Page 46 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 46
RUM UL S O M L I S M U l UI
S E S I U N E A MARII A D U N Ă R I N A Ţ I O N A L E
Totodată, prin acelaşi arti le comisii sâ fie conduse de
Cuvîntarea tovarăşului Raportul Comisiei alese de Marea col, se precizează competenţe preşedinţi, cu muncă perma
nentă, salarizaţi. In acest scop,
le actuale sau mai largi ale
altor comisii, fapt exprimat şi
de modificările aduse denumi s-a prevăzut completarea art.
31 din Regulament.
Adunare Naţională privind rii lor. Astfel, Comisia pen Proiectul de lege prevede,
ION GHEOBGHE MAURER tru cultură şi învâţâmîni de asemenea, punerea de a
urmează a se denumi Co
cord a articolelor 39 şi 40 din
invăţâmînt,
pentru
proiectul de lege pentru misia şi cultură , Comi menţionate pînâ acum.
Regulament, cu
modificările
ştiinţă
sia pentru sănătate, pre Toate modificările ce ur
vederi şi asigurări sociale ur
nilor este confruntată cu exi lor, pe tot ceea ce e mai îna tic, verificat de întreaga evo mează a fi aduse Regulamen
genţe din ce In ce mal mari. intat şl valoros în societatea luţie a evenimentelor inter modificarea unor articole din mează a se denumi Comisia tului de funcţionare a Marii
încă de pe acum şt cu atit noastră. naţionale, că cerinţa inexora pentru sănătate, muncă şi a- Adunări Naţionale, şi care
astfel, axul programului nos mal mult în viitorul previzi bilă de care depinde stator sigurâri sociale, iar Comisia v-au fost expuse, au drept
administrativă urmează a se
tru economic. Vom perseve bil, cercetarea ştiinţifică şi a Onorată adunare, nicirea unor relaţii de încre denumi Comisia pentru consi scop sâ asigure aplicarea şi
ra în direcţia diversificării şi plicarea roadelor ei reclamă dere, stimă şi conlucrare fruc Regulamentul de funcţionare liile populare şi administra înfăptuirea noilor dispoziţii
modernizării producţiei indus o autentică cultură generală Angajat ferm, cu toate for tuoasă Intre state, o consti ţia de stat. constituţionale în activitatea
triale, in concordantă cu ten şi de specialitate, împrospăta ţele sale, într-o operă prin tuie recunoaşterea în fapt a Marii Adunări Naţionale şi a
dinţele conturate în lumea rea neîncetată a cunoştinţe excelenţă constructivă, pă dreptului inalienabil şi im a Marii Adunări Naţionale Asigurarea desfăşurării u comisiilor sale permanente,
contemporană, râspunzînd ast lor, supuse unui proces de trunsă de un profund uma prescriptibil al tuturor popoa nei munci sistematice, perma motiv pentru care comisia a-
fel cerinţei de a consolida po rapidă învechire In asemenea nism cum este făurirea noii relor de a decide tn deplină li nente şi multilaterale de că leasâ de dv. vă roagă sâ a-
ziţia conducătoare a industri circumstanţe, rolul şl impor orînduui, poporul român, şi bertate asupra propriului lor tre aceste comisii face nece doplaţi proiectul de lege în
ei în viata economică, a valo tanţa şcolii, a sistemului de ca exponenţi ai voinţei sale, destin, a căilor si formelor sar, după cum s-a subliniat forma în care v-a fost înfăţi
rifica la un nivel superior re invăţâmînt se proiectează cu partidul şi guvernul, se afu de dezvoltare socială, fără nici prezentat de deputatul în hotârîrea recentei Plenare
sursele umane şi naturale de maximă vigoare. Perseverind mă pe arena internaţională ca un fel de ingerinţe sau pre a CC. al partidului, ca une şat.
care dispunem, a intensifica pe linia modernizării învâţă- factor activ al dezvoltării co siuni dinafară. Guvernul nos Traian lonaşcu
progresul tehnic în toate ra mîntului de toate gradele, gu laborării multilaterale a po tru va manifesta, ca şi pînâ
murile economiei, a asigura vernul îşi va intensifica preo poarelor, ca promotor neabă acum, Interes $i iniţiativă pen
creşterea accentuată o eficien cupările în vederea aplicării tut al cooperării rodnice in tru extinderea colaborării efi astfel condiţiile cele mai bu Raportul Comisiei special alese
tei muncii sociale. Un obiec măsurilor înscrise în Directi tre state, mllitînd pentru în- ciente. reciproc avantajoase Adoptarea, de către Marea
tiv major, permanent urmărit vele Comitetului Central al cetâţenirea în raporturile in cu toate stalele lumii, pe ba Adunare Naţională, a legii ne pentru îndeplinirea atri
în procesul industrializării, il partidului privind dezvoltarea terstatale a principiilor con za respectării necondiţionate pentru modificarea unor arti buţiilor lor.
va constitui repartizarea c- invăţâminlului şi în noua le sacrate de dreptul internaţio a principiilor unanim acccptale cole din Constituţia Republi In scopul creării unor con a Marii Adunări Naţionale
chilibrată a foitelor dc pro ge, elaborată pe această ba nal, pentru instaurarea păcii ale raporturilor internaţionale cii Socialiste România, iniţia diţii mai eficiente de respec *
ducţie pe teritoriul naţional, ză. în lume. Nutrind speranţă, încredere tă de Consiliul de Stat, potri tare a prevederilor constitu
acordind prioritate judeţelor Perioada construcţiei socia Criterii obiective esenţiale In triumful raţiunii şi justiţiei vii holârim Plenarei C C. al ţionale în activitatea de ela prezentat de deputatul
şi localităţilor mai puţin in liste a demonstrat cu forţa — comunitatea orînduirii so în relaţiile dintre toate ţările, Partidului Comunist Román borare a legilor şi pentru în
dustrializate. convingătoare a faptelor că ciale şi a ideologiei marxist- tn instaurarea unei păci du din 11 martie ac,, face nece tărirea legalităţii socialiste, Traian lonaşcu
Necesităţile economici na raţiunea supremă a tot cc se leninisie, unitatea ţelurilor şi rabile In lume, nu ne facem sară modificarea unor preve prin proiectul de lege se pro
ţionale, considerate intr-o op realizează in ţara noastră este aspiraţiilor fundamentale, lup iluzii râ acest obiectiv poale deri ale Regulamentului de pune, ca o consecinţă firească
tică dinamică, reliefează preg dc a sluji omului, fericirii sa ta pentru apărarea cuceriri ii atins cu uşurinţă, Sint încă funcţionare a Marii Adunări a extindem atribuţiilor Co Comisia special aleasă de silli, le va da posibilitatea sâ
nant rolul important pe care le. Largile perspective ce se lor revoluţionare, pentru tri necesare mari şi stăruitoare c- Naţionale, în care scop comi misiei constituţionale, prevă Marea Adunare Naţională, e- analizeze modul în care se în
trebuie sâ-1 deţină agricultu deschid în faţa economiei umful socialismului şi păcii — forturi pentru zădărnicirea po sia aleasă de Marea Aduna zute de ari. 53 din Constitu xaminînd în cadrul şedinţei făptuieşte politica Partidului
ra în creşterea venitului na naţionale, creşterea producţiei determină ca in centrul poli liticii cercurilor imperialiste a- te Naţională a întocmit pro ţie. adaugarea unui nou aţi care a avut loc în ziua de 13 Comunist Român şi se asigu
ţional şi a nivelului de trai al Industriale şi agricole, înflo ticii externe a ţârii noastre giesive, pentru stingerea foca iectul de lege, ce v-a fost dis neai. la ari. 21 din Regula martie ac proiectul de lege ră aplicarea legii în activita
poporului. In consecinţă, dez rirea ştiinţei, culturii şi artei să se afle prietenia frăţească relor de război din diferite tribuit, pentru modificarea u ment. prin care se stabileşte pentru modificarea unor ar tea tuturor acestor organe.
voltarea intensivă şi multila vor crea condiţii pentru îm cu toate ţările socialiste. Parti părţi ale globului şi realizarea nor articole din acest Regu că. la cererea Biroului Marii ticole din Constituţia Repu Comisia a constatat, de a
terală a agriculturii, sporirea bunătăţirea continuă a vieţii dul Comunist Român şl gu destinderii In relaţiile interna lament. Adunări Naţionale, Comisia blicii Socialiste România, ini semenea, că, în viitor, şi atri
continuă a producţiei vegeta materiale şi spirituale a po vernul nostru, întregul popor ţionale, pentru asigurarea se Dînd expresie noilor preve constituţională întocmeşte şi ţiat de Consiliul de Stat, con buţiile Comisiei constituţio
le şi animale, vor reprezenta porului. Pe primul plan al român au convingerea ne curităţii şi păcii, în imediata deri constituţionale, care fac prezintă rapoarte nu numai stată că prevederile proiectu nale vor fi extinse, potrivit
şi de acum înainte una din preocupărilor guvernului se strămutată că elementul de vecinătate a tării, în întreaga din comisiile Marii Adunări asupra constituţionalităţii le lui dau expresie directivelor noilor dispoziţii ale art. 53, ea
tre direcţiile de bază spre ca va afla statornic grija pen cisiv, condiţia sine qua non Europă şi tn lume. Alălurin- Naţionale instrumente efecti gilor adoptate de Marea Adu Conferinţei Naţionale şi hotă- urmind sâ examineze, la ce
re vor fi concentrate efortu tru ridicarea nivelului dc trai a unităţii ţârilor socialiste, a du-sc guvernelor care urmă ve şi active de lucru ale Ma nare Naţională, dar şi asupra rîrilor Plenarei C C al P C R. rerea Marii Adunări Naţiona
rile noastre. Aşa cum adesea al populaţiei, prin creşterea dezvoltării colaborării pe toa resc aceste teluri, acordind rii Adunări Naţionale, modi constituţionalităţii proiectelor le sau a Consiliului de Stat,
s-a relevat, progresul agricul salariilor şi a veniturilor ţă te planurile între statele co atenţia cuvenită întăririi ca ficările ce se aduc articole de legi ce sint supuse dezba din 11 martie a c., privind ne şi proiectele de legi, precum
turii implică o atenţie neslă- rănimii, extinderea construc munităţii socialiste, o consti pacităţii de apărare a tării lor 25 şi 26 din Regulament terii sale. Tot astfel, Comisia cesitatea perfecţionării activi şi proiectele de decrete cu pu
bitâ pentru extinderea şi mo ţiei de locuinţe, dezvoltarea tuie stricta respectare a prin guvernul român l$j va aduce consacră rolul şi atribuţiile conslituţionalâ va întocmi şi tăţii Marii Adunări Nationale tere de lege, asigurîndu-se,
dernizarea bazei ci tchnicc- acţiunilor soeial-culturale. per cipiilor marxism-leninismului în continuare contribuţia ac sporite ce revin în viitor a- prezenta Consiliului de Stat, — forul suprem al statului şi astfel, posibilităţi sporite de
materiale, mecanizarea şi chi fecţionarea sistemului de o- şi internaţionalismului, a su tivă la toate acţiunile menite cesior comisii, care, din însăr la cererea acestuia, rapoarte a Consiliului de Stat, potrivit întărire a legalităţii socialis
mizarea complexă a 1 acră ii ezotire a sănătăţii, astfel in veranităţii şi independenţei, a să Instaureze pretutindeni cli cinarea Marii Adunări Naţio asupra constituţionalităţii pro cu sarcinile tot mai însem te în activitatea de legifera
lor, sporirea suprafeţelor iri cit cetăţenii patriei noastre neamestecului în treburile in matul favorabil muncii $i vie nale sau a Consiliului de iectelor de decrete cuprinzind nate ¿:e revin acestui organ re a statului nostru.
gate, raspindirea largă a celor să simtă cil mai din plin roa- terne, egalităţii, avantajului ţii paşnice a popoarelor, pro Stat. vor examina şi dezbate nmme cu putere de lege. suprem de conducere, eu acti In toate problemele exami
mai eficiente metode agrozoo d'de eforturilor tor dedicate reciproc şi întrajutorării to gresului omenirii. proiecte de legi. de decrete, Lărgirea substanţială a com vitate permanentă. în actuala nate în cadrul noilor lor «atri
tehnice, paralel cu grija pen edificării socialismului vărăşeşti. Sîntem invariabil de hotărîn şi orice fel de alte petenţei comisiilor permanen clapă de desăvîrşire a con buţii. comisiile urmează să
tru ridicarea sistematica a Dominanta \ i« lii politii c din adepţi ai unor legături strîn- Tovarăşi deputat!, acte, precum şi orice proble te, astfel cum v-a fost înfă strucţiei socialiste în ţara întocmească rapoarte, avize
nivelului cultural profesio România, sensul fundamental se şi ramificate cu toate sta După cum se ştie. practica me de competenţa organelor ţişată, caracterul de lucru ce noastră sau propuneri, pc care le vor
nal al ţărănimii, ca o condi al evoluţiei societăţii noastre tele socialiste, ne pronunţăm socială este criteriul suprem supreme ale puterii de stat. prin aceleaşi dispoziţii s-a Astfel, ţinindu-se seama de supune Marii Adunări Naţio
ţie hotâritoare a deplinei va al întregii suprastructuri. în pentru forme şi metode de de apreciere a justeţei orică In aceleaşi articole se oglin imprimat activităţii acestor faptul că sporirea rolului Ma nale sau Consiliului de Stat.
lorificări a superiorităţii agri contextul perfecţionării for colaborare care pot contribui rei politici. In aceaslă vi desc şi funcţiile sporite de comisii, rolul tot mai activ ce rii Adunări Naţionale, iar, în singurele organe în drept a
culturii socialiste. Anii din melor şi metodelor de condu eficient şi în cît mai mare ziune, rezultatele obţinute do control ce revin comisiilor tre sesiunile acesteia, a Con hotărî
urmă au dezvăluit faptul că cere a vieţii economice si so măsură la întărirea fiecărei România în toate domeniile permanente, care. puţind as ele sînt chemate să-l înde siliului de Stat, ca organe su Drept urmare a rolului şi
agricultura noastră, ce siat şi t ialc. conslă în adincirea de ţâri socialiste în parte si « construcţiei socialiste repre culta. din însărcinarea Marii plinească, impun mărirea nu preme ale puterii de stat care atribuţiilor sporite pe care
cooperatistă, dispune realmen mocratismului socialist. întări sistemului socialist în ansam zintă efectul necesar al ace Adunări Naţionale sau a Con mărului membrilor ce le com exercită controlul şi îndru comisiile permanente urmea
te de mari posibiliLui pentru rea legalităţii. promovarea blu, la creşterea influenţei so lei trăsături difinilorii a poli siliului de Stat. fiecare potri pun In acest sens, se propune marea întregii activităţi de ză să ie exercite, ele vor lu
a-şi amplifica apo.uul Iu evo consecventă a normelor echi cialismului în lume ticii si activităţii partidului vit competenţei sale. rapoarte modificarea art. 23, pentru ca conducere a slutului, impun cra, în interv.alul dintre sesiu
numărul membrilor ce alcă
luţia în ritmuri superioare a tăţii sociale, crearea celor Acuta interdependenţă din r.ostru cai e constă în îmbi ale oricăror conducători ai or tuiesc comisiile permanente să extinderea activităţii comisii nile Marii Adunări Naţionale,
întregii economii Guvernul mai favorabile condiţii pentru tre ţări si popoare rcprezinlă narea cutezanţei în gîndire si ganelor administraţiei de stat. fie între 19 şi 35. în^loc de lor permanente ale Marii A- sub directa îndrumare a Con
va sprijini in continuare, activ manifestarea plenară, neslin- una dintre trăsăturile caracte acţiune cu spiritul lucid, rea centrale sau locale, rapoarte 15 pînâ la 29 dunâri Naţionale, noile preve siliului de Stat, asigurîndu-se
şi multilater.nl. fructificarea a- gheriîă a personalităţii uma ristice ale lumii contemporane list, cunoaşterea legilor obiec ale Tribunalului Suprem şi deri ale art 52 din Constitu astfel condiţiile cele mai bu
ccstor posibilităţi, concretiza ne. Chintesenţa acestui pro asupra căreia îşi pune puter tive ale dezvoltării istorice, ale Procuraturii, ale preşedin Prin adoptarea acestei pro ţie asigură participarea, în şi ne desfăşurării «activităţii lor.
rea lor in producţii sporite şi ces o reprezintă în ultimă in nic amprenta ampla si verti studierea atentă a noilor ce ţilor Comitetelor executive ale puneri se vor crea condiţiile mai mare măsură, a deputaţi O «altă modificare lmportan-
stabile de la un un la altul. stanţă. participarea activă a ginoasa revoluţie tehnico-ştiin- rinţe $i fenomene ale vieţii Consiliilor populare asupra cn un număr cît mai mare de lor Marii Adunări Naţionale lă. cuprinsă în proiectul. dfţ.Je-
Exploziva dezvoltare in zi maselor in elaborarea decizii tiiică. Mare sau mică, nici economico si sociale, hotărî* activităţii acestor consilii vor deputaţi al Marii Adunări Na la dezbaterea tuturor pro Re analizat de comisia Marii
lele noastre a ştuntei, masiva lor de însemnătate majora o tară nu se poale dezvolta rile si măsurile adoptate pe avea posibilitatea să analize ţionale sâ iu parte în mod blemelor ridicate de mersul Adunări Naţionale, este aceea
ei penetraţie tn cele mai di pentru progresul societăţii, la izolat, fiind determinată, în această bază exprimînd — ze modul în care toate aces continuu şi activ la activita construcţiei socialiste în ţa prevăzută în art. G6 alineatul
verse domenii ale vieţii so conducerea statului şi a tutu propriul ci interes, să înlrc- pină la sftrsitul sflrsituliii — te organe înfăptuiesc politica tea amplă a comisiilor per ra noastră 1 privitoare la sporirea nu
ciale şi, mai ales. în sfera ror treburilor obşteşti In con lină legături de colaborare cu voinţa si interesele vitale ale Partidului Comunist Román manente Avînd posibilitatea sâ îa mărului vicepreşedinţilor şl
producţiei materiale, enorme cepţia puitidului nostru apro alte ţâri. să participe la cir poporului român, liber si stă- şi asigură aplicarea legii în Faţă de atribuţiile sporite parle nu numai la discutarea membrilor Consiliului de Stat.
le posibilităţi oferite omului fundarea şi lărgirea democra cuitul mondial de valori male- pin pe soarta sa. Spiritul no activitatea lor. ce vor reveni tuturor comisi proiectelor de legi sau de de Această modificare corespun
de a-şi spori dominaţia asu ţiei constituie o parte intrin nale şi spirituale Prin tot vator. propriu partidului, care In legătură cu toate proble ilor permanente, şi avîndu-se crete cu putere de lege, ca de rolului tot mai însemnat
pra naturii şi de a-şi satisfa secă. indisolubilă a construcţi ceea ce poale da şi obţine din se manifestă In stimularea sl mele intrind în competenţa în vedere în acelaşi timp com pînâ acum. ci şi a oricăror şi mai activ pe care Consi
ce astfel mai deplin nevoile, ei socialiste, unul din factorii această participare, fiecare ta generalizarea a tot ce e îna lor, comisiile întocmesc, după plexitatea deosebită a proble acte ce urmează a fi adopta liul de Stat, ca organ suprem
ne impun să imprimăm per principali ai afirmării superi ră găseşte tn conlucrarea in intat. în lupta neîmpăcată îm caz, potrivit articolului 27, ra melor ridicate de dezvoltarea te. precum şi a oricăror pro al puterii de stat cu activita
manent cercetării ştiinţifice o orităţii noii orinduiri. ai creş ternaţională un sprijin pentru potriva oricăror manifestări poarte. avize sau propuneri, economiei naţionale, apare bleme ce vor fi dezbătute de te permanentă, îl are în con
orientare justă şi dimensiuni terii forţei ei de atracţie asu ■dezvoltarea sa, iar In lume de rigiditate, închistare sau pe care le prezintă Marii A- necesar ca problemele pri aceste organe, comisiile Ma ducerea şi controlul întregii
corespunzătoare. In concor pra conştiinţei popoarelor. se adaugă noi elemente pozi imobilism. în dinamizarea fac dunâri Naţionale sau Consi rii Adunări Naţionale vor de activităţi de stat.
dantă cu acest imperativ, gu Tocmai de aceea, guvernul va tive la climatul de înţelegere torilor de progres tn toate liului de Stat, singurele or vind industria, construcţiile şi veni instrumente active de lu Analizînd prevederile pro
vernul va urmări lărgirea şi promova conslant principiile si apropiere între popoare, de sectoarele vieţii sociale, va gane competente a lua hotă- transporturile, care pînâ acum cru ale acesteia După cum. iectului de lege şi constatînd
perfecţionarea bazei materia democratice în toate zonele pace si progres social călăuzi sl în viilor politica In rîrl. intrau în competenţa comisiei îndeplinirea de către comisii, că ele se integrează în pro
le a ştiinţei, coordonarea e vieţii sociale, va veghea la Promovarea unor legături ternă şi externă a guvernului. Intensificarea activităţii co din însărcinarea Marii Adu cesul de adîncire a democra
forturilor oamenilor dc ştiin stricta respectare a drepturi de iarqă colaborare între toa In lumina acestor considerente misiilor permanente face ne economico-financiare. sâ con nări Naţionale sau a Consiliu ţiei socialiste şi de continuă
ţă şi îndreptarea lor spre o- lor şi libertăţilor cetăţeneşti, te ţările, abolirea grupărilor principiale, mi-a revenit cin cesar ca, în intervalul dintre stituie obiectul unei noi co lui de Stat. a unor importan perfecţionare a activităţii or
bective de un deosebit inte va stimula iniţiativa şi pute închise de slate, a blocurilor stea de a expune In fata Marii sesiunile Marii Adunări Na misii permanente, ce se pro te funcţii de control, prin as ganelor de conducere a sta
res economie şi social. rea de crealie a oamenilor care irlnează circulaţia rapi Adunări Naţionale această de- ţionale. ele sâ lucreze sub di pune a se înfiinţa, prin mo cultarea de rapoarte din par lului nostru— care, după cum
Intr-o lume în care ştiinţa muncii, sprijinindu-se în acti dă a roadelor activităţii urna claratie-program privind linii recta îndrumare a Consiliu dificarea art 22, şi anume co tea conducătorilor oricăror sublinia tovarăşul Nlcolae
progresează şi se propagă cu ne. se reliefează In lumea de le directoare ale activitâtt! lui de Stat, organ suprem al misia pentru industrie, con organe ale administraţiei de Ceauşescu, constituie o cerin
viteze uimitoare. formaţia vitatea sa pe experienţa şi în avi ca o necesitate primor guvernului Republicii Socia puterii de stat cu activitate stat centrale sau locale, ra ţă obiectivă permanentă a
cultural-profesionalâ a oame ţelepciunea colectivă a mase dială. Este un adevăr axioma liste România permanentă, asigurîndu-lt-se strucţii şl transporturi. poarte ale Tribunalului Su construcţiei socialismului în
prem şi ale Procuraturii, ca tara noastră — Comisia spe
şi ascultarea rapoartelor pre cial aleasă de dv. vă propune
şedinţilor comitetelor executi sâ adoptaţi proiectul de lege
ve ale consiliilor populare a în forma în care v-a fost în
supra activităţii acestor con-
făţişat.
C ontinuarea reportaju lu i din pag, I
Raportul Comisiei juridice
aprobat următoarea ordine zi, au fost aloşi, prin vot funcţionare a Marii Adunări strucţii şl transporturi ; publicii Socialiste Românln. Plenara Comitetului Central
de zl : deschis, secretam Mani A Naţionale. Proiectul de lege Gheorghe Rosvi — Comisia Rezultatul votului a fost al Partidului Comunist Ro
mân şl Plenara Consiliului
— Alegerea secretarilor dunări Naţionale, deputaţii a fost dezbătut apoi pe ar pentru agricultură şl silvi primit Intr-o atmosferă de Naţional a) Frontului Unită asupra proiectului de lege
mare entuziasm.
Deputaţii
Marti Adunări Naţionale ; Ion Circei, Aurelia Dânilă. ticole si supus votului de cultură ; Constantin Dineu- st Invitaţii se ridică, aplau ţii Socialiste au holârît sâ
Icscu — Comisia pentru în-
— Proiect de îege pentru Constantin Dăscălescu, lutiu putaţilor vâtămint, ştiinţă şi cultură ; dă puternic. îndelung. propună pentru funcţia de
modificarea unor articole Tejes, Ion Mârgincnnu şi Marca Adunare Naţională Gheorghe Vasillchi — Co Primit cu vii şl prelungi preşedinte al Consiliului de pentru modificarea legii privind
dtn Constituţia Republicii Gheorghe Năstasc. a adoptai prin vot secret, cu misia pentru sănătate, mun te aplauze a luat cuvîntul Miniştri pe tovarăşul Ion
Socialiste România ; In vederea trecerii la ur hi le. Legea pentru modifica că şl asigurări sociale : Du tovarăşul Nlcolae Ceauşescu. Gheorghe Maurer.
rea unor articole din Regu
— Proiect de lege pentru mătoarele două puncte ale lamentul de funcţionare a mitru Balelia — Comisia Trec!ndu-se la următorul In şedinţa de joi. Consi
ordinii de zl, la propunerea
modificarea unor articole Biroului Marii Adunări Na Marii Adunări Naţionale. pentru consiliile populare punct de pe ordinea de zl, liul de Stat a analizat a organizarea şi funcţionarea
dtn Regulamentul de func ţionale, deputaţii au ales o şl administraţia de stat ; deputatul Traian lonaşcu, ceasta propunere, şi-a însu
ţionare a Marii Adunări Na comisie specială care să e Au fost alese apoi comi Vasile Palilinet — Comisia preşedintele Comisiei Juri şit-o st supune Marii Adu
ţionale ; siile permanente ale actua pentru problemele de apă
xamineze proiectul de lege lei legislaturi : Comisia con dice, a prezentat raportul nări Naţionale Investirea în Consiliului de Miniştri
— Alegerea comisiilor pentru modificarea unor ar stituţională ; Comisia econo- rare ; Mihai Dalea — Comi acestei comisii asupra pro funcţia de preşedinte al
perraanenle ale Marii Adu ticole din Constituţie $1 ca mico-linanciară ; Comisia sia pentru politică externă : iectului de lege pentru mo Consiliului de Miniştri a to
nări Naţionale ; re, totodată, să prezinte Ma pentru industrie, construcţii Traian lonaşcu — Comisia dificarea Legii nr. 20 din varăşului Ion Gheorghe prezentat de deputatul
— Alegerea Consiliului de rii Adunări Naţionale pro şi transporturi ; Comisia juridică. 9 decembrie 1967, prtvtnd Maurer.
Stat ; puneri corespunzătoare de pentru agricultură sl silvi S-a trecut apoi la alege organizarea $1 funcţionarea Propunerea făcută a fost Traian lonaşcu
— Proiect de lege pentru modificare a Regulamentu cultură ; Comisia pentru !n- rea Consiliului de Stat al Consiliului de Miniştri al primită cu aplauze prelungi
modificarea Legii nr 20 din lui său dc funcţionare vălâmlnt, ştiinţă şt cultură? Republicii Socialiste Româ Republicii Socialiste Româ te de deputaţi şl Invitaţi
9 decembrie 1967, privind Lo ccl dc-al doilea punct Comisia pentru sănătate, nia nia. Tovarăşul ton Gheorghe Comisia juridică, întrunită cestui organ, este firesc sâ se
organizarea şl Iunc|lonarea al ordinii dc zi, deputatul muncă şi asigurări sociale; In numele Comitetului Proiectul de lege, discu Maurer a rostit o cuvîntare în şedinţă în ziua de 13 mar renunţe la aceste prevederi,
Consiliului de Miniştri al Constantin Slâleseu. secre Comisia pentru consiliile Central al Partidului Comu tat pe articole şl supus în si a prezentat lista guver tie 1969, luind în dezbatere pentru a se face posibila re
Republicii Soclatlsle Româ tarul Consiliului de Stat, a populare şi administraţia de nist Român, al Consiliului întregime votului deputaţi nului. proiectul de lege pentru mo glementarea poziţiei noi pe
nia ; prezentai expunerea la Pro stat ; Comisia pentru pro National al Frontului Uni lor a fost adoptai prin vot Marea Adunare Naţională dificarea legii nr. 20 din 9 care Consiliul Economic o va
— Alegerea Consiliului iectul dc lege pentru modl- blemele de apărare; Comi tăţii Socialiste, al Biroului secret, cu bile. a aprobat în unanimitate, decembrie 1967 privind orga avea faţă de Consiliul dc Stat
Tovarăşul Ştefan Voltec
din
licărea unor articole
de Mluiştr! î Constituţia Republicii Socia sia pentru politică externă ; Marii Adunări Naţionale, si a anunţat pe deputaţi că a prin vot secret guvernul nizarea şi funcţionarea Con A doua măsură, a cărei
Comisia juridică
— Alegerea Tribunalului liste Rom&nia, lor deputatul La amiază, comisiile per al unul mare număr de de primit din partea tovarăşu Republicii Socialiste Româ siliului de Miniştri al Repu realizare constituie o sarcină
judeţele
putaţi din toate
suprem ; Traian lonaşcu a prezentat manente alese de Marea tării, tovarăşul Ion Gheor lui Ion Gheorghe Maurer, nia. blicii Socialiste România, a trasată de Plenara din 11
constatul că el urmăreşte sâ
— Alegerea procurorului raportul Comisiei special a Adunare Naţională s-au În ghe Maurer a propus ca scrisoarea cu privire la de Rezultatul votului a fost pună de acord această lege cu martie 1969 a Comitetului
Central al Partidului Comu-*
general ; lese de M A N. trunit în şedinţe de consti preşedinte al Consiliului de punerea mandatului Consi primit cu vil aplauze. două măsuri, a căror impor nist Român, este reorganiza
— Trolect de lege privind La discuţia asupra Proiec tuire. Stat al Republicii Socialis liului dc Miniştri In scri La propunerea Biroului tanţă n fost subliniată la Ple rea Comitetului pentru pro
organizarea şl funcllonarea tului de lege. au luat cuvln- La începutul şedinţei de te România pe tovarăşul soare se arată că In confor M A N.. Marea Adunare nara din 11 martie 1969 a Co blemele de organizare şi sa
vot
Naţională a ales prin
Consiliului Economic ; tul deputaţii Emil Bobii şl după-amlază, preşedintele Ntcolae Ceauşescu, secre mitate cu prevederile Con secret Tribunalul Suprem al mitetului Central al Partidu larizare. Intrucit, în funcţie
stituţiei, potrivit cărora Ma
lui Comunist Român.
de această reorganizare, pre
— Proiect de lege privind Mircea Rcbrcanu. Marii Adunări Naţionale, tar general al CC al PCR rea Adunare Naţională ale Republicii Socialiste Româ Una din aceste măsuri, me şedintele acestui comilel ur-
de pu
Intr-o atmosferă
întilnlarea. organizarea şt După dezbaterea pe arti Ştefan Voltec, a comunicat ternică însufleţire, deputa ge Consiliul de Miniştri pe nia Preşedinte al Tribuna nită sâ perfecţioneze cadrele me.ază sâ nu mai facă parte
numele preşedinţilor, vice
lunctionarea Consiliului A- cole, Proiectul de lege a fost ţii Marii Adunări Naţionale durata noii legislaturi, tn lului Suprem a fost ales to organizatorice necesare pen din Consiliul de Miniştri,
supus tn întregime votului preşedinţilor şl secretarilor varăşul Emtllan Nucescu.
părărli ; deputaţilor. Marea Adunare comisiilor permanente ale sl invitaţii aflaţi în tribu prima sa sesiune, Consiliul tru a se asigura creşterea ro pun proiectul de lege se pro
— Proiect de lege privind Naţională a adoptat prin vot Marii Adunări Naţionale a- ne au primit propunerea cu de Miniştri al Republicii Marea Adunare Naţională lului Marii Adunări Naţionale pune o modificare corespun
şi a Consiliului de Stat, ini
Statutul personalului didac secret, cu bile, Legea pen leşl de către membrii comi aplauze puternice, îndelung Socialiste România îşi de a ales, de asemenea, prin prin aceasta, să ridice la un zătoare a art. 6 din legea nr.
20/1967.
pune mandatul pe care l-a
repetate.
siilor respective
tic din Republica Socialistă tru modificarea unor artico Au fost propuşi apoi, în primit de la Marea Adunare vot secret, la propunerea nivel tot mai înalt munca <\e Avînd în vedere că proiectul
le din Constituţia Republi Preşedinţi ai comisiilor Biroului MAN ca procu
România ; cii Socialiste România. permanente ale Marti Adu aplauzele adunării, vicepre Naţională In cea de-a V-a conducere pe linie de stat în de lege are ca scop adaptarea
— Troiccte de legi pentru In continuarea ordinci dc nări Naţionale au fost aleşi şedinţii si membrii Consi legislatură. x ror general al Republicii societatea noastră, este trece legii nr. 20 1967 la unele im
rea Consiliului Economic suh
portante măsuri de perfecţio
Marea Adunare Naţională
adoptarea decretelor cu pu vi, deputatul Traian lonaşcu tovarăşii : Avram Bunaciu liului de Stal al Republicii Socialiste România pe to conducerea Consiliului d*' nare a structurii şi activităţii
a prezentat Raportul corni- — Comisia constituţională ; Socialiste România a aprobat depunerea man varăşul Augustin Alcxo
tere de lege emise dc Con Aurel Vi joii — Comisia e- Marea Adunare Naţiona datului Consiliului de Mi Stat. Cum pînâ în prezent aparatului nostru dc stat. ce
sici olese de MAN. pri Lucrările sesiunii con potrivit legii a cărei modifi
siliul de Stal de la ultima vind Proiectul de lege pen conomlco-ilnanclară ; Ale lă a ales tn unanimitate, niştri. care se propune, preşedinte sînt in curs de înfăptuire. Co
Lutnd cuvîntul, tovarăşul
sesiune. tru modificarea unor arti- xandru Sencovici — Comi prin vot secret,, cu buleti Nicolac Ceauşescu a spus : tinuă. (Agerprcs) le Consiliului Economic făcea misia juridică propune ca
Adunare
Naţională
Marea
Inlrlndu-sc în ordinea de rolc din Regulamentul de sia pentru Industrie, con ne, Consiliul de Stat al Re parte din Consiliul de Miniş să-l adopte în forma în care
tri şi participa la şedinţele a- a fost înfăţişat