Page 53 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 53
Proletari din toate ţârile, unlţl-vâ I
0 îndatorire de mare răspundere pentru întreprinderi
REALIZAREA EXEMPLARĂ
A PLANULUI TRIMESTRIAL
Anul acesta, an marcat de jubileul aniver lioane lei şi al I.M. Hunedoara cu un minus
sării unui sfert de veac de la eliberarea pa de 69 000 lei. Conducerile acestor întreprin
triei, Comitetul Central al Partidului Co deri, ca şi ale I.M. Barza, Deva şi Ţebea,
munist Román „cheamă toate organizaţiile U.M.R.M.R., „Marmura“ şi Industria laptelui
dc partid, pc toii comuniştii, toate organi Simeria şi industriei locale trebuie să urmă
zaţiile obşteşti să mobilizeze eforturile clasei rească zi de zi finalizarea întregii produc
muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tutu ţii marfă, livrarea produselor către benefici
ror oamenilor muncii, să stimuleze spiritul ari şi încasarea operativă a valorilor.
lor novator, pentru înfăptuirea planului dc Deosebit de important este ca în aceste zi
stat pe 19G9. anul hotăritor al cincinalului, le să se acorde atenţie sporită îndeplinirii ri
pentru -obţinerea unor noi şi însemnate rea guroase a planului sortimental, In condiţii
lizări in toate domeniile construcţiei socia calitative superioare şi realizarea dc depăşiri
liste". cit mai mari, îndeosebi la produsele vitale ANUL XXL NR. 4417 DUMINICA 16 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
Sub impulsul înflăcărate» chemări a parti pentru economia naţională şi solicitate la ex
dului. colectivele de muncă din industria ju port. Potrivit datelor existente, judeţul nos
deţului nostru s-au angajat cu toate forţele tru are din acest punct de vedere o situaţie
pentru a îndeplini exemplar prevederile pla favorabilă prin sporurile obţinute deja la
nului de stat si angajamentele pe acest an producţia de energie electrică, cărbune, fon Acţiuni gospodăreşti Felicitări adresate tovarăşului
Rezultatele primelor două luni, concretiza tă, oţel şi laminate. Trebuie însă arătat că
te in substanţiale depăşiri la principalii indi în prima decadă a lunii martie, unele între
catori de plan, confirmă că în toate între prinderi se prezintă cu minusuri care pun Pe drumul Fomădla — şl Vaslle Sav, locuitorii
prinderile se munceşte cu dăruire şi pasiune sub semnul întrebării realizarea în condiţii Sullghete puteau (1 vă satului Sullghete au rea-
pentru sporirea producţiei şi productivităţii normale a planului trimestrial. In mod deo zuţi zilele trecute peste menajat intr-un timp
muncii, pentru creşterea eficienţei economice. sebit, se atrage atenţia comitetelor de direc 180 de cetăţeni cu lo- scurt, 2 km de drum, au NIC0LAE C E A U Ş E S C U
Pornind de la aceste realizări, este de cea ţie ale I.M. Barza şi Hunedoara unde preve peţi, tîrnăcoapc, cazmale schimbat cursul unul laz
mai mare importanţă ca în fiecare unitate derile la metal şl minereu extras şi la con şl alte unelte. La Iniţia-
economică să se concentreze toate eforturile, centrat de fier nu se realizează ritmic Res liva deputaţilor Llvlu Pe* şl au montat un pod nou
să se facă totul pentru a le consolida şi dez tanţe după două luni sau la prima decadă trescu, Nlcolae Avram d(n olane.
volta. Perioada in care ne aflăm impune cu mai prezintă: Uzina „Victoria" Călan — 469 cu prilejul realegerii sale ca
acuitate, ca o îndatorire de mare răspunde tone semicocs, „Marmura" Simeria — 6 348
re şi actualitate, fiecărui colectiv din unită metri pătraţi de dale mozaicate şi 16 metri Sarcinile anuale pentru export,
ţile eoonomicc să întreprindă măsuri energi cubi de marmură şi piatră extrasă, Indus
ce şi eficiente, care să asigure cu certitudine, tria laptelui Simeria — 4 450 hectolitri de la tineret bovin, au fost depăşite
îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan lapte pentru consum. O situaţie îngrijorătoa preşedinte al Consiliului de Stat
şi angajamentelor pc primul trimestru al a re continuă să se constate la întreprinderile Cu lotul dc animale li du-se prevederile anga
nului. In întreaga activitate ce o desfăşoară forestiere Haţeg, Orăştie şi Petroşani care, vrat din cooperativele jamentului luat in între
în aceste ultime 15 zile ale lunii martie, co în loc să redreseze pulsul producţiei, con agricole in zilele trecu cere a iniţiată pe ţară.
mitetele dc direcţie, organizaţiile dc partid te, planul anual de ex Aportul cel mal substan Cu prilejul realegerii sale via, preşedintele Republicii Preşedintele Consiliului de
trebuie să se călăuzească după idcca că de tinuă să acumuleze minusuri, astfel că pînă port, la tineret bovin, ¿1 ţial la acest succes l-au in funcţia de preşedinte al Socialiste Federative Iugosla Stat al Republicii Socialiste
modul cum se realizează prevederile primu în prezent restanţele se cifrează la 3 510 me fost deja depăşii cu 4 689 avut cooperativele agri Consiliului de Stat, tovarăşul via ; Pal Losonczi, preşedinte România, Nicolae Ceauşescu,
lui trimestru depinde hotăritor succesul de tri cubi buşteni, 3 057 metri cubi lemn de kg carne. Dc remarcai că cole dîn Simeria, Prlcaz, Nicolae Ceauşescu, secretar le Consiliului Prezidenţial al a primit, de asemenea, cu a
plin al acestui întreg an de muncă, să subor mină şi 3 017 metri cubi lemn pentru celulo greutatea medie dc livra Geoagiu, Boz şt Dobra. general al Comitetului Cen Republicii Populare Ungare ; cest prilej felicitări din par
ză
doneze toate acţiunile realizării acestui de re este cu peste 14 Ia flecare din aceste unităţi tral al Partidului Comunist Walter Ulbricht, prim-secre- tea preşedintelui Republicii
ziderat de primă necesitate şi importanţă. sulă mai mare deci! cea predind, la ultimul lot Român, preşedintele Consiliu tar al Comitetului Central al Franceze, Charles de Gaulle, a
Eforturi susţinute se cer îndreptate spre fCenIinuare in 003 - » 3*3) livrat, cile 20—45 cape lui de Stat al Republicii So Partidului Socialist Unit din preşedintelui Republicii Itali
realizarea producţiei globale planificate la stabilită, astfel depăşln- te tineret bovin. cialiste România, a primit te Germania, preşedintele Consi ene, Giuseppe Saragat, a pre
toate unităţile. In cele două luni s-a obţinut legrame de felicitare ce ¡-au liului de Stat al Republicii şedintelui Republicii Turcia,
o depăşire la acest indicator de 29,77 milioa fost adresate de Ludvik Svo- Democrate Germane ; Marian Cevdet Sunay, a preşedintelui
ne lei, ceea ce reprezintă o cifră lăudabilă. boda, preşedintele Republicii Spychalski, preşedintele Con Republicii Tunisiene, Habib
Trebuie avut însă în vedere că rezultatele Socialiste Cehoslovace ; Iosip
sînt diminuate de I F Haţeg cu 1 730 000 lei Broz Tito, preşedintele Uniu siliului dc Stat, mareşal al Bourguiba, a preşedintelui Is
şi I F. Petroşani cu 531 000 lei. Se impune nii Comuniştilor din Iugosla Poloniei. raelului, Zalman Shazar.
deci ca la aceste două întreprinderi să se ac
ţioneze neîntîrziat pentru recuperarea res
tanţelor. Acelaşi lucru se cere şi din partea
comitetelor de direcţie ale întreprinderilor
miniere Barza şi Ţebea, „Vîscoza" Lupeni, La cooperati întreprinderi fruntaşe
„Marmura" $i Industria laptelui Simeria şi u- va de producţie
nitâţilor industriei locale din Hunedoara, O- din Bretea Mu-
râştie şi Haţeg, unde există pericolul căderii reşonă se lu
sub prevederi. Realităţile din întreprinderile crează intens la PE ŢARĂ, PE RAMURĂ
noastre arată că dispunem de posibilităţi pregătirea răsa
certe ca la producţia globală să se obţină dului. In curind
asemenea depăşiri incit să se asigure încă de acesta îşi va lua ŞI EVIDENŢIATE
pe acum premise nu numai pentru realizarea, locul în grădina
dar şi pentru depăşirea angajamentului a de legume a
nual de 150 milioane lei pe ansamblul ju cooperativei.
deţului. In fotografie, Secretariatul Consiliului şov ; in industria constructoa ţii social-culturale — între
Prin aceeaşi optică dc seriozitate şi răs brigada de legu Central al U.G.S.R., analizînd re de utilaje tehnologice şi prinderii dc construcţii mon
pundere deplină trebuie privită realizarea micultoare con rezultatele obţinute în între maşini-unelte — Uzinelor dc taje nr. 4 Bucureşti ; în in
volumului de produoţie marfă vindută şi în dusă de Dumi cerea socialistă pe anul 1968, utilaj chimic Ploieşti ; în in dustria materialelor de con
casată. Cu toate că şi la acest indicator si tru Cărbune, lu a hotărît acordarea titlurilor dustria constructoare dc ma strucţii — Fabricii de ciment
tuaţiile statistice prezintă o depăşire globa crează la întreţi de întreprindere fruntaşă pe şini-unelte agricole şi meca Medgidia ; in industria con
lă de 26,8 milioane lei. există unităţi care nerea răsadu ţară De asemenea, a fost a nică fină — Uzinelor „Semă fecţii şi tricotaje — Fabricii
nu s-au încadrat în prevederi Este cazul în rilor. probată lista întreprinderilor nătoarea" Bucureşti; în indus de confecţii şi tricotaje Bucu
treprinderilor forestiere Orăştie, Petroşani şi fruntaşe şi evidenţiate pe ra tria constructoare de maşini reşti ; în industria textilă —
Haţeg care au rămas sub plan cu 8,23 mi- muri de producţie stabilită de şi echipament electric, elec Fabricii de postav Buhuşi ; in
comitetele uniunilor şi minis tronic şi automatizări — U- industria încălţăminte, cau
terelor de resort. zinclor „Electropu(crc"-Craio- ciuc, sticlă, articole casnice
In aprecierea rezultatelor va ; în industria siderurgică — Fabricii „D»mbovîţa,l-Bucu-
Fără a-i scuti cu nimic de — Combinatului siderurgic eşli ; în industria de prelu
Lucrările agricole de primăvară răspundere pe mecanizatori, obţinute s-au avut în vedere Reşiţa ; în industria de ţevi Î are a produselor animale —
amintim însă că nici consi criteriile stabilite prin Direc trefilate,, cabluri şi materiale mreprinderii „Industria căr-
tivele Comitetului Central al •
liul de conducere al C.A.P. P.C.R. cu privire la organiza refractare — Uzinelor „Indus nii"-Suceava ; în Industria de
Sîrbi nu a acţionat energic Anual, 70 000 tone tria sirmei* — Cîmpia Turzii; prelucrare a produselor vege
pentru a asigura o pregătire rea întrecerii şi indicaţiile în industria extraclivă a căr tale (vin, conserve, panifica
Plenarei Consiliului
Central
Deficienţele organizatorice temeinică a campaniei. Este de oţel aliat al U.G.S.R. din ianuarie 1969 bunelui — Exploatării minie ţie) — întreprinderii „Vlnal-
vorba de faptul că nici pînă
re Lupeni ; în industria ex
cool -Constanţa ; în industria
le-au
întreprinderile cărora
acum nu s-a îngrijit de pro
tractivă a
minereurilor ne
curarea a peste 600 kg să- fost acordate titlurile de onoa feroase şi metale rare — Ex de prelucrare a produselor
vegetale (ulei, bere, zaharoa
re au
realizări
înregistrat
mîntâ de trifoliene $1 ghiz- La oţelăria electrică deosebite în îndeplinirea şi de ploatării miniere Suior ; în se) — Fabricii dc ulcî „Mun-
dei, iar sămînta de pătrun dîn combinatul hunedo* păşirea planului la producţia industria extraclivă a mine tcnia~-Bucurcşti ; în sectorul
jel şi morcovi „e probabil la
încep să-şi spună cuvîntul Lăpuşnic". arăturilor nu rean s-a asimilat şl In globală, producţia marfă vin reurilor feroase, sare şi ne proiectări — Institutului dc
întreprinderii
metalifere —
proiectări Bucureşti; în indus
dută şi Încasată, productivita
trodus în fabricaţie tch-
Executarea
tea muncii, în fabricarea unor
s-a bucurat de atenţia cuve nologia de elaborare a produse de înaltă calitate, în miniere Hunedoara ; in indus tria locală — întreprinderii de
industrie locală Odorhciul-Sc-
tria energiei electrice — în
unei noi mărci do oţel
nită nici la C AP. Brănişca, cu caracteristici supe deplinirea în termenele stabi treprinderii „Elcclroccntralc"- cuiesc ; în gospodăria comu
unde nu s-a tras nici o braz lite a sarcinilor la export, a Bucurcşti ; in industria distri nală — întreprinderii dc trans
Favorizaţi de timpul deose ganîce şi minerale, iar in li şor de constatat că „golurile" dă pe cele 68 hectare ce tre rioare Avind o ¡naltă lucrărilor de investiţii, obţi buţiei energiei electrice — în porturi Constanţa ; în sectorul
bit de prielnic din ultimele vezi se lucrează intens la în organizarea şi desfăşura buie ogorîle. Inginera Vio rezistenţă, acest oţel este nerea unor însemnate econo treprinderii regionale dc elec transporturi feroviare — De
zile, cooperatorii şi mecani tăieri, fertilizare şi săpatul rea lucrărilor agricole încă rica Ardeanu ne spunea că destinat fabricării ţevilor mii şi beneficii peste plan, tricitate Banat ; în sectorul fo- poului C.F.R.-Craiova; în sec
zatorii din judeţul nostru au gropilor. De asemenea, s-a mai persistă. .avem ceva promisiuni pri de la cazancle centrale folosirea judicioasă a timpu raj-extracţie — întreprinderii torul reparaţii de material
avut posibilitatea să înceapă terminat amenajarea terenu — Deşi nu .avem probleme vind sosirea unor tractoare lor termoelectrice. Noua lui de lucru. De asemenea, s-a dc foraj gaz metan Mediaş : rulant — Uzinei mecanice
lucrările agricole de primă lui în vederea extinderii iri deosebite, sînlem totuşi ne pentru urgentarea arăturilor". marcă sc înscrie în pla ţinut seama de modul cum au în sectorul de prelucrare a Paşcani ; în sectorul transpor
vară mai devreme decît în gaţiilor pe 28 hectare, s-au mulţumiţi de ajutorul pc Asupra datei cînd se va tre nul tehnic dc măsuri, a- fost îndeplinite angajamente ţiţeiului — Rafinăriei Brazi ; turi auto — D.R.T.A. Tjatra
alţi ani. Era firesc deci ca la procurat seminţele de po care-1 primim din partea ce efectiv la executarea ac vînd ca scop sporirea le luate de către colectivele in industria chimiei anorgani Neamţ ; în sectorul transpor
această dată pregătirile să rumb şi s-au pus In preincol- I M A Dobra, ne relata Tra- ţiunii respective planează în producţiei de oţeluri dc de oameni ai muncii din a ce — Combinatului chimico- turi navale şi aeriene —
fie încheiate şi toate forţele ţire 30 tone de cartofi. Pentru ian Suba, preşedintele C A P: să incertitudinea Un singur calitate superioară. ceste întreprinderi. nietalurgic Baîa-Marc ; în in TAROM-Bucureşti ; în secto
să-şi mute centrul de greu producerea răsadurilor s-au Lăpuşnic. Am solicitat un lucru e clar : cu promisiuni In anul 1969. laţă de dustria chimiei organice — rul poştă şi telecomunicaţii —
tate al activităţii în cîmp. pregătit 470 mp răsadniţe din tractor pentru administrarea nu se poate asigura o teme Au fost declarate fruntaşe Combinatului dc cauciuc şi Direcţiei judeţene PTTR-Con-
Intre o asemenea cerinţă şi care pe 305 mp s-au si însă îngrăşămintelor suplimentare lie trainică recoltei. aceeaşi capacilatc de pe ţară : în industrie — Com produse petrochimice Bacău ; stanţa ; in ramura agricultu
realitate există insă contras mânţat legume (varză, roşii la culturile de toamnă, dar a Situaţiile relatate scot în producţie din 1968. creş binatul chimic Borzcşti (gru în sectorul construcţii pentru rii cerealiere — I.A.S. Boră-
te izbitoare. Iată unele as şi ardei). sosit abia după ora 12. Mare evidenţă perpetuarea unor terea producţiei de oţe pa A) şi Combinatul dc in industria chimică şi rafinării ueşti ; în ramura zootehnică —
dustrializare a lemnului — Re
pecte întîlnite in cîteva coo Cu alte cuvinte s-ar putea ne-a fost însă mirarea cînd neajunsuri semnalate şi în luri aliate este de circa ghin (grupa B) ; în construc — ICSM Brazi ; în sectorul IAS-Caracal; în ramura horti-
perative agricole spune că .demarajul" lucră acesta ne-a lăsat în .pană”, anii trecuţi. Tratîndu-le cu exploatării forestiere — între vilicolă — I.A.S.-Murfatlar ; în
— Potrivit planului de mă rilor agricole este bun. Dacă defectîndu-se indiferenţă, este- inevitabil că 35 000 de tone. O dală ţii — Sistemul hidroenergetic prinderii forestiere Tg. Neamţ; ramura valorificării cereale
suri tehnico-organizatorice în avem însă în vedere că unita Acestei aprecieri nefavora cu intrarea în exploata şi dc naviga(ic Porţile în sectorul industrializării . lor I.V.C.-Bihor ; în ramura
tocmit pentru campania a- tea mai are de executat ară bile la adresa sprijinului pe ele se vor solda cu pierderi re a noilor cuptoare c- dc Fier ; în transporturi — mecanizării agriculturii —
gricolâ de primăvară — ne turi râmase din toamnă pe care îl acordă I.M.A. i s-a a însemnate de recoltă. Un cu- Direcţia navigaţiei maritime lemnului — CIL Rm. Vilcca, I.M.A. Castclul-Constanţa ; în
spunea ing. Mlhal Căzacincu 40 de hectare, că nu s-au sociat şi ing. loan Puia de vînt de spus în această pri lectrlcc de 50 de tone — Constanţa ; în agricultură in sectorul silviculturii — comerţ — sectorul alimentar
— la C A P. Dobra s-au procurat în totalitate semin la C A P. Sîrbi. vinţă au şi organele agricole flecare, creşterea electi — I.A.S. Pccica-Arad. Inspectoratului silvic Argeş ; — O.C.L. „Alimcntara"-TImî-
iniţiat deja o serie de acţiuni ţele de plante furajere ne — Avem de arat 73 de hec judeţene. Aşteptăm concreti vă în acest an va fl dc Titlul do întreprindere frun în sectorul construcţii indus şoara ; în comerţ — sectorul
menite să asigure o temelie cesare şi nu s-a asigurat în tare, dar trei zile, cînd tim 70 000 tone oţel aliat. taşă pe ramură a fost acordat: triale — întreprinderii dc con nealimentar — O.C.L.-Tcxtila
trainică recoltei. Intre atlete, treaga cantitate de îngrăşă pul a fost deosebit de favo zarea lui în fapte. în industria constructoare a nr. 2 Bucureşti ; în coopera
s-au fertilizat peste 100 de minte organice pentru ame rabil, n-am avut nici un me mijloacelor de transport — U strucţii montaje siderurgice ţia de consum — Cooperati
hectare cu îngrăşăminte or- najarea răsadniţelor este u canizator în unitate N. TIRCOB zinelor „Steagul roşu'-Bra- Galaţi ; în sectorul construc-
va dc consum Agigca-Con-
stanţa ; în industria poligrafi
că — întreprinderii poligrafi
ce dc timbre Bucureşti.
* § n 1 1 ® oraşului nostru lucrează în să desfacem mărfuri de a De asemenea, Secretariatul
COMERŢUL MODERN fac cumpărăturile dupâ-masâ. de la piatâ. La un aspect plă Consiliului Central al U.G.S R.
special dimineaţa, în schim
ceastă natură în magazinele
bul întii. Cei mai mulţi îşi
între
a decernat titlul dc
cut al centrului ele nu con
prindere evidenţiată pe ramu
In mod firesc atunci se for
mează cozi la magazine. Cînd tribuie cu nimic. Posibilităţi ră unui număr de 104 unităţi
le de a face plăcută vitrina
cetăţeanul pierde timp aştep- unui astfel de magazin sînt din industrie, construcţii, a
tind nu poate fi vorba de un foarte mici. gricultură, transporturi şi co
comerţ modern. Soluţia ar fi Marin Bălcscu : In alimen merţ.
întreprinderile fruntaşe pe
MASA ROTUNDA 1 extinderea autoservirii la cît taţia publică noi ne-am con ţară vor primi steagul şi di
mai multe produse, în cît mai
dus după ideea de a crea o
multe magazine, mă refer la
comerţul cu produse alimen bază materială modernă, în- ploma de onoare a Consiliu
lui Central al U.G.S.R., iar în
ţelegînd prin aceasta intimi-
tare.
Stan Stoica : Nu cred că zarea interioarelor localurilor treprinderilor fruntaşe pe ra
1. Baza materiala existenta, cu condiţiile ee le iac o apreciere greşită cind Ion Mărgincanu : Aş zice noastre. Credem că am reuşit mură li se vor acorda steaguri
oferă în scopul propus fi tendinţele în care ar tre spuh că baza materială — în- că atunci cînd se proiectează acest lucru la restaurantul $î diplome de onoare ale co
bui să se dezvolte ; telegind prin aceasta spaţiul noi spaţii comerciale, să se „Transilvania", la „Café-bar"
ţină seama şi de părerea ce
2. Aprovizionarea magazinelor ; de expunere-vînzare — exis lor care iac comerţ. Cele mai şi „Crama dacilor". Anul a mitetelor uniunilor sindicate
tentă în municipiut Deva cesta va fi supus „intimiză- lor pe ramură.
J. Un mod de prezentare care să-l atragă pe permite să pretindem a se multe dintre magazinele nou rii" restaurantul „Mureşul",
cumpărător fi să-l ajute in alegerea produselor ; practica un comerţ care să construite în Deva nu au spa iar grădinile de vară vor fi (Agerpres)
4. O servire care să-l mulţumească sub toate as satisfacă cerinţele- prezentu tii de depozitare suficiente asfaltate
De aici şi necazuri în apro
pectele. lui. Cu reţeaua de desfacere vizionare, Apoi, ca să extinzi
vom ajunge foarte curind la sistemul modern, al autoser
necesarul optim, iar prin parate de preambalare. Dacă 2
virii trebuie să ai spaţii se
construirea depozitelor noi
Atributul „modern" — in rul Direcţiei comerciale jude pentru I.CR.T.I. şi I.C.R.M.
diferent ce domeniu de acti ţene, Ion Mărgincanu, direc am rezolvat şi o problemă a in prezent am fi ajutaţi cu
vitate calificăm cu el — tre torul OCL produse alimen comerţului cu ridicata. astfel de spaţii am putea ex
buie să reprezinte o sumă de tare Deva, lacob Sărac, di tinde mult sistemul amintit. Anuţa Barbu: Am fost de a
calităţi. Cind vorbim de co rectorul adjunct al întreprin Comerţ modern înseamnă, Anuţa Barbu : Dacă e vor cord că un comerţ modern e
merţ, neîndoielnic, aceste ca derii de comerţ cu ridicata după părerea mea, să-ţi poţi ba de condiţiile pe care le acela care ţine seama de ce
lităţi trebuie să fie în depli pentru alimente, Marin Bă- procura din acelaşi magazin oferă spaţiile de desfacere e rinţele actuale ale cumpără
nă concordanţă cu cerinţele tcscu, directorul T.A.P.L. De cît mai multe din mărfurile xistente aş lua două exemple torului. Dacă la studiul ce
omului modern. Care sînt a va, Teofil Urs, responsabilul de care aî nevoie De aceea de magazine noi în care con rerii de consum se au in ve
ceste calităţi ? Invitaţii noştri magazinului de textile .Mo în locul fărîmiţârii spaţiului diţiile create nu sînt folosite: dere aceste cerinţe şi fondul
.la masa rotundă au fost una dern", Romulus Boier, res comercial, aşa cum se in- Intri în magazinul de sticlă de marfă se distribuie în
nimi în aprecierea că un co ponsabilul magazinului ali lîmplâ în prezent, aş propu rie şi te ameţeşte harababura consecinţă, de ce nu găsim
Respectind o frumoaso tradiţie, chimiştii din Orăştie au merţ modern e acela care mentar cu autoservire, Ion ne magazinul universal. Prin de-acolo. Bibelouri gingaşe in Deva articolele pe care le
lingă ligheane şi crâtiţi. Nu în
inceput noul an de muncă cu succese deosebite. Planul pro răspunde cerinţelor prezentu Şonea. responsabilul magazi el se realizează un contact ţeleg ce caută in centrul ora găsim în magazinele coope-
ducţiei globale a fost depăşit cu circa 275 000 lei, in toate lui. Discuţiile s-au purtat a- nului „Lumea copiilor", cum al cumpărătorului cu o gamă
secţiile existind o preocupare susţinută pentru îmbunătăţirea vînd ca domeniu de analiză părători. şului magazinul de fierărie. Masâ rotundă organizată de
continuă a calităţii produselor. In foto : losif Rusu, şeful atelie comerţul practicat în munici mult mai largă de mărfuri. In orice oraş astfel de ma ION CIOCLEI
rului mase plastice, discută cu Ileana Vana, controlor C.TC. şi piul Deva. Elementele vizate in discu De altfel, noi nici nu mai a- gazine se situează mai depar
Cocard Banu, tehnician, despre calitatea unui nou lot de nave Şi-au expus opiniile şi pro ţii, ca avind contribuţii ho vîzăm teme de proiectare în te de centru.
te pentru sticle. Foto : V. ONOIU punerile pe această temă to tărâtoare la realizarea unui afara acestei idei. Stan Stoica: Observaţia e
varăşii : Stan Stoica, directo comerţ modern, au fost 1 Romulus Boier: Populaţia bună. De altfel intenţionăm (Continuare m. png. o 3*o)