Page 54 - Drumul_socialismului_1969_03

muni CM S O C IA L II

................... ..........

A 16 MARTIE reat al Premiului Nobel (m.
1958).
România : s-a născut, în
Cartie­ 1903, actorul Jules Cazaban, $ 20 MARTIE
al
poporului (m.
artist
1963) ; a murit, în
1957,
România : in 1821, Tudor
sculptorul Constantin Brân- Vladimirescu lansează pro­
cuşi (n. 1816). clamaţia sa către popor ; în
rul Viile născut în 1839, poetul René Theodor Aman (m. 1891) ;
Alte ţări : Franţa — s-a
pictorul
1831, s-a născut
François Armand Sully —
Prudhomme, laureat al Pre­ în 1866 s-a născut poetul
(m.
TopSrceanu
George
miului Nobel (m. 1907) ; 1937).
Suedia — în 1940 a murit
Alte ţări : Norvegia — în
le i scriitoarea Selma Langer- 1828 s-a născut dramatur­
a Premiului
16f, laureată
gul Henrilc Ibsen (m. 1906) ;
Nobel (n. 1858).
fost
Tunisia — în 1956 a
Ungaria — a murit, în 1894,
revoluţionarul Kossuth, con­
Suh acest nume s-a umSnical Ô 17 MARTIE O 19 MARTIE proclamată independenţa ;
format şi sc cunoaşte România : în 1819 s-a năs­ ducătorul revoluţiei de la
un intre? cartier al cut scriitorul Alecu Russo (m. România : în 1820 s-a năs­ 1848 (n. 1802).
municipiului Deva. Este 1859) ; a murit, în 1940 Ni­ cut Alexandru Ioan Cuza,
cartierul aşezat (Jupă colae Titulescu, om politic primul domnitor al Ţărilor G 21 MARTIE
dealul cetăţii şi pini in şl diplomat (n. 1889) ; în române unite (m. 1873) ; în
(lealul Finienrî, de am­ Ştiaţi că... 1944, în închisoarea de la 1841 s-a născut ¡osif Vulcan, România r în 1922, Parti­
bele părţi ale şoselei Rîbniţa, hitleriştli au asa­ întemeietorul teatrului ro­ dul Comunist Român crea-
naţionale care şi pe Cugetări sinat 52 de deţinuţi comu­ mânesc din Transilvania şi ză organizaţia comunistă a
aici poartă numirea de ..IN CAPITALA JAPONIEI 3,2 la sută pe an. nişti şi antifascişti, printre redactorul revistei .Familia' tineretului — U.T.C
strada Iioria. slut în medie pe an numai 60 ...FIECARE CELULA A COR­ care Lazăr Grünberg şl (m. 1907) ; a murit, in 1865, Internaţionale : .Ziua in­
de zile senine, 180 de zile no- PULUI OMENESC este, într-un Bernaih Andrei ternaţională pentru elimina­
Numele locului se + Cu vorbe mari nu poţi înşela pc nimeni. scriitorul Nicolae Filimon
(rage de la multele vii roase, iar restul zilelor stnt anumit fel, o lampă in minia­ Alte ţări : Franţa — în (n. 1819) ; în 1914, a murit rea discriminării rasiale".
ce existau la Deva încă ploioase şi furtunoase. Tempe- tură ? Este vorba de o fosfo­ # Nu c destul să naşii vise, cî şi fapte. 1956 a murit fiziciană Irè­ Stefan Gheorghlu, conducă­
din vremurile stră­ ralura medie anuală este de rescentă invizibila cu ochiul ne JoliotrCurie, laureată a tor de seamă al clasei mun­ £22 MARTIE
vechi. Sc ştie doar că plus 14,7*. Temperatura medie liber, dar po care un aparat + Fă in aşa fel în viaţi, ca la bătrîncţe trecutul Premiului Nobel (n. 1897). citoare (n 1879) ; s-a năs­
atit de mari erau viile a lunii Ianuarie este de plus special o transformă in sem­ să-ţi fie un arc dc triumf pe sub care să treci fal­ cut, în 1917, Dinu Lipattl, România : în 1966 a mu­
prin secolul XVII, in­ 6’, iar a Junii august de plus nale electrice Se aşteaptă re­ nic. cu fruntea sus. 0 18 MARTIE pianist şl compozitor, inter­ rit sculptorul Constantin
cit numai pentru cele 27°. zultatele noilor cercetări pe pret de renume mondial Baraschi (n. 1902).
ale domeniului trebuiau ...IN ANUL 1968 producţia care le face In prezent în «• + Cauza cauzelor este esenţa ; nu căuta efectul România : în 1823 s-a năs­ (m. 1950) ; în 1965 a murit Alte ţări : Germania —
400 de buni lucrători, de aur în Republica Sud-Afri- ceaslă direcţie savantul sovie­ fără o miraculoasă comprimare a spaţiului şl tim­ cut Constantin D. Arices- Gheorghe Gheorghiu-De), în 1832 a murit scriitorul
ca să le poată săpa in­ cană a fost de 31 milioane tic Tarasov pului intr-o boabă de gîud care să strălucească pes­ cu. Istoric şi publicist (m. conducător de seamă al Johann Wolfgang Goethe (n.
tr-o zi, apoi separat ră- uncii faţă do 30,5 §i 30.9 mili­ ...S-A INVENTAT UN APA­ te veacuri ca un giuvaicr. 1886) ; în 1898 s-a născut P.C.R., militant al mişcării 1749) ; R A.U. — în 1955, ad­
mîncau cele particulare. oane uncii in anii 1967. 1966. RAT, cu ajutorul căruia pot (i Horia Moldoveanu, militant comuniste şl muncitoreşti ministraţia Canalului de
Toate viile sc găseau Producţia de diamante, con­ transmise la orice distantă, + Adeseori, printr-un suris se făgăduiesc înţele­ al mişcării muncitoreşti (m. Internaţionale (n. 1901). Suez a fost preluată de au­
numai pe terasele dea­ centrată In miinile companiei prin telefon, scrisori şi auto« suri mari ; de aceea el ii supără pe geloşi mai mult 1964) . Alte ţări : Franţa — în torităţile egiptene.
lurilor Orman, Decebal „De Biers consolidated mines", graíe ? Expeditorul scrie pe coa- decit un ris adevărat. Alte ţâri : Franţa — în Internaţionale : în 1945 a ţ
şi Nuce4, adică deasu­ a crescut de la 900 000 carate la dc hîrtic montată în aparat 1871, la Paris, a fost pro­ 1900 s-a născut fizicianul fost înfiinţată .Liga ţărilor
pra actualelor străzi în 1966 pînă la aproape 2 mi­ textul dorit şi, In acelaşi timp. ION MARINESCU clamată Comuna. Frédéric Joliot-Curie, lau- arabe".
Aurel V3aicu, Izvorului. lioane carate aparatul de recepţie din lo­
Bărnuţiu şi Călugărcni. ...POPULAŢIA TA1LANDEI calitatea cerută înregistrează
Cînd insd aceste tere­ înregistrează o creştere per­ acest text, identic, cu literele NEGUSTORII de jucării dîn PATRU BANDIŢI înormoţi această lozincă se desfăşoară tori dîn Komehameha'’.
nuri nu au mai fost su­ manentă. In 1960 aceasta era scrise de expeditor. Aparatul Amsterdom ou făcut o grevâ au pătruns într-un club din in Nepal o companie pentru Se înţelege că nu moi sînt
ficiente pentru vii, a de 27.09 milioane locuitori, In poate lucra în toate limbile originala pentru că maga­ Gordeno (Colifornio) şi ou or­ distrugereo muştelor — trons- necesare nici un fel de oile
Început, in secolul al 1964 — 30,9 milioane, iar In din lume. Inventatorii au pre­ zinele lor au fost demolate donat celor 17 persoane core miţâtoore ale epidemiei da dovezi pentru a afirma vechi­ Submarin
XVIII-Jca. să se facă 1965 — 32,02 milioane. Sporul zentat prototipul la Expoziţia in vederea unor construcţii se aflau acolo, bărbaţi şi fe­ holeră care a bintuit nu de mea arborelui geneologic al
plantaţii şi în terasele mediu al populaţiei este dc Industrială do la Tokio noi. Ei şi-ou otirnot păpuşile mei, să se dezbroce şi să-şi mult această (oră. Premiul, în acestui ilustru pretendent Io
dinspre răsărit ale dea­ şi olte jucării pe zidurile de arunce hainele în mijlocul în­ valoare de 300 rupiî, va fi a­ postul de primor al Honolu- nuclear uriaş
lului Unicvri. Aşa s-a pe străzile principale ale o- căperii. cordat aceluia care vo sirin­ lutul. Numele s-o dovedit a fl
dat acelui hotar numi­ Circulaţia urbană de mîine roşului. In felul ocesto a fost După ce toată lumea s-a ge 18 kg de aceste Insecte cea mai bună recomandare. Profesorul dr. Robcrt
rea de Viile Noi şi aşa organizată o expoziţie intere­ executat, bandiţii au început dăunătoare. Whitelaw, dc la Institutul
l-a purtat mai bine de santă cu cele moi originale politehnic din Virginla, a
două secole, după care TAXIURILE ELECTRONICE jucării produse din 1870 pî­ IN REGIUNILE centrole ale anunţat joi că a proiectat
lingă aceste locuri, s-a nă în prezent. CALEIDOSCOP Australiei, rîurile şi rezervoa­ un submarin nuclear des­
inccput construcţia u­ Taxiurile electronice vor fl ghidate automal, datorită rele de apă seacă adeseori. tinat transportului de măr­
nui nou cartier — Vi­ unul sistem magnetic : benzi magnetice vor fl incorpo­ PICTORUL ¡talion Corrocci Apa devine atunci maî scum­ furi, care ar reduce dura­
ile Noi. rate fn şosea. Codul va fi descifrat in Interiorul vehi­ avea o memorie vizuală ex- sa scotocească hainele sco- UNUL DIN CANDIDAŢII la pă ca aurul. In asemenea ca­ ta traversării Atlanticului
Formarea acestui car­ culului prin dfspozlllvul de ghidare, legat de un mic troordinorâ : de Io primo pri­ ţînd din ele portmoneele, car­ postul de primar al oraşului zuri, localnicii din cele ma? (a jumătate.
tier şi aşezarea popu­ ordinator. Datele transmise de cod se vor releri Ia vi­ vire el remorca figurile core netele de cecuri şi portvizitele, Honolulu ore un nume în« pustii regiuni ale continentu­ Potrivit proiectului, sub­
laţiei aici nu s-a făcut teză, indicarea locului, variaţiile dc viteză şi orice alte ii treceau prin faţă şi reuşea apoi au plecat cu o prodâ tr-odevăr pompos — KEKOA- lui pornesc la vinotoare de marinul, denumit „Eel"
prin colonizări ori prin date necesare ghidării. Călătorul care va urca intr-un să le schiţeze imediat portre­ în vafoore de peste 5 000 do­ LAULIIONARALIHAULIULIOKE- brooşte. Brooştete din pustiu­ (Ţîpar). are lungimea de
împroprietăriri masive, astfel de taxi va compune pe un cadran adresa la care tul, cu o asemănare aproape lari. Nici una din cele 17 per­ KOOLAU DAVID KAARUA- rile australiene sînt excelent 426 metri, înălţimea dc 12
fotografică. Intr-o zi, în timp
el prin imigrarea trep­ vrea să sc îndrepte, (ar calculatorul de bord va fixa soane nu a îndrăznit să-l ur­ adaptate climei. In cea mai metri şi necesită un echi­
tată a unor ţărani şi itlncrariul tn legătură cu ordinatorul centrat însărcinat ce mergea pe un drum sin- mărească, fiind toate dezbrâ- VAOKAMEHAMEHA, ceea ce secetoasă perioodâ a anului, paj dc numai şase oameni.
lucrători din satele a­ să regleze circulaţia în întregul oraş. Călătorul va a­ gurotîe, a fost otacot şi je­ cote şi afară plouînd cu gă­ înseamnă că „David, copacul ele dispun de o mare rezer­ Viteza, la adincimcâ dc 60
fuit. Dor bandiţii au fost cu-
propiate şi îndeosebi junge la destinaţie într-un timp minim. Toate opera­ rînd prinşi şi arestaţi după leata. cu frunze minunate de pe vă de apă. Fericitul vînotor metri ar urma să fie de
din părţile Zarandului. ţiile vor fi automate, inclusiv plata cursei care va pu­ dealurile ver2Î ale lui Koolau, care a reuşit să prindă cite­ 40 dc noduri pe oră.
Abia în 1946 s-au fă­ tea fl efectuată printr-un sistem de jetoane, care vor portretele pe care le-o făcut va broaşte poate să scoată
pictorul.
cut parcelări şi împro­ trebui Introduse in aparat. „MOARTE MUŞTELOR I" sub este urmaşul marilor conducă­ din ele o sticlă de apă. Pentru o traversare a
prietăriri cu locuri de Atlanticului, submarinul ar
case in acest cartier. AEROCLISOARELE avea nevoie dc numai 66
de ore. El este
conceput
La inccput s-au în­ Sub formă de covoare zburătoare pe perne de aer astfel incit încărcarea şî
jghebai citeva case mici vor fi folosite pentru deplasări scurte, in timp ce pentru descărcarea mărfurilor să
şl sărăcăcioase pe mar­ deplasările lungi vor funcţiona aeroglisoare cu ghi­ Record de ridicare a greutăfii se facă automat.
ginea deluroasă a şose­ dare fixă (şine) sau autonomă (benzi magnetice ca şl
lei şi pe o strimtă uli­ pentru taxiurile electronice). încărcătura maximă va
cioară spre deal. Intre Covoarele zburăloare reprezintă o aplicaţie a prin­ Un nou record de ridicare cu o viteză de peste 3 metri fi dc 4 500 tone, Iar sub­
cele două războaie H cipiului aeroglisoarelor la covoarele rulante : rolele de a greutăţii a fost stabilit de pe secundă. Totodată, „B-12’ marinul ar putea transpor­
1919-1939, noul cartier mişcare şl de susţinere a covorului rulant sînt înlo­ elicopterul sovietic „B-12", a mai stabilit încă patru re­ ta şi pasageri.
nu crescuse prea mult cuite printr-un sistem cu pernă de aer. realizat în biroul de construc­ corduri mondiale — ridicarea
şi nu sc dezvoltase de- Actualmente există sub formă de prolotip sisteme ţii al cunoscutului construc­ la inlâţimea de 2 950 metri a
cit în partea deluroa­ de aerogtisoare pc şină, de exemplu aerotrenul francez. tor sovietic Mihail Mii. Noul unor încărcături de 15, 20, Pano-
să a şoselei. Dezvolta­ Dar într-un viitor apropiat, fn marile centre urbane vor aparat a ridicat o încărcătu­ 25 şi 30 tone. Materialele în
rea puternică a cartie­ putea circula aeroglisoare ghidate de benzi magnetice ră de 31 030 kg la înălţimea legătură cu acest zbor au fost Dezlegarea jocului
rului are loc in anii încorporate în pavajul şoselei sau străzii. Fireşte că trimise spre omologare Fe­
de după 23 August aceste noi mijloace de transport vor funcţiona şl ele de 2 950 metri. Elicopterul a deraţiei Internaţionale de ae­ ramâ apărut în ziarul
1944. cu ajutorul unul calculator de bord şi a unul creier decolat de pe un aeroport de ronautică.
Despre acest cartier, electronic central. lingă Moscova, înălţîndu-se Biroul de construcţii con­ nostru nr. 4411
se poate spune însă că dus de Mihail Mii a realizat
mai multe elicoptere cu ca­
poartă in- el două ele­ pacităţi şi destinaţii diferite. arde­ Omagiu frumuseţii
mente cu adincă semni­
ficaţie istorică : primul In luna decembrie 1968, IG.C.L. Hunedooro a Pînă acum, cel mai puternic ORIZONTAL : 1) Stimată — Act;
este legat de revoluţia lui început lucrările de acoperire o meselor pentru elicopter era considerat 2) Feminitate ; 3) I — inamic —
LO ; 1) Natalităţi ; 5) Tra — Oda
Horia, Cloşca şi Cri- | Umor desfacerea legumelor şi fructelor din pioţo nouă „Mi-6“, care intr-un zbor re­ — BBB ; C) U — Ţigară — AR :
şan şi al doilea de (j- ■ o oraşului. cord a ridicat 20 000 kg la leana 7) Leiţi — Elită ; 8) GE — EE —
nirea Transilvaniei cu începutul a fost bun, iniţiativa lăudabilă, dor ce înlăţimea de 2 738 metri. IRAT ; 0) TA - A — TInârâ ; 10)
România. Pe ciinpul folos că lucrările au rămas netermînate... Elegantă — IR ; ii) N — Galanţi
din jurul acestui car­ ŞEFUL către un subaltern:
tier s-a produs atacul — Asta e curată neruşinare.
ORIZONTAL ! 1) Mare
reiate
revoluţionarilor lui Ho­ Dumneata vii 2ilnic la serviciu dacă ; 2) Staţie pe linia Deva — avlnd ca secţii de bază o seaii-
cocseile şi turnătorie ; 2) Crocodil
ria în zilele de 6-1 no­ pe jumătate beat! Lugoj — Ţinui in Nordul Moldo­ american — produs al Uzinei
iembrie 1184 dat asupra — Ce să Jac dacă nu-mi a­ vei (od<)' — Epocă ; 3) Localitate „Victoria" ; 3) Jgheab siderurgic
Devei, cînd au căzut jung banii ca să mu tmbof lingă Deva — Oraş antic ; 4) Cegă — Aşezare minieră In Valea Jiu­
lui ; 4) Victorie pe elmpul cu «4
aici vreo 200 de cum trebuie ! fără cap ! — Brutar la cuptoarele pătrăţele — La Intrarea In Tur-
Martin — Dlnsul ; 5) Soare la Hu­
iobagi. Apoi in par­ nedoara — Eforie Nord (abr.) — daş ! — Loc gol ? ; S) Pastă făi­
tea deluroasă a car­ it Plată anticipată ; 6) La Ieşirea din noasă (reg.) — Punct de aprovi­
- JUDECĂTORUL către acu­ Tltu : — Aparat dc gimnastică zionare cu cnlcar a Combinatului
3 tierului au fost de­
T zat : nărăvaş — Pal cosit ; 7) Arteră siderurgic Hunedoara ; 6) Locali­
T capitaţi 56 de prizo­ — Ladă (reg. pl ) ; 8) Cerna care tate în Judeţul Alba, avlnd o Im­
nieri revoluţionari, in — Ai mai fost condamnat curge prin Hunedoara — In cu- portantă uzină chlmlco-metalurgl-
câ — Prepoziţie — Cric fără m ar­
.1 zilele de 8 şi 9 noiem­ vreodată ? rlnd pe drumurile ţării — Bară gini ; 7) Blc ! — Nume feminin — Case
brie acelaşi an. — Da, domnule judecător, trasă (abr ) ; fl) Cubl 1 — Notă mu- Aşchie metalică ; 8) Centru ex­
ticală — Pom fructifer răsplndit
Locul unde s-a pro­ dar este mult de atunci, 20 de tn Ţara Haţegului ; 10) Zăpadă (n tractiv situat Ia poalele Munţilor
dus această fioroasă c- ani. mişcare — Siliciu ; 11) Invenţie Poiana Ruscăl — Principal fur­
xcculare şi-a pierdut — Şi ce ai făcut In toţi a ­ liunedorcanâ pentru Insuflarcn ae­ nizor al minereului dc fier pentru
furnalele Hunedoarei —
Vorba
rului cald fn cuptoarele Siemens
urma. Informaţii de­ ceşti ani ? Martin (pl.) — Antipodul celui corbului — Titan ; 9) Sclntcl din...
spre el ne-au dat in tre­ — Am stal la închisoare. harnic : 12) La 1 Decembrie s-ou sclntel — Defecţiune mecanică —
Bucura. Z&noaga. podoabe nle Re­
cut Nicolae Dcnsuşca- 4t Împlinit 50 nnl de Ia Rcmnarea, la tezatului (sîng.) ; 10) Marcă de au­
nu (1846-1911) si Ion MAMA : Cum, ai spart toate Alba lulla. a actului Unirii Tran­ tocamioane de marc tonaj — Au-
silvaniei cu Romănla — Opera­
I,upaş in lucrările lor jucăriile pe care fi le~a cum ţie termică pentru îmbunătăţirea rellan Andrccscu — Prefix ; 11)
despre revoluţia lui Ho­ parat tăticu ? procentajului de carbon al piese­ Dîn Lainici ! — Locuri de muncă
ORIZONTAL Î l) Locuinţă — Ca­
ria din 1184-85. Primul Copilul: Nu, a mai rămas lor finite ; 13) Cană — Localita­ in Valea Jiului ; 12) Centru Indus­ să de popas In ţară (od) ; 2) în ­ Caso Impunătoare ; 3) Casă Inti­
trial in Judeţul Alba, care sc va
mă ~ Căsoaie pentru uscat po­
spunea in 1884. că lo­ ciocanul. te In judeţul Hunedoara. unde îmbogăţi cvi un marc combinat căpere mică - zel casnici la ro­ rumbul (reg.) r 4) Aleea — Uşier •
cul a fost in dosul ce­ s-au aniversat 20 de ani de la pentru prelucrarea lemnului (2 mani ; .1) Alimentara casei (dim.) — Magazie pc vas ; 5) A muta
tăţii, lingă drumul ce ★ Înfiinţarea brigăzilor dc muncă ruv.) — Munte In Creía ; 13) Pe — Dimpotrivă ; 4) Cărţi — in am­ casa dlntr-un Joc In altul : 6) Nu­
fiteatru ; 5) La poarta casei —
duce la Dobra, acolo — ESTE adevărat cu per patriotică — Ardelcanu Ion. Mureş In Jos — Alt centru econo­ Drumuri ; 6) La intrarea In apar­ me scump — «Rlu Jn F ra n ţa; 7)
cu o Im­
mic in Judeţul Alba
unde se găseau două mo­ soanele căsătorite trăiesc mai VERTICAL : 1) Important nod portantă fabrică de hlrtlc. tament i — Careu ! — Dormitor Loc de casă «^“Sărut ardelenesc ;
8) Sus pe casă (lng.) — Loc dc
vile pe coasta de mult decil burlacii ? de cale ferată situat Ia conflu­ Cuvinte rare : IAP, lOTCA. ENA. de altădată ; 7) Crustaceu — Frec­ promenadă pe acoperiş ; 3) La
miazănoapte a Viilor — Nu, dar viata li se pare — Noi ?... Sîntem acoperiţi I enţa Strelulul cu Cerna — Centru IOSIF GHERE ventează cu plăcere casele de ieşirea din cabană ! — Macaragiu ~
ii Noi. iar al doilea adău­ mai lungă. Desen de V. MIHAlLESCU siderurgic In Judeţul Hunedoara, Hunedoara cultură ; 8) Imobil — In clădi­ Fructul fagului ; 10) Curbură la
re ! ; 0) Clădire — Stăm sus la... ;
ga in 1934, că ar fi | 10) A fortifica — intrări la că­ poartă sau fereastră — Cel — La
terasă ! ; U) Păzesc casa — Pc
lingă o potecă ce urcă j :r=xn=r suţe f ; li) Casa plantelor — De­ pereţii camerelor.
pendinţă.
pe deal şi pe care a- v e r t i c a l : n stâ-n casă — Pe NELU OPRI$
iunci nu-1 indica decit întreaga făptură a femeii este terioare. naşteri premature, tul­ avorturilor, dar mal ales ale a- plnă la dispariţia completă a a- aşa-zlse! case a copilului înaintea acoperiş ; 2) Iţi asigură casa — Lonea
tufişul dintre nişte nuci construită pentru maternitate. Ea burări menstruale, sterilitate se­ vorturllor provocate. cestela sau la menstruaţii reduse orlliclulul de Ieşirea acestuia din
In avorturile provocate se pot
tineri. Ne-a mai lăsat adăposteşte şl hrăneşte oul uman cundară. sarcini extra-uterine şi produce toate gradele de Infla­ foarte dureroase. uter, face parte, de asemenea, din
O altă urmare frecventă şl gra­
■ 1 informaţii şi avocatul nou zămislit şl » asigură evolu­ atte complicaţii mal grave — lată maţii, de la febra mare care apa­ vă a tnflamaţlllor după avort este complicaţiile greve, consecinţe ale
Inflam aţilor mucoasei endouterl-
preţul acestor intervenţii.
r J F.ancisc Hossu Longin ţia pînă la transformarea lut ln- Hemoragia externă este un simp­ re Imediat după manevra abor- sarcina extrauterina cunoscută şl ne consecutiv avorturilor repeta­ Jocuri matematice
tr-o fiinţă care poate trăi Inde­
(1347-1935) din Deva, in pendentă - tom constant printre manifestările tlvâ şl plnâ la septicemie, urmată sub denumirea de sarcină In a- te sau provocate. Antmogrif literar
L manuscrisul conţinind Se numeşte avort orice între­ avortului spontan, provocat acci­ de deces. farâ de mitră. Cea mai gravă complicaţie Ime­
In aceste cazuri, fecundata este
Experienţa noastră arată că nu­
p.ninlîrile sale, depus la rupere a sarcinii înainte ca fă­ dental sau criminal. Ea încetea­ meroase femei care. din motive posibilă, oul Insă nu poate ajun­ diată a avortului provocat este
perforaţia uterlnă, adică spargerea
tul să fie viabil, adică pînă la 6
biblioteca Universităţii luni împlinite. ză după golirea chirurgicală a u- obiective sau subiective, au abu­ ge in cavitatea uterlnă şl se gre­ pereţilor uterului cu diverse In­ 7 24 10 W 3 9 7 1 TO 9
L (lin Cluj, care arată că Avortul poate fl spontan sau tcrulul. PcrslstcnţA hemoragiei zat dc avortul la cerere, atunci fează anormal fie Intr-un corn at strumente abortive, care adesea
" locul era cuprins in provocat. Avortul spontan se da- fiind nesterite. duc. pe lingă he­ 12 2 0 fl 12 1 5 7
moragia masivă Internă, şt exter­
cartea funciară din De­ toreşte fie unor cauze moştenite, nă, ]a infecţii grave dc genul pel- 3 22 2 3 15 12 3 5 4
sau
fie unor afecţiuni genitale
va cu nr. top. 1 309 şi generale materne. vlpcritonltelor, a perltonltel ge­ e IO Ô 4 JO 3 7
Din timpurile cele mal vccht a. Urmările avortului provocat
nr. top. 1 118 13. care Avortul provocat poale fl acci­ neralizate a septicemiei sau sep- 2 15 25 18 13 14 12 15 5 15 4
tieopinemiel care se soldează cu
forma proprietatea lui dental. terapeutic sau criminal. moartea prin Insuficienţă liepato- 5
Kendereşi Karol. renală acută. 14 7, L 7 4
fost pedepsit de lege avortul c- 11 21 5 9
Controlind r e c e n t xecutat în afara prevederilor le­ In căzut Injecţiilor intrauterine 16 3 12 4 8 5 H 7 16 5
cartea funciară Deva. gale. Această măsură există şl uterului, fie In diferite porţiuni cu substanţe caustice In scop a- 41 5 14 e 12 6 10 5 11 2
bortlv se poate produce moartea
am constatat că terenul astăzi, fiind Justificată de grija arată fie că In cavitatea uterlnă ale trompelor sau In afara aces­ imediată prin embolie pulmonară. 17 4 14 1 6 n
pe care o are societatea pentru
sc mai găseşte un rest al oului,
cuprins sub numerele apărarea sănătăţii femeii. fie că există o Infecţie uterlnă. tora. Dezvoltlndu-se, produce Ia In concluzie, considerăm că în­ 6 9 7 16 16 7 16 10 5 11 2
indicate anterior este Dacă unele încercări ale femei­ După avortul provocat prin ten­ un moment dat hemoragii inter­ tre bucuria şl satisfacţia de a 14 12 6 4 8 5 4 10 9
situat de-a lungul şo­ lor de o se debarasa de o sarci­ tative criminale sc pol produce ne mnslve prin rupere, punlnd în aduce pe lume o fllnlâ nouă. iu­ Tn acest tabel slnt înscrise 25 dc 14 5 10 3
bită şl dorită, şl hotârlrea de a În­
pericol imediat viaţa femeii In
nă nedorita sînt mal puţin peri­
selei şi urcă pe dealul culoase, altele slnt de-a dreptul hemoragii externe prin leziuni u- cţnd se hotărăsc, să poarte o sar­ caz că nu se efectuează de ur­ trerupe o viaţă prin avort este numere aranjate la tntlmplare. 7 9 1>10 %
tcrlne. mal mult sau mal puţin
Numerele trebuie Insă aranjate
cu vii. nocive, putîndu-se solda nu ara­ severe, sau perforaţii ale pere­ cină la termen au deziluzia de t genţă operaţia, posibilă numai la un proces de conştiinţă diametral tn ordine cresclndă de la primul 16 7 15 fO 4 7 16 5 7
Al doilea element is­ reori chiar cu pierderea vieţii fe­ ţilor uterului cu lezarea organe­ o pierde In lunile IV—VI — sau nivelul unul serviciu chirurgical npus. Perioadele dese de incapa­ pătrăţel, adică 1.2,3.4.5 In primul 11 5 14 7 8 4 S
bine organizat.
citate de muncă, asociate cu con­
meii.
dc a naşte înainte de termen feU
toric al acestui cartier lor sau a vaselor din abdomen După avorturi repetate, dar mal cedii medicale prelungite, ca ur­ rlnd. 0,7.0,9.10 In al doilea rlnd.
Tentativele dc avort criminal, ca şl cu hemoragie Internă consecu­ ncvlablll. ş.a.m.d. schlmblnd reciproc locul 9 7 1 è 2 46 2
este faptul că el a luat şl repetarea fără măsură a avor­ tivă. înlăturarea repetată, prin ra­ ales după avorturile provocate, mare a unor avorturi, transfor­ numerelor. De pildă, începutul
tului la cerere, au transformat Cînd pierderea de slnge se aso­ dare. a mucoasei uterlnc, deter­ urmate de complicaţii şl vinde­ marea vinei femei sănătoase şl este următorul : 1 11 schimbaţi cu 15 7 15 9
Ë
naştere in zilele înfăp­ mină tulburări In refacerea el fi­ cate ulterior, s-au observat nu­ pline de viată Intr-o Invalidă veş­ £
multe femei tinere şl sănătoase ciază cu dureri mari abdominale T. pentru ca l sâ-şl ocupe Jocul
lologică ulterioară şl poate
tuirii celui mai marc In Invalide. şi semne dc soc (slăbiciune, trans­ frecventă cauză de avort spontan. fi meroase tulburări la sarcinile ul­ nic suferindă, grevează serios via­ lui, apoi 7 cu numărul care ocu­
terioare. dacă acestea au mal a­
ţa socială şl Intimă n femeii, de-
ideal al neamului ro- Urmările imediate şl tardive ale piraţii reci, leşin), este vorba d* Nu rareori, după curăţirea ca­ părut. Din aceasta categoric de zcchnlbrtnd uneori chlnr unitatea pă locul său — In cazul nostru
rupturi vasculare. Aici nici chin'
avortului provocat, po care le 5n- tulburări face parte sarcina du­ familiei. 20. — 20 cu cel care ocupă locul înlocuind cifrele prin Utere veţi
măncsc : Unirea Tran­ tilnlm destul de des. printre bol­ Intervenţia chirurgicală de urgen­ vităţii uterine după avort pcrclll reroasă caracterizată prin dureri sau. adică numărul 16 ş.a.m d. obţine pe vertical de la A la 8.
acesteia se lipesc. din cauza scoa­
navele din policlinici şl spitale, ţă nu poate salva Întotdeauna via­ Dr. MIRCEA GIURGIU Această aşezare a numerelor, titlul unul volum (1916) a poetu­
silvaniei cu România. pledează pentru reţinerea cu care ţa femeii, care plăteşte scump ig­ terii mucoasei uterlnc şi alipirea abdominale accentuate pe măsu­ trebuie realizată numai în 19 mu­ lui Octavian Coga. Iar pe orizon­
trebuie să privească orice femele noranţa el. muşchilor descoperiţi duclnd la ra evoluţiei gravidităţii. aceste medic primar obstetrician tări. tal 15 poezii dc ale sale.
Dr. VICTOR ŞUIAGA acest fel de a renunţa la o sar­ Inilamaţillo uterului şl ale a­ boala numită slnechie uterlnă ca­ cazuri ncceslUnd Internări dc ginecolog, şelul secţiei LIVIU COVACI MIC IOSIF
luncă durată în spital.
cină. Hemoragii, inflamaţii de di­ nexelor (trompe şl ovare) sini re sc manifestă prin tulburări Placenta praevla. adică fixarea maternitate Deva Deva student Petroşani
ferite grade, avorturi spontane ul­ consecinţele frecvente ale tuturor menstruale grave puttnd duce
i i —■ ■ . .... iLjiîirîV-1 - ---- ................................... . iwggnr. .......ri!îîa!TT|flT ^ ^ yin^rr.n..— jjnuitv ini ......—
IhSi