lor tnt.r-o zonă a păcii şi cola
niştilor din Iugoslavia, de tarea socialistă in Iugoslavia ne şi internaţionale actuale imperialismul, cercurile agre borării Noi exprimăm ferma
legaţii au adoptat următoa pe baza autoconducerii şi şi rolul U.C.I. în sistemul so sive militariste, revanşarde. în convingere că întărirea priete
calcă grav normele relaţiilor
cialist bazat pe autoconduce
sarcinile Uniunii comunişti
rea ordine de zi, propusă de
niei şi colaborării româno-iu-
Interviul nurilor I.P.C. în Peru Edvard Kardeli, membru al lor" ; b) Rezoluţia „Uniunea re", deoarece preşedintele internaţionale, întreţin focare goslave serveşte acestei cauze
Prezidiului CC. al U.C.I., Comuniştilor din Iugoslavia Tito îl pusese anterior la dis de încordare, interesele supre a bunei înţelegeri în regiunea
care a prezidat prima şedin în lupta pentru o colaborare poziţia tuturor delegaţiilor. me ale păcii cer statelor, for Halt anilor şî prin aceasta, se
HAVANA 12. — Corespondentul Agerpres, V Stamate,
ţelor iubitoare dc pace să ac
generalului transmite : In cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele ţă internaţională bazată pe ega In legătură cu acest docu ţioneze pentru a împiedica re curităţii europene şi interna
drepturi, pentru
litatea- în
1) Rapoartele privind acti
Republicii Peru, generalul Jüan Velasco Alvarado, o abor vitatea organelor U.C.I. ~ a pace şi socialism" c) Rezo ment preşedintele Iosip Broz întoarcerea la „războiul rece" ţionale.
Tito a rostit un cuvînt intro
dat problemele legate de relaţiile dintre Peru şi Statele Uni Comitetului Central, precum luţia „Bazele ideologico-polî- ductiv. si a face să triumfe linia des- Partidul şî guvernul nostru,
Gowon te, în urma exproprierii bunurilor firmei nord-americane „In şi a Comisiilor de control şi tice ale dezvoltării în conti In cursul după-amiezii lu lindcrii şi colaborării între toa întregul popor român sînt ferm
ternational Petroleum Company'1 (IPC). Generalul Alvarado de revizie ; 2) Raportul „Pro nuare a Uniunii Comunişti crările s-au desfăşurat in ca te ţările Pentru aceasta este hotărite să militeze şi în viilor
a precizat, potrivit trimisului special la Lima al agenţiei Pren blemele interne şi internaţio lor din Iugoslavia" ; d) Sta drul celor şapte comisii po CLi ţoală energia pentru a-şi în
sa Latina, că „problemele dintre guvernul peruvian şi IPC nale actuale şi rolul U.C.I. tutul U.C.I. ; G) Verificarea litice. necesară renunţarea la demon deplini cu cinste rolul de deta
sînt lichidate". IPC datorează statului peruvian aproximativ straţii de forţa şi la reînvierea şament activ în lupta pentru
LONDRA 12 (Agerpres). în cadrul sistemului socialist alegerii organelor şi alegerea ★
Intr-un Interviu acordai zia 690 milioane dolari, în timp ce valoarea bunurilor expro bazat pe autoconducere", preşedintelui Uniunii Comu In numărul de joi 13 mar metodelor generatoare de ten victoria măreţei cauze a socia
priate se ridică la col mult 120 milioane dolari „Hotărîrea
rului „Daily Express“, gene guvernului nostru, a arătat vorbitorul, este o problemă de prezentat de preşedintele niştilor din Iugoslavia; 7) Di tie a.c al revistei „Komu- siuni, afirmarea unui spirit lismului, progresului şi păcii.
ralul Gowon, şeful statului suveranitate, iar suveranitatea nu are preţ“ U.C.I., Iosip Broz Tito ; 3) verse. nist", organ al U.C.I., este constructiv pcnlru găsirea de In încheiere, vă rog .să-mi
federal nigerian, a declarat Adoptarea regulamentului Congresul a hotârît ca ra publicat Salutul. Comitetului soluţii reciproc acceptabile în permitclî să adresez Uniunii
că „războiul este o proble Aplicarea amendamentului Hickenlooper de către Statele privind lucrările celui de-al poartele de activitate ale C.C. Central al Partidului Comu probleme dc interes comun. Comuniştilor din Iugoslavia,
mă internă a Nigeriei, o lup Unite, a arătat Alvarado, ar însemna „declanşarea unui război IX-lea Congres, alegerea or şl comisiilor de control şl nist Român adresat celui popoarelor Iugoslaviei cele moi
tă între fraţi, şi nigerienii economic al unei ţări puternice împotriva unei ţări mici, iar ganelor de lucru şi a pre- revizie, prezentate anterior de-al IX-lea Congres al U Pornind de la faptul câ în e bune urări de noi succese In
înlr-o asemenea situaţie o ţară mică are dreptul să se apere
trebuie să rezolve ei înşişi cum poale" O strangulare economică impusă Perului va zidiilor comisiilor Congresu în scris delegaţilor, să nu niunii Comuniştilor din Iu poca actuală răspunderea pen construirea socialismului, în
goslavia, prezentat de către
mai fie citite în plenară, iar
lui ; 4) Adoptarea hotărtrii
problemele lor”. El s-a pro întări solidaritatea ţărilor lalino-americane în ajutorul sta discuţiile pe marginea aces tovarăşul Emil Bodnaraş. tru soarta păcii revine fiecă înflorirea patriei. în făurirea
nunţat împotriva discutării cu privire la numărul, ale rui stat, mare sau mic, Româ- unui viitor de prosperitate şi
situaţiei din Nigeria în Ca tului peruvian. fericire.
mera Comunelor din Anglia.
Gowon a dezminţit bom
bardarea locurilor popu dresat Comitetului O.N.U, vocate dc incidentele ce au Veneţia să fie un oraş lo
late de către aviaţia fede se desfăşoară greva generală ris şedinţa săptâmînală o pentru decolonizare invitaţia avut loc în oraşul Pucrto cuit şî nu un muzeu imens. tr-un apel adresat preşedin
rală nigeriană, dar In ace de 24 de orc declarată de a- bişnuită a Consiliului de Mi de a trimite reprezentanţi Ia Montt, unde şapte persoane telui Rene Barrîcnlos, publi
laşi număr al ziarului „Daily proapc două milioane dc niştri al Franţei. In cadrul Dar es Salaam pentru con au fost ucise. O demonstra cat in presa din capitala Bo-
Express" a fost inserată o CURIER muncitori agricoli, dijmaşi şi reuniunii, ministrul afaceri vorbiri cu liderii mişcării dc ţie organizată marţi Ia San 9 9 9 livici. se menţionează că, de
Departamentul dc Stat al
relatare despre efectuarea cultivatori de flori, aparţi- lor externe, Michel Dcbrc, a eliberare naţională din Afri tiago de Chile a fost împrăş S.U.A. a recunoscut in mod fapt. activitatea acestei a
prezentat o informare asupra
unui bombardament din U- nind celor trei mari centra recentei vizite făcute ia Bonn. ca. aflaţi in capitala tanzani tiată de forţele de poliţie. Dc oficial că un grup dc puş genţii constituie o imixtiune
muahia, localitate controla le sindicale — CGIL, CISL El a declarat membrilor gu an&. asemenea, partidele comunist caşi marini americani au în treburile interne ale ţă
tă de forţele biafreze, unde In cadrul celei de-a 55-a şi UIL. Greviştii revendică vernului că întrevederile din şi socialist din Chile au dat pătruns recent, pe o distan rii. Ambasada americană şi
eu fost ucise 35 de persoa sesiuni a Comitetului pen îmbunătăţirea condiţiilor dc tre cancelarul R.F. a Germa publicităţii o declaraţie co ţă de 2 km pe teritoriul Lao- agenţia ci de informaţii, con
ne. Şeful stalului federal ni tru problemele sediului muncă şî de viaţă, respecta niei, Kurt Gcorg Kicaînger. £ • 0 Rl- mună în care critică guver sului. Purtătorul dc cuvint tinuă apelul, controlează tot
Preşedintele S.U.A.,
mai mult presa şi posturile
rea drepturilor lor sindicale,
gerian a exprimat voinţa de UNESCO, care s-a deschis se pronunţă împotriva pozi şi generalul de Gaullc, care chard Nixon, va anunţa la nul pentru comportarea po al Departamentului de Stat dc radio bolivicne. Condam
a obţine victoria mllilară, marţi la Palatul UNESCO ţiei asumate dc Confederaţia vor începe joi la Paris, vor sfîrşitul acestei săplămini, liţiei in cursul tulburărilor a confirmat in cursul zilei nând această imixtiune, sin
si a adăugat că înaintarea din Paris, reprezentantul marelui patronat agricol — fi axate in special asupra hotărîrea sa în problema dc la Puerto Montt. S-a a dc marţi că ambasadorul dicalul ziariştilor subliniază
unităţilor sale este lentă României, ambasadorul Va Confagricullura — faţă dc problemelor vest-europene şi construirii controversatului nunţat organizarea in zilele S.U.A. la Vicntianc, William că „presa unei ţâri suverane
deoarece nu vrea să provoa lentin Lipatti, a fost ales reglementarea problemelor relaţiilor dintre cele două sistem dc rachete antlrachctă următoare a unor mitinguri Sullivan, a fost însărcinat să nu trebuie să sc afle sub
ce pierderi masive în rindu- preşedinte al acestui orga muncitorilor agricoli şi dij- ţ&ri. „Scntinel' — a declarat pur de protest la Santiago de prezinte guvernului laoţian controlul unei organizaţii ca
rlle populaţiei ibo. nism permanent, din care maşilor. tătorul de cuvint al Casei Chile şi în alte oraşe ale ţă scuzele necesare. re reprezintă interesele unul
★ fac parte 15 ţări. Albe, Ronald Zicglcr. rii. stat străin".
UMUAH1A 12 (Agerpres). Primul ministru al Tailan- Aminarca adoptării decizi
Un avion aparţinînd forţe 999 La clădirea Capiloiiului dci, Thanom Kiltikachorn, a ei finale, pe care preşedin Numărul avioanelor ame 9 9 9
Un nou complot îndreptat
lor militare federale nigeri- împotriva autorităţilor lega din Caracas a avut loc marţi prezentat marţi lista guver tele Nixon promisese la con ricane doborîtc sau distruse
ene a bombardat marţi lo le ale Guineei a fost desco ceremonia instalării noului nului ţârîi. format în urma ferinţa sa de presă din 4 Senatul italian a aprobat la sol in cursul lunii ianua Pentru a doua oară in a-
calitatea Umuahia. centrul perit în cursul anchetării a preşedinte vcnczuelcan, Ra alegerilor generale desfăşu martie, că o va comunica la o declaraţie în care sc sub rie dc forţele patriotice lao- ccst an. la Tokio a nins pu
polilico-administrativ al Bia trei paraşutişti arestaţi re fael Caldera. El este primul rate în luna februarie. Prin începutul acestei săptămini. liniază necesitatea unei ac ţicnc sc ridică, la 46, anunţă ternic. Stratul de zăpadă a
frei In urma acestui bom cent, se afirmă intr-un co preşedinte din istorîa acestei tre puţinele schimbări sur sc datoreşte implicaţiilor ţiuni urgente pentru salva agenţia de presă Khaosan afectat traficul' rutier. La 4
bardament, transmite agen municat al tribunalului mi ţări care a preluat puterea venite faţă de vechea for profunde ale unei asemenea rea Veneţiei. Inccpînd din Pathet Lao. Pinâ în prezent, martie, capitala Japoneză a
ţia Associated Press, cel pu litar special gulncez, difuzat pe cale constituţională. Parti maţie, agenţiile de presă hotărîri, considerată a fi 1908 Veneţia s-a scufundat Statele Unite au pierdut in înregistrat cele mai abun
ţin 35 de persoane au fost dc postul de radio Conakry. dul social-crcştin, din partea semnalează înlocuirea vicc- drept un test al politicii vii cu 13,6 cm. Potrivit experţi Laos 1 045 dc aparate de dente ninsori din ultimii 59
omorite. Comunicatul a precizat că căruia a candidat la alege premierului Wan Waitaya- toare a Casei Albe. atît pe lor, oraşul se va afla fn zbor. de ani.
Potrivit unui comunicat „persoanele implicate in a- rile prezidenţiale din decem korn, In virsfă dc 74 de ani. plan intern cit şi extern. 1990 în proporţie de două
biafrez, la sfîrşitul săptă- ccastă acţiune vor ii deferi brie anul trecut, a întrunit cu Pote Sarasin. care dcţînc treimi sub apă dacă nu sc 9 9 9
mlnii trecute 155 de persoa te justiţiei". ccl mai mare număr de vo şî funcţia dc ministru al dez vor lua măsuri pentru a sc Sindicatul lucrătorilor dc
ne au fost ucise în urma u turi. voltării naţionale. Guvernul chilian a ordo evita catastrofa. presă din Bolivia sc pronun
ţii Agenţiei dc Informaţii a C U RER
nui atac aerian întreprins nat tuturor forţelor dc poli In declaraţia Senatului sc ţă pentru reducerea activită
de forţele federale asupra a Inccpînd de miercuri di • • • » 9 9 9 ţie să fie in stare de alarmă ccrc guvernului să ia măsuri S.U.A. (USIA) în ţară. In
Vrei sate din provincia An- mineaţa, în Întreaga Italic Miercuri a avut loc la Pa- Guvernul Tanzaniei a a- in urma manifestaţiilor pro- corespunzătoare pentru ca
nang, la sud-vest de Umua-
hla.
BEDAC71A 51 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI! Bir* Dr. Petra Groza nr. 35, telefon 2317. 12 75, 15 83. — TIPARUL: întreprinderea poligrafică Huncdoara-Deva.