Page 57 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toate ţările, unlţl-v6 I
Consfătuirea Comitetului Politic

Consultativ al statelor partici­

pante la Tratatul de la Varşovia

BUDAPESTA 47. De la tri­ Ceauşescu, secretar general al te privind perfecţionarea
mişii noştri speciali : In C.C. al P.C.R., preşedintele structurii şi organelor de con­
ziua de 17 martie, în clădirea Consiliului de Stat, Ion Gheor­ ducere ale organizaţiei defen­
Parlamentului din capitala ghe Maurer, membru al Co­ sive a Tratatului de la Var­
R.P. Ungare s-au desfăşurat mitetului Executiv, al Prezi­ şovia
lucrările Consfătuirii Comite­ diului Permanent al C.C. al In cadrul consfătuirii a fost
tului Politic Consultativ al P.C.R., preşedintele Consiliu­ adoptat şi semnat ^apelul că­
statelor participante la Tra­ lui de Miniştri, Cornellu Mâ- tre toate statele din Europa cu
tatul de la Varşovia. nescu, ministrul afacerilor ex­ privire la pregătirea şi ţine­
La consfătuire au luat par­ terne, general-colonel Ion lo- rea unei conferinţe europene
te secretarii generali şi primii niţă, ministrul forţelor arma­ in problemele securităţii şi
ANUL XXI. NR. 4418 MARTI 18 MARTIE 1969 PAGINI 30 DE BANI secretari ai Comitetelor Cen­ te. Consfătuirea a fost deschisă colaborării pe continentul nos­
tru. In numele Republicii So­
trale ale partidelor, şefii
de
guverne, miniştrii de externe de tovarăşul Janos Kadar. cialiste România, apelul a fost
şi miniştrii apărării din Re­ prim-secretar al C.C. al semnat de tovarăşii Nicolae
publica Populară Bulgaria, P.M.S.U., care a adresat dele­ Ceauşescu şi Ion Gheorghe
Plenara Consi­ Republica Socialistă Ceho­ gaţiilor un salut cordial din Maurer.
slovacă, Republica Democrată partea partidului şi guvernu­ In seara aceleiaşi zile, C.C.
Sesiunea Consiliului popular liului judeţean Germană, Republica Populară lui ungar. Lucrările Consfătui­ al P.MS.U. şi guvernul ungar
au oferit un dineu în onoarea
Polonă, Republica Socialistă
rii au fost prezidate de tovară­
România, Republica Populară şul Alexander Dubcek, prim- delegaţiilor participante la
al Frontului Ungarâ şi Uniunea Republici­ secretar al C.C al Partidului Consfătuire.
Socialiste.
Comunist din Cehoslovacia.
Dineul s-a desfăşurat lntr-o
lor Sovietice
al judeţului Hunedoara Unităţii Socialiste participat tovarăşii Nicolae ticipante au adoptat documen- atmosferă cordială, tovără­
Reprezentanţii statelor par­
Din partea ţârii noastre au
şească.
Ieri, 17 martie a avut Ioc
plenara Consiliului judeţean
al Frontului Unităţii Socialiste, COMUNICATUL
prezidată de tovarăşul Ioachlm
La Deva s-au desfăşurat Cuvintarea tovarăşului Moga, prim-secretar al Comi­
luni lucrările primei sesiuni tetului judeţean Hunedoara al
a Consiliului popular al jude­ PC.R., preşedintele Consiliului
In cadrul plenarei, tovarăşul Consfătuirii Comitetului Politic
ţului Hunedoara, ales Io 2 judeţean al Frontului Unităţii
martie 1969. Socialiste
Au participat Io lucrările se­
siunii membrii biroului Comi­ Gheorghe Căllnescu, secretar
tetului judeţean şi alţi activişti 1 0 A C H I al Consiliului judeţean al Fron­
de partid, conducători al unor tului Unităţii Socialiste, a pre­ Consultativ ai statelor partici­
întreprinderi şl Instituţii de pe zentat informarea cu privire la
raza judeţului, prim-vîcepre- şi spirituale a celor ce mun­ zullalul alegerilor de la 2 desfăşurarea campaniei electo­
Actuala sesiune, de consti­
şedinţii şi vicepreşedinţii co­ tuire a Consiliului popular ju­ cesc. martie. Asemenea alegătorilor rale şi rezultatul alegerii de
mitetelor executive ale consi­ deţean, are o importanţă şi Constatăm cu deosebită sa­ din toate judeţele şi hunedo- deputaţi în Marea Adunare
liilor populoro municipale şi semnificaţie deosebite. Ea s-a tisfacţie şi legitimă mindrie renii s-au prezentat în faţa Naţională şi în consiliile popu­ pante la Tratatul de la Varşovia
orăşeneşti, preşedinţii comite­ desfăşurat la un interval scurt că votul exprimat de oame­ urnelor intr-o deplină unani­ lare. *
telor executive ofe consiliilor după lucrările primei se­ nii muncii din judeţul Hune­ mitate şi unitate. 99,69 la su­ Consiliul judeţean al Fron­
populare comunale, directori siuni a celei de-a Vl-a le­ doara, ca de altfel din întrea­ tă din participanţii la vot au tului Unităţii Socialiste a a* La 17 martie 1969, la Bu­ Jozef Cyrankiewicz, preşedin­ La lucrările consfătuirii a
şi şelîî de servicii din apara­ ga tară. întruchipează senti­ susţinut candidaţii Frontului probat in unanimitate propu­ dapesta a avut loc Consfătui­ tele Consiliului de Miniştri al luat, de asemenea, parte co­
tul Consiliului popular jude­ gislaturi a Marii Adunări Na­ mentele şi gindurile de viitor Unităţii Socialiste, ceea ce nerile biroului Comitetului ju­ rea Comitetului Politic Con­ R.P. Polone ; Zenon Kliszko. mandantul suprem al forţelor
ţean, corespondenţi oi presei ţionale a Republicii Socialiste ale tuturor categoriilor de constituie o nouă dovadă a deţean de partid cu privire la sultativ al statelor participan­ membru al Biroului Politic, armate unite ale statelor par­
România şi a recentei plenare
centrole şi locale. a Comitetului Central al Parti­ oameni ai muncii, hotărî- încrederii lor faţă de politica componenta Comitetului execu­ te la Tratatul de la Varşovia secretar al C C. al P.M.U.P. ; ticipante la Tratatul de la
La deschiderea sesiunii, de- rea lor fermă de a nu-şi partidului şi statului nostru, tiv al Consiliului popular ju­ de prietenie, colaborare şi a­ Ştefan Jedrychowski, minis­ Varşovia, mareşalul Uniunii
.»^putotul Sucîu Coman a dului Comunist Român. precupeţi nici un efort faţă de reprezentanţii de sea­ deţean sl a comisiilor perma­ jutor reciproc. trul afacerilor externe ; gene­ Sovietice, I. I. lakubovski.
I anunţat că, potrivit arti­ Conform Legii de organiza­ pentru îndeplinirea exem­ mă ai poporului. nente. La Consfătuire au partici­ ral de blindate Wojciech Ja­ Comitetul Politic Consulta­
colului 22 din Legea de or­ re şl funcţionare a consiliilor plară a sarcinilor politice, e­ Vă rog să-mi daţi voie ca, In încheierea lucrărilor ple­ pat : ruzelski, ministrul apărării tiv a ascultat raportul coman­
ganizare şi funcţionare a con­ populare şi în spiritul profun­ conomice şi de stat ce le re­ pe scurt, să subliniez cîteva narei, tovarăşul loachim Moga Din partea Republicii Popu­ naţionale ; Adam Kruczkow- dantului suprem al forţelor
siliilor populare, lucrările pri­ dului nostru democratism, vin şi a angajamentelor lua­ obiective înspre care va tre­ a subliniat sarcinile ce le re­ lare Bulgaria — Todor Jivkov, ski, adjunct al ministrului a­ armate unite despre măsurile
mei sesiuni de constituire ur­ sesiunea a validat alegerea te In cinstea celei de-a 25-a a­ bui să ne îndreptăm atenţia vin In continuare consiliilor prim-secretar al C.C. al Parti­ facerilor externe ; general-ma- elaborate de miniştrii apără­
mează să fie prezidate — pî- celor 209 deputaţi judeţeni ; niversări a eliberării Româ­ pentru a le rezolva în condi­ locale în lumina concluziilor dului Comunist Bulgar, pre­ ior Boleslaw Chocha, adjunct rii, cu aprobarea guvernelor
nă Io olegereo comitetului e* au fost alese Comitetul exe­ niei şi a Congresului al X-lea ţii optime, cu participarea Consiliului National al Fron­ şedintele Consiliului de Mi­ al ministrului apărării naţio­ respective. Statele participan­
xecutiv — de către cel mai cutiv al Consiliului popular al Partidului Comunist Ro­ noastră, a întregii mase de tului Unităţii Socialiste cu pri­ niştri al R.P. Bulgaria, şeful nale, şeful Statului major ge­ te la consfătuire au exami­
în vîrstă dintre deputaţi, asis­ judeţean, comisiile permanen­ mân. cetăţeni. Consider că trebuie vire la rezultatele alegerilor delegaţiei ; Jivko Jivkov, neral ; nat detaliat şi au adoptat în
tat de doi deputaţi desemnaţi te, preşedintele şl judecătorii Cu flecare zi pe care o par­ să privim cu toată răspunde­ de deputaţi de la 2 martie prim-vicepreşedinte al Consi­ Din partea Republicii So­ unanimitate statutul comite­
Io propunerea sa de consi­ Tribunalului judeţean şl de curgem se conturează tot mai rea mandatul ce ne-a fost a­ liului de Miniştri ; Ivan Ba- cialiste România — Nicolae tului miniştrilor apărării al
liul popular. la judecătoriile Deva, Hune­ mult noua înfăţişare a oraşe­ şev, ministrul afacerilor ex­ Ceauşescu, secretar general al statelor participante la Trata­
Deputatul Mihail Dumltriu, doara şi Petroşani, au fost lor şi satelor noastre, cul­ cordat şi de pe această pozi­ î 1 i terne ; Atanas Semergiev, C.C. al Partidului Comunist tul de la Varşovia, noul sta­
ţie să acţionăm in rezolvarea
pensionar, preşedintele de numiţi secretarul comitetului mile înalte pe care va sarcinilor ce ne revin în con­ | Iniţiative j prim-locţiitor al ministrului Român, preşedintele Consiliu­ tut al forţelor armate unite şi
virstă, asistat de deputaţii Ni- executiv, inspectorul şef al urca întregul nostru popor tinuare apărării populare ; Vasil Bog­ lui de Stat, şeful delegaţiei ; al comandamentului unit şi
Inspectoratului miliţiei Jude­
codim Munteanu şî Nicolae sub conducerea neabătută a | gospodăreşti j danov, ambasadorul R P. Bul­ Ion Gheorghe Maurer, mem­ alte documente avînd ca scop
Zamora, a condus prima par­ ţului Hunedoara, precum şl partidului nostru comunist. Trebuie să asigurăm, în lu­ garia în R.P. Ungară ; bru al Comitetului Executiv, perfecţionarea în continuare
te a lucrărilor sesiunii. conducătorii organelor judeţe­ In contextul întregii activi­ mina indicaţiilor conducerii ! In acest începui de prl- ; Din partea Republicii So­ al Prezidiului Permanent al a structurii şi a organelor de
ne de specialitate ale admi­ noastre de partid şi de stat,
După ce o mulţumit pen­ nistraţiei de stat. tăţi a partidului şi statului manifestarea şi materializarea i roăvară cetăţenii din salul ; cialiste Cehoslovace — Ale­ C.C. al PC.R., preşedintele conducere a organizaţiei de­
tru cinstea acordată, a pro­ De remarcat este faptul că nostru, se remarcă cu preg­ deplină a democratismului j Lunca, comuna Raia de Criş, j xander Dubcek, prim-secretar Consiliului de Miniştri ; Cor- fensive a Tratatului de la
pus sesiunii — în temeiurile Le­ nanţă eforturile şi acţiunile : dovedesc multă hărnicie în j al C,C. al Partidului Comu­ neliu Mănescu, ministrul afa­ Varşovia.
gii nr. 57/1968 — să aleagă o ne-am prezentat la alegerile desfăşurate de conducerea de specific orînduirii noastre so­ ; rezolvarea treburilor gospo- i nist din Cehoslovacia, şeful cerilor externe ; general-colo­ S-a trasat comandantului
comisie de validare, formată de la 2 martie In cadrul partid şi de stat in domeniul cialiste, a sentimentelor de i dăreşti. j delegaţiei ; Ludvik Svoboda, nel Ion Ionitâ, ministrul for­ suprem al forţelor armate u­
din 9 deputaţi pentru a ve­ Frontului Unităţii Socialiste politicii externe, contribuţia deplină demnitate, iniţiativă I Intr-o singură duminică, j preşedintele R S. Cehoslovace; ţelor armate ; nite sarcina de a asigura con­
rifica legalitatea alegerii fie­ cu rezultate remarcabile în esenţială a României ' )a re­ şi personalitate a tuturor ce* i ..moblllzall..de către deputaţi, j Oldrich Cernik, preşedintele^ Din partea Republicii Popu­ form procedurii stabilite tra­
cărui deputat. toate domeniile. zolvarea problemelor majore j peste 250 de cetăţeni au I guvernului K S: * Cehoslovace;* lare Ungare — Janos Kadar, ducerea în viaţă a hotăririlor
In unanimitate, în comisia I^pta dominantă a alegeri­ ale contemporaneităţii, parti­ lor ce muncesc. i participat la repararea şi a- \ Jan Marko, ministrul afaceri­ prim-secretar al C.C. al Parti­ adoptate.
de validare ou fost aleşi de­ lor de la 2 martie o consti­ ciparea activă a Partidului Este necesar să ne consa­ i menajarea drumurilor satu- j lor externe ; general-colonel dului Muncitoresc Socialist Participanţii la consfătuire
putaţii : Aurel Bulgărea, Eu- tuie devotamentul şi ataşa­ Cpmunist Român la dezvolta­ cram toate eforturile îmbună­ i Iul, desfundarea şanţurilor' : Martin Dzur, ministrul apără­ Ungar, şeful delegaţiei ; Jeno şi-au exprimat convingerea
frosina Bufnea, Aurel Belean, mentul întregului nostru po­ rea şi întărirea relaţiilor din­ ; pe o lungime de aproape 3 ■ rii naţionale ; Fock, preşedintele guvernului fermă că măsurile aprobate
por faţă de partid si guvern, tre partidele frăţeşti, a unită­ tăţirii activităţii organizato- ; kilometri. Opt maşini au j Din partea Republicii De­ Revoluţionar Muncitoresc Ţă­ vor contribui la o şi mai ma­
faţă de politica realist-ştiinţi- ţii mişcării comuniste şi mun­ i transportat 650 tone piatră j mocrate Germane — Walter rănesc Ungar ; Zoltan Komo- re întărire a forţei de apăra­
fică de dezvoltare a Româ­ citoreşti internaţionale. Ulbricht, prim-secretar al C.C. csin, membru al Biroului Po­ re a statelor socialiste parti­
(Continuare in pag. o 9*a i brută şl balast pentru astu- j
niei pe calea progresului ne­ Tovarăşi deputaţi, continuaré în pag. o 3*o) | parea gropilor j al Partidului Socialist Unit litic al C.C. al PMS.U., se­ cipante la Tratatul de la Var­
încetat, a bunăstării materiale S-a comunicat la timp re- German, preşedintele Con­ cretar al C.C. ; general-colonel şovia, în interesul cauzei so­
siliului de Stat al R.D G , şe­ Lajos Czinege, ministrul apă­ cialismului, cauzei păcii şi
ful delegaţiei ; Willi Stoph, rării ; Frigves Puja. prim-loc- securităţii în Europa şl în în­
preşedintele Consiliului de Mi­ tiitor al ministrului afacerilor treaga lume.
niştri al R.D.G. ; Erich Ho­ externe ; Continuindu-şi . eforturile
Din partea Uniunii
Repu­
Comitetul executiv necker, membru al Biroului blicilor Sovietice Socialiste — îndreptate spre ' destinderea
C. C. al P.S.U.G.,
Politic al
încordării şî consolidarea pă­
secretar al C. C. ; Hermann L I Brejnev. secretar gene­ cii, statele participante la Tra­
Axen, membru al Biroului ral al C C al Partidului Co­ tatul de la Varşovia au adop­
al Consiliului Politic al C.C. al P.S.U.G, se­ munist al Uniunii Sovietice, tat în unanimitate apelul că­
cretar al C.C. ; Otto Winzer. şeful delegaţiei ; A. N. Kosî- tre toate ţările europene pri­
ministrul afacerilor externe ; ghin. preşedintele Consiliului vind pregătirea şi ţinerea u­
popular judeţean general-colonel Heinz Kessler, de Miniştri al U.R.SS ; K. F nei conferinţe europene în
ministrului
ICatuşev, secretar al C. C. al
prim-locţiitor al
problemele securităţii şi cola­
apărării naţionale ; P C.US. ; A. A. Grornîko, mi­ borării în Europa
Din partea Republicii Popu­ nistrul afacerilor externe : Consfătuirea Comitetului
MOGA IOACHIM preşedinte lare Polone — Wladyslaw Go- mareşalul Uniunii Sovietice Politic Consultativ s-a desfă­
Bălan Vichente prim-vicepreşedinte mulka, prim-secretar al C.C. A. A Greciko. ministrul apă­ şurat in spiritul prieteniei fră­
Boticiu Sabin vicepreşedinte al Partidului Muncitoresc U­ rării ; K. Rusaknv. şef de sec­ ţeşti şi al colaborării tovără­
Ramba Mircea vicepreşedinte nit Polonez, şeful delegaţiei ; ţie la C.C. al P.C.U.S. şeşti.
Bota Petru vicepreşedinte
Nistor Aurel vicepreşedinte
A P E L U L
M E M 1 B R 1 :
l.ucaciu Laurenţiu Jianu Viorel
Muntoiu Nicolae Popa Nicoleta
Stoica Stan Ocoş Vîorel
Popescu Stelîan Coşotâ llie
David Ioan lenâşescu Octavian statelor participante ia Tratatul
Bâdâu Teodor Popa Sabin
Fetea David Li vi u Stancu Slan Gheorghe
Avrom llie
Clemente Constondin Prodon Petru
Mihâită Gheorghe laremschi Constantin Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor sesiunii. de la Varşovia către toate
statele europene
cembrie cu toate că numărul i |
Cerinţa esenţiala volumul campaniilor s-a men­ ! | Pentru ria, Republica Socialistă Ce­ nelor tuturor ţârilor europene. descinde perspectivele dezvol­
profilelor programate scade,
Republica Popularâ Bulga­
contemporană,
Europa
aşa
toate
tării colaborării între
* * ţinut la un nivel relativ con­ hoslovacă, Republica Demo­ cum a ieşit din cel de-al doi­ ţările europene, indiferent de
stant din care cauză opririle crată Germană, Republica lea război mondial. înseamnă sistemul lor social, pe baza
pentru schimbări de cilindri, ! populaţia satelor Populară Polonă, Republica mai bine de 30 de state, mari principiilor coexistenţei paş­
Socialistă România, Republica
reglări etc. au fost destul de
şi mici, care se deosebesc prin
d R
B
I
S
B B
a sporirii producţiei frecvente. Situaţia din acest j Parale! cu dezvoltarea | Popularâ Ungarâ şi Uniunea orînduirea lor socială, poziţie nice.
Oricîl de dificile ar fi pro­
punct de vedere nu se pre-
Republicilor Sovietice Socia­
geografică, interese. Prin voin­
z.inta corespunzător nici a­ I şt modernizarea reţelei { liste — state membre ale Tra­ ţa istoriei le-a fost însă dat blemele râmase încă în sus­
pensie, soluţionarea lor
tre­
cum. de desfacere, cooperaţia j tatului de la Varşovia — par­ să trăiască alături, iar acest buie să se realizeze prin mij­
î de consum sporeşte con* i ticipante la Consfătuirea Co­ fapt nu poate fi schimbat de
Cînd programarea se
ia ce
pririle de tot felul fac ca tim­ în mod judicios şi sîntem ! ti nun şl numărul undă- ! mitetului Politic Consultativ, nimeni. loace paşnice, pe calea trata­
de laminate pul efectiv de funcţionare să asiguraţi cu semifabricatele Ş \ ţltor săteşti de prestări ! j exprimînd năzuinţele popoa­ lamente, partide, personalităţi sirii forţei sau a ameninţări­
tivelor, iar nu pe calea folo­
Tot mai multe guverne, par­
nu exprime întotdeauna
po­
In ultimii
de servicii.
relor lor de a trăi în pace şi
lor cu folosirea foiţei
to­
In sortiment, precizează
tentele reale de care dispu­
ne secţia. De observai este varăşul Victor Pop, secreta­ • ; trei ani, de exemplu, nu- j bună vecinătate cu celelalte ale vieţii politice şi sociale Analîzînd situaţia din Eu­
mărul unităţilor de repa- j
popoare europene şi hotărîrea
că In ultimii doi ani secţia rul comitetului de partid — j raţii şl construcţii de j lor fermă de a conlucra la capătă conştiinţa răspunderii ropa, statele participante la
Obiectivele majore ce slau campanii, plnă în momentul a depăşit -timpul efectiv de laminatorii noştri fac adevă­ j locuinţe, de întreţinere \ statornicirea unui climat de ce le revine în faţa genera­ Tratatul de la Varşovia consi­
în lata la mi nai ori lor de la în care agregatul lucrează Ia funcţionare cu cîte 10-11 ore, rate minuni. Am să dau un ; şi reparaţii a obiecte- I securitate şi cooperare pe ţiilor de azi şi a celor viitoa­ deră că există posibilitatea
reală ca, prin eforturi comu­
650 mm creează un larcj cîmp plenitudinea forţelor sale a­ dar pentru anul 1969 la n- singur exemplu. In ziua de 3 ! lor de uz Îndelungat, a ! continentul nostru, adresează re în ceea ce priveşte împie­ ne, să sc înfăptuiască secu­
de manileslarc a latentului dică, pînă cînd „merge stru­ cest indicator s-a stabilit lot martie, schimbul condus de I frizeriilor, croitoriilor co- i tuturor statelor europene ur­ dicarea unui nou conflict mi­ ritatea europeană, ţinindu-se
In Europa
litar în Europa.
şi spiritului gospodăresc pri­ nă"? O privire asupra dina­ acelaşi volum dc ore ca şi ing. Ionel Cîndca a depîsit i jocărillor ele. a sporit ! mătorul apel pentru intensi­ seama de interesele tuturor
vind ulilizarea mai raţioi.a- micii coeficientului de utili­ în 1967 şî 1968. De ce a- tn mod simţitor sarcina pla­ ! cu peste 10 000. Valoa- j ficarea eforturilor îndreptate continuă insă să acţioneze for­ statelor şi popoarelor Europei.
te care pun la activul evolu­
lâ a capacităţilor do produc­ nificată, iar în ziua următoa­ ; rea producţiei marfă rea- ; spre întărirea păcii şi secu­ ţiei europene nu reglementa­
ţie, creşterea pe această ca­ re Ioan Culinaş, Iamînator j Uzată In anul trecut de ■ rităţii în Europa. rea litigiilor şi acordurilor de Cu aproape trei ani în ur­
mă. statele
participante la
le a eficientei întregii activi­ şef, Neculae Moraru, mais­ j către meşteşugarii din j Prezentul şl viitorul popoa­ pace, ci noi divizii şi rachete, Tratatul dc la Varşovia au
tăţi economice Rezultatele Utilizarea raţională tru, Adrian Fulop, şef de unităţile săteşti se ridl- ! relor Europei sînt indisolubil noi programe militare întoc­ formulat la Bucureşti propu­
obţinute pînă acum eviden­ schimb precum şi ceilalţi că la peste 200 milioane i legate de menţinerea şi con­ mite pentru decenii Mină în nerea de a sc convoca o con­
ţiază succese dar şi multiple muncitori utilizînd raţional lei. solidarea păcii pe continentul mînă cu ei acţioncaz.â şi cei ferinţă europeană pentru e­
posibilităţi insuficient valori­ a capacităţilor de producţie agregatele şi timpul de lu­ Ţtnînd seama de ce- j nostru. O securitate autentică care nu au tras învăţămintele xaminarea problemelor secu­
ficate încă Să ne referim cru. au dat In plus 305 tona I rlnţele populaţiei rurale, ; şi o pace trainică pot fi asi­ cuvenite din rezultatele celui rităţii europene şi colaborării
la cîteva din ele. de metal laminat. In mod fi­ j în acest an vor fi orga- j gurate dacă gîndurile, faptele de-al doilea război mondial, paşnice. Contactele care au a­
„De regulă — ne spune to­ zare a timpului calendaristic, ceastă reţinere ? Laminatorii resc, ne-am pus întrebarea : î nlzate încă 2 500 de ast- j şi energia statelor europene în urma căruia au fost ni­ vut loc de atunci au arătat
ce trebuie lăcut ca toate for­
varăşul ing Valeriu Marti- a timpului nominal de func­ spun că motivul principal îl maţiile de lucru să obţină re- ! iei de secţii, astfel că i vor fi îndreptate spre ţelurile micite militarismul german şi câ nici un guvern european
neac, şeful secţiei — după ţionare ne introduce în pro­ constituie schimbările frec­ 7.u)tale asemănătoare, utiliza­ j reţeaua de unitătt se va ! destinderii, spre soluţionarea nazismul ; uneltirile lor con­ nu s-a pronunţat împotriva
prima probă de laminare a­ blematica unor aspecte care vente ale programelor de lami­ rea lot mai raţională a capa­ î ridica Ia aproape 20 000, j problemelor internaţionale ar­ stituie o sursă de încordare, ideii conferinţei europene şi
gregatul merge strună" In nu au fost în suficientă mă­ nare ceea ce atrage după si­ cităţilor de producţie, să de­ i oferind o mal largă po- ! zătoare, ţinîndu-se seama de creează complicaţii în relaţii­ câ există reale posibilităţi
lavoarea acestei precizări sură în atenţia conducerii ne consumarea multor orc dc ! slbllitale dezvoltării u- I realităţi, spre organizarea co­ le internaţionale. pentru ţinerea ei.
pledează şi observaţia că la combinatului, a colectivului producţie fără folos Dintr-o vină o permanentă ? Lamina- laborării multilaterale pe plan Statele participante la con­ După cel de-al doilea război
indicatorul intensiv dc utili­ de aici Consecinţa directă a statistică rezultă că tn luna AL. NAGY J nor meşteşuguri tradiţlo- ; general european. sfătuire consideră c j datoria mondial, statele Europei nu
zare s-au obţinut an de an sc te a pro­ octombrie, din anul trecut, ! nale. Calea spre bună vecinăta­ lor să facă şi in viitor tot ce
progrese simţitoare. Ce se g tare, dis­ cele 31 de profite au fost te, încredere şi înţelegere re­ depinde de ele pentru a feri
Intimplă însă pînă în mo­ p or inlr-un laminate In 47 de campanii, (CéMift i (Agerpres) ciprocă depinde de voinţa şi Europa de'pericolul unor noi (Continuare in pag. a; 4-a)
mentul începerii unei noi o uspaaiit o- lai Ia lunile noiembrie $1 d* eforturile popoarelor şi guver­ corilicte militare, pentru a