Page 6 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 6
OTELE MALTE PROGRESULUI
Se împlineşte anul acesta un sfert de secol
de la eliberarea ţârii. Traducînd în viaţa cu de
votament programul elaborat de Partidul Comu
nist, în acest pătrar de veac, poporul român
a înscris în marea carte a milenarei sale istorii
fapte măreţe, de fierbinte patriotism, care au
schimbat din temelii structura şi înfăţişarea so
cietăţii, culminînd cu construirea noii orînduiri
socialiste.
In această zi, cînd trăim unul din evenimen
tele de seamă din viaţa politică a ţârii — alege
rea deputaţilor —, gindurile ne poartâ pe dru
O
mul ascendent străbătut în anii revoluţiei socia
liste. Obiectivele industriale, sociale şî culturale,
pe care privirea noastrâ le întîlneşte la tot pa
sul, sînt dovezi elocvente ale acestui impetuos Mergîndu-se pe linia
mers ascendent. Ceea ce atrage în mod deose valori ficării resurselor
bit atenţia sînt coloşii industriali din marile uzine energetice, in judeţul
care se înaltă în toate judeţele patriei.
nostru a fost construi
„VOLUMUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE -
tă termocentrala de la
se arată în Manifestul Frontului Unitâţii Socia
Paroşeni, iar în pre
liste, care prezintă tabloul mâreţelor realizări în
făptuite şi un amplu program al viitorului — zent se munceşte intens
ESTE CU PESTE 40 LA SUTĂ MAI MARE DECIT la înălţarea impună
IN 1965, RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE toarei termocentrale de
A PRODUCŢIEI A FOST DE PESTE 12 LA SUTA, la Deva, al cărei prim
FATA DE 10,7 LA SUTA CIT PREVEDEA PLANUL grup, ce va intra în
CINCINAL. ROMÂNIA SE SITUEAZĂ ASTFEL
PRINTRE STATELE CU ECONOMIA CEA MAI DI funcţiune în cursul a
cestui an, va realiza
NAMICA. ÎNTREAGA PRODUCŢIE INDUSTRIALA
A ANULUI 1938 SE OBŢINE IN 24 DE ZILE". întreaga producţie a a
La acest salt pe verticala construcţiei socialis nului. 1938.
mului in patria noastrâ şi-au adus din plin con
tribuţia şi oamenii muncii din judeţul Hunedoara.
Exprimată în cifre, ponderea producţiei realizată
în anul 1968 de întreprinderile judeţului este de
65 la sutâ la fontă, 60 la sutâ la oţel, 40 la sută
la cârbune şi 60 la sută la minereuri de fier din
totalul producţiei întregii ţâri.
Prin folosirea chibzuită a acestor fonduri,
prin devotamentul şi entuziasmul cu care au tra
dus in viaţă hotârîrile partidului, oamenii muncii
din judeţul nostru sînt coautori ai înaltei dez
voltări pe care a atins-o industria românească.
Şi in viitor colectivele de oameni ai muncii
din întreprinderile industriale ale judeţului nos
tru vor râspunde prin fapte la chemările parti
dului. Ei au primit cu interes cuvîntarea tovară
şului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea elec
torală din Capitală şi vor face totul să asigure
-^aşa cum se arăta în cuvîntare — „...VALO
RIFICAREA SUPERIOARĂ A MATERIILOR PRIME
INTERNE ; DEZVOLTAREA CU PRIORITATE A
Uriaşele construcţii siderurgice realizate la Hunedoara în anii revolu
*A7EI ENERGETICE Şl A PRODUCŢIEI DE E
NERGIE ELECTRICĂ: CSZVOLTAREA PRODUC ţiei socialiste au contribuit la creşterea continua a producţiei de metal a pa
ŢIEI SIDERURGICE PRIN REALIZAREA IN 1975 triei. Singur jurnalul nr. 7, din fotografia de faţă, realizează astăzi in mai
A CIRCA 10 MILIOANE TONE OŢEL Şl CREŞTE O sumă însemnată
puţin de 20 de zile întreaga producţie de fontă a Hunedoarei anului 1938. Pen
REA PONDERII OTELURILOR ALIATE Şl DE CA din cele 2,6 miliarde
LITATE SUPERIOARA...". tru construirea numeroaselor obiective industriale de pe meleagurile hunedo-
lei alocaţi Hunedoarei
Graficele ce le prezentăm în aceastâ pagină, rene, statul a investit de la un an la altul fonduri tot mai mari. Numai in trei în anul trecut a fost
din care reiese că un singur judeţ — Hunedoa ani ai cincinalului s au investit 6,8 miliarde lei, din care pentru industrie peste folosită pentru con
ra — produce astăzi mai mult decît întreaga ţară
75 la sută. strucţia şi darea în fo
în 1938, redau, sugestiv, paşii uriaşi ai Româ
losinţă a laminorului
niei socialiste.
bluming de 1 300 mm
şi modernizarea lami
HUNEDOARA norului de 800 mm.
1968 cia şi priceperea lumi
f ÎN MU DE JONE) Noile agregate, hărni
nătorilor hunedoreni
au făcut posibil ca as
tăzi producţia de lami
Producţia de fontă
nate finite pline să fie
şi oţel care s-a obţinut
la Hunedoara în tot a de 5,5 ori mai mare
nul ,1948 este astăzi ROMANIA decît în 1938.
realizată în 17 zile şi,
respectiv. în 9 zile. f a
ţă de 1938, anul tre 1 9 g g
cut producţia de oţel
a crescut de aproape
15 ori, iar cea de fon
tă de circa 10 ori. Pî-
nă la sfîrşitul cincina
lului, volumul produc
ţiei de fonta şi oţel va
cunoaşte o creştere şi
mai mare. Producţia
de oţel, de exemplu,
va fi în 1970 cu peste
30 la sută mai mare ©
decît în 1965. M N D E F B
Dezvoltarea impe
tuoasa a minelor de
1938 1988 11938 Ü 6 B jier este oglindita de
faptul ca producţia a- t æ »
tiului 1968 întrece de
R O M « H D N B K n H fl 1 B O M H N ÍM aproape 12 ori pe cea
a anului 1938.
Pentru dezvoltarea producţiei de metal era ne
cesară asigurarea unei cantităţi tot mai mari de
cocs metalurgic. Capacităţile de producţie con
struite în anii noştri, în judeţul Hunedoara, au fă
cut să crească volumul de cocs de peste 10 ori fa
ţă de 1938.
139 OOOt
2 B 2E 0 0 0
1938 I960
Producţia de cărbune brut a judeţului nostru din 1938 s-a realizat anul
trecut în 98 de zile. In anul 1970 volumul producţiei în aceasta ramura va
creşte cu 51,5 la sută faţă de 1965. M ANÍA ¡HUNEDOARA