Page 61 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 61
Proletari din toote ţârlle, unlţi-vâ I
înapoierea în Capitală
a delegaţiei
Republicii Socialiste România
care a participat la Consfătuirea
Comitetului Politic Consultativ
ANUL XXI. NR. 4419 MIERCURI 19 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
al statelor participante
w 1 I w ■
5 a a c ţ i o n a m e n e r g i c
la Tratatul de Sa Varşovia
p e n t r u d e c l a n ş a r e a
Marţi dimineaţa s-a înapo Stoica, Paul Niculescu-Mizil, .salutată de Janos Kadar,
al Comitetului
prim-seerctar
lucrărilor a g r i c o l e d e iat in Capitală, venind de la Virgil Trofin. JIio Verdet, de Central al Partidului Muncito
membri şi membri suple.anţi
Budapesta, delegaţia Republi
Jeno
resc Socialist Ungar,
con
cii Socialiste România,
dusă de tovarăşul Nicolae ai Comitetului Executiv, secre Foclc, preşedintele guvernului
tari ai CC. al P.C.R., vicepre
Ceauşescu, secretar general al revoluţionar muncitoresc ţă
şedinţi ai Consiliului de Stat
Comitetului Central a] Parti
p r i m a v a r a tinate culturilor de legume, dului Comunist RomAn. preşe aî instituţiilor centrale şi or rănesc ungar, Apro Antal,
şi ai guvernului, conducători
cartofi şi sfeclă de zahăr.
membru al Biroului Politie al
Pregătirea patului germi
nativ şi executarea insâmin- dintele Consiliului de Stat, ganizaţiilor obşteşti, generali. CC. al P.M.S.U., vicepreşedin
care a participat la Consfă
ţârilor la un nivel calitativ Erau prezenţi Jozsef Vince. te al guvernului, Komocsin
Buna pregătire şi desfăşu superior impun o răspunde tuirea Comitetului Politic Con ambas.ndorul R.P. Ungare In Zoltán, membru al Biroului
rare a lucrărilor agricole de Ing. AUREL NISTOR re maximă din partea cadre sultativ al st.ntelor participan Bucureşti şi membri ai amba Politic al C.C. al P.M.S.U., se
primăvară — etapă hotări- lor tehnice pentru stabilirea te la Tratatul de la Varşovia. sadei. cretar al Comitetului Centra!,
toare în lupta pentru spori vicepreşedinte al Consiliului şi aplicarea măsurilor agro Din delegaţie au făcut general-colonel Lajos Czinege,
rea producţiei agricole — popular judeţean, tehnice şi tehnologiilor avan parte tovarăşii Ion Gheorghe Un grup de pionieri au ofe
constituie obiectivul princi director al Direcţiei sate recomandate la fiecare rit flori membrilor delegaţiei. ministrul apărării naţionale,
pal spre care trebuie con agricole judeţene cultură. Cunoscînd că aceşti Maurer, membru al Comite Un mare număr de cetăţeni Erdelyi Karoly, adjunct al mi
centrate, în această perioa factori determină în măsură tului Executiv, al Prezidiului ai Capitalei, veniţi la aeroport, nistrului afacerilor externe, şi
dă, toate forţele şi mijloa hotârîtoare soarta recoltei, Permanent al CC. al P.C.R., de alte persoane oficiale.
cele de care dispun unităţile este foarte important ca toa preşedintele Consiliului de Mi au întîmpinat cu multă căl
agricole te utilajele să fie în perfec dură pe conducătorii de partid Au fost prezenţi Dumitru
rea şi valorificarea posibili tă stare de funcţionare, să niştri, Corneliu Mânescu, mi
Diferenţele însemnate în tăţilor de creştere a supra fie bine reglate şi stabilite şi de stat. la înapoierea în Turcu.ş. ambasadorul României
registrate an de an la cul feţei arabile, prin organiza în mod judicios vitezele de nistrul afacerilor externe, si patrie. 1«! Budapesta, şi membri ai
turile de cereale, cartofi, le rea unor acţiuni de masă cu lucru. In acelaşi timp, să nu general-colonel Ion loniţă. mi ambasadei
gume, plante tehnice sau de cooperatorii şi tinerii în fie se scape din vedere executa nistrul forţelor armate ☆ Un grup de pionieri au ofe
nutreţ, între unităţi care îşi care unitate agricolă, consti rea lucrărilor in timpul op La plecarea dîn Budapesta,
desfăşoară activitatea în con tuie o sarcină de mare răs tim şi calitatea lor, recepţio- La sosire, la aeroportul Bă- rit membrilor delegaţiei bu
diţii pedoclimatice asemănă pundere ce stă îrt fata orga nîndu-se numai cele de bu neasa, delegaţia a fost întîm- delegaţia Republicii Socialiste chete de flori.
toare. nu reflectă altceva de- nelor amintite. nă calitate Strins legat de Una din lucrările agricole de sezon este şi întreţinerea le pinatâ de tovarăşii Gheorghe România, condusă de tovară
cît modul diîerît de organi gumelor cultivate în solari). Aspectul intîlnit la C.A.P. Bretea Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu * I şul Nicolae Ceauşescu, a fost (Agerpres)
zare şi conducere a activi Se ştie că o cale eficientă aceasta necesită a fi între Mureşono este edilicator in această privinţă.
tăţii cooperatorilor, mecani de sporire a recoltelor, care prinse măsuri hotârîte pen
zatorilor şi lucrătorilor nu necesită nici o investiţie tru realizarea unei colabo
din I. A. S. în campa suplimentară, este amplasa rări fructuoase între condu
şi
C A P
cerile
secţiile
niile agricole. Necesitatea rea judicioasă a culturilor. IM.A., asigurînd mecaniza
înfăptuirii în mod exemplar Iată de ce cadrelor tehnice torilor condiţii corespunză Telegrame
a sarcinilor ce revin agricul le revine răspunderea să sta toare de muncă şi viaţă. In COLECTIVUL E. M. LUPENI
turii în acest an hotârîtor al bilească de urgenţă suprafe vederea întreţinerii culturi
ţele destinate fiecărei culturi,
actualului cincinal ridică în repartizînd cu prioritate le lor, ţînind seama de neajun de solidaritote
faţa conducerilor unităţilor gumele, cartofii şi sfecla de surile care s-au manifestat
agricole şi a cadrelor tehni zahăr pe terenuri care pot in anii trecuţi, se impune ca,
ce probleme deosebit de im fi irigate. pe baza s.nrcinilor de plan, cu lupta FRUNTAŞ PE
portante ce trebuie să-şi gă O problemă de mare im culturile să fie repartizate,
sească rezolvarea corespun portantă ce îşi aşteaptă re pînă la începutul lunii apri poporului
zătoare o dată cu începerea zolvarea grabnică este asi lie, pe brigăzi, echipe şi gru
lucrărilor din campania de gurarea seminţelor conform pe de familii, astfel îneît să Ieri, în Valea Jiului, colec ţia şi importanţa pe care o energie pneumatică, ceea ce ţiei de cărbune coesifieabil,
a condus la creşterea randa
de
fie asigurate condiţii
pentru îndeplinirea exempla
primăvară. Volumul acţiuni planului de cultură stabilit creştere şi dezvoltare a plan vietnamez tivul celei mai mari şi mai reprezinlâ pentru întreaga e ră a tuturor obiectivelor sta
în fiecare unitate, ridicarea moderne mine carbonifere din conomie a judeţului : (J7 500 mentelor la tăiere şi perfora
lor ce urmează a fi realizate cantităţilor repartizate prin telor încă de la răsărire. ţară a fost „eroul” zilei. In tone de cărbune cocsîficabil re cu unelte pneumatice. bilite în întrecerea socialistă
în C A P. este destul de ma Agrosem, verificarea semin In complexul de măsuri Cu prilejul zilei de 19 mar tr-un c.adru sărbătoresc, în sa extrase peste plan; depăşirea — Comitetul de partid — ce se desfăşoară în cinstea
re cuprinzînd ; pregătirea te ţelor de cereale păioase, car ce se aplică în scopul creş tie, ziua internaţională- de so la Palatului cultural din Lu- s«!icinii de creştere a produc arăta tovar«îşul Ioan Raczek celei de a 25-a aniversări a
tofi, leguminoase pentru boa terii producţiei «agricole. iri lidaritate cu .Vietnamul, Fron peni, harnicului colectiv minier tivităţii muncii cu 105 kg căr-, -f a acordat o grijă deosebi eliberării patriei şi a celui
renului-şi însămînţarea cu de-al X-lea Congres al Parti
be şi plante furajere. Situa gaţiile ocupă un ioc de frun tul Unităţii Socialiste. pre din localitate i s-a inmînat bune pe post ; o economie su tă repartizării judicioase a
culturi de primăvară şi le ţia in care se găsesc unele te Realizările de pînă acum cum si Comitelui National de Steagul de fruntaş pe ramu plimentară de peste 2 milioa forţei politice pentru a asigu dului Comunist Român.
gume a unei suprafeţe de unităţi în ce priveşte asigu nu pot fi considerate însă ca solidaritate cu lupta poporului ră şi Diploma de onoare a ne lei la preţul de cost. ra creşterea prestigiului, au Intr-o atmosferă de puter
peste 19 000 hectare, fertili rarea cartofilor de sămînţâ satisfăcătoare, nefiind ame vietnamez. împreună cu Liga Uniunii sindicatelor din ra înainte de începerea festivi torităţii şî influenţei organi nic entuziasm, participanţii la
zaţiilor de partid la toate ni
zarea a 15 000 hectare cu trebuie să determine trece najată nici jumătate din su română de prietenie cu popoa mura minieră şi energie elec tăţii, am avut o scurtă con adunare au adoptat o telegra
rea de urgenţă la procura prafaţa prevăzută Paralel cu trică, pentru rezultatele re vorbire cu şeful exploatării, velele ; a desfăşurat o neobo mă adresată C. C. al
îngrăşăminte chimice şi or rea lor. Iată de ce condu impulsionarea ritmului lu rele din Asia şi Africa au tri marcabile obţinute în întrece P.C.R., tovarăşului NICOLAE
ganice, executarea arăturilor cerile cooperativelor agricole crărilor de amenajare a sis mis telegrame de solidaritate rea socialistă pe anul 1968. inginerul Vasile Ciriperu, re sită muncă pentru dezvoltarea CEAUŞESCU, în care se spu
pe 7 000 hectare, amenajarea au obligaţii să nu mai tără temelor, conducerile unită Comitetului Central al Frontu Potrivit tradiţiei, la acest cent ales deputat în Marca conştiinţei politice a întregu ne :
şi reamenajărea sistemelor găneze nici un moment apro lui Patriei din R.D. Vietnam moment festiv au ţinut s«î fie „Pentru noi. muncitorii, in
vizionarea cu seminţe. ţilor au obligaţia să asigure de faţă reprezentanţii tutu ginerii şi tehnicienii Exploa
de irigaţii pe 1 536 hectare, forţa de muncă necesară şi şi Comitetului Central al ror exploatărilor miniere şi ai tării miniere Lupcnî — cca
Deficienţe serioase se con
plantarea a 200 hectare cu. stată în privinţa fertilizării calificată. Frontului National de Elibe celorlalte unităţi economice Apreciere a hărniciei şi dăruirii mai marc exploatare carbo
pomi şi alte acţiuni. Un vo- solului, realizările de pînă a Nesatisfâcâtor se prezinlă rare din Vietnamul dc sud. aparţinînd Combinatului car niferă din Valea Jiului — de
um însemnat de lucrări se cum fiind departe de a o şi stadiul pregătirilor in le De asemenea. Uniunea Ge bonifer Valea Jiului, precum cernarea Steagului roşu şi a
vor efectua şi in I A S. glindi cerinţele şi posibilită nerală a Sindicatelor. Comite şi membrii familiilor de mi Diplomei dc „Exploatare frun
ţile de care dispun coope gumicultura şi pomicultură. neri taşă" In întrecerea socialistă
In scopul asigurării unei tul Naţional pentru Apărarea
rativele agricole. Faptul că Urgentarea construcţiei de La sărbătoarea mineri pc ramură, constituie un feri
temelii trainice recoltei, pe trebuie încă aplicate îngră răsadniţe şi solarii, o însă- Păcii, Uniunea Tineretului Co lor din Lupeni au fost Adunare Naţională şi cu loan lui colectiv. Pot spune că, la cit prilej dc a transmite C.C.
prim plan al preocupărilor şăminte pe mai mult de 25 mînţării legumelor în răsad munist, Uniunea Asociaţiilor prezenţi tovarăşii : loachim Raczelc, secretarul comitetului ora actuală, inginerii, tehni al P. C. R„ dumneavoastră
de sezon ale lucrătorilor de la sută din suprafaţa plani niţe şi în cîmp trebuie să Studenţilor din România şi Moga, prim-secretar al Co de partid al minei, pe care cienii, cadrele din conducerea personal, scumpe tovarăşe
procesului de producţie se do
i-am rugat să enumere prin
mai
Nicolae Ceauşescu, cele
pe ogoare se înscriu acţiu ficată impune o preocupare constituie obiectul unei preo Consiliul Naţional al Femei mitetului judeţean Hune cipalii factori care au condus vedesc oameni cu o bună pre calde mulţumiri pentru con
sporită din partea coopera
doara al P. C R., preşedinte
nile menite să permită utili torilor şi mecanizatorilor cupări mni susţinute în toa- lor au trimis telegrame de so le Comitetului executiv al colectivul pe calea succesului gătire şi cu o înaltă responsa diţiile tot mai minunate crea
zarea raţională a pâmîntu- pentru folosirea cu întreaga lidaritate organizaţiilor simi Consiliului popular judeţean, — In primul rînd — ne-a bilitate politică, iar pe de altă te nouă minerilor, condiţii ca
lui şi ridicarea potenţialului capacitate a mijloacelor de lare din R.D. Vietnam şi Fron Petru Furdui, preşedintele U declarat şeful exploatării — parte că membrii comitetului re nc-au permis să obţinem
de partid, birourilor organiza
s-a acordat o atenţie sporită
lui de producţie prin extin transport şi fertilizarea cu tului Naţional de Eliberare din niunii sindicatelor din ramu modernizării tehnologiilor de ţiilor de bază, comuniştii se an de an creşterea produc
rile minieră şi energie elec
ţiei şî a productivităţii mun
derea mecanizării, chimizării prioritate a suprafeţelor des- Vietnamul de sud. trică. inginer Traian Birsan, extracţie, mecanizării din ce dovedesc oameni cu preocu cii. a eficienţei întregii noas
şi irigaţiilor, dezvoltarea le- adjunct al ministrului mine în ce mai intense a operaţii pări deosebite pentru îmbogă tre activităţi economice.
gumiculturn şi pomiculturii. lor, Pogca Brlncovcanu, pre lor de muncă din subteran şi ţirea calificării profesionale. Aplicînd în viaţă preţioase
de la suprafaţă,
organizării
Pentru realizarea integra Vacanfa A şedintele Consiliului judeţean superioare a lucrului în aba Această fericită îmbinare de le dumneavoastră indicaţii ce
calităţi asigură creşterea ni
Hunedoara al UG.S.R., Lazâr
lă a suprafeţelor planificate David, prim-secretar al Comi taje şi galerii. In al doi velului muncii în toate com nî Ic-aţi făcut cu prilejul vizi
I • W V tei la inîna noastră, colectivul
pe culturi, consiliile popu de primavara In p a g in a a 2 - a tetului municipal de partid lea rînd, îmbunătăţirea căi partimentele, rezolvarea cu exploatării, sub permanenta
lare comunale şi conducerile Petroşani, preşedintele Comi lor principale de transport, succes a sarcinilor. conducere şi sprijin al organi
tetului executiv al Consiliului mecanizarea procesului de in
C AP. au datoria să între Ministerul Invăţămlnlului popular municipal, dr. ing. troducere a vfigonetelor în cir După prezentarea unui scurl zaţiilor dc partid, a realizat
ex
prindă acţiuni energice în reaminteşte că vacanţa dc Petru Roman, director gene cuitul culbutoarelor la preda material, în care şeful munca anul trecut peste prevederile
ploatării a înfăţişat
planului 07 500 tone cărbune
vederea readucerii în circui primăvară in învăţămintul ral al C C.V J. desfăşurată de colectivul mi cocsifîcabil şi a obţinut peste
dc cultură generală, în in- rea cărbunelui în preparaţie,
tul agricol a terenurilor râ văţăminlul profesional, teh Realizările obţinute de co trecerea la transportul cu lo nei pentru realizarea sarcini 2 000 000 Ici economii la pre
mase nelucrate în anii tre nic şi liceal dc specialitate, lectivul de muncă al minei comotive electrice pe orizon lor de plan şi a angajamente ţul dc cost.
cuţi, punînd, de asemenea, începe în ziua dc 22 martie, ĂL IX LEA CONGO KS PE TARA Lupeni, pe anul 1968, sînt bi tul 480, iar în ultimul timp, la lor luate in întrecerea socia Ilolăriţi să muncim mai
necunoscute în Valea Jiului
listă, s-a trecut la decernarea
un accent deosebit pe des după ultima oră dc curs. şi in judeţ Acest palmares transportul continuu pe benzi înaltelor distincţii. In aplau bine, la un nivel calitativ su
perior. dorim să
aducem o
fiinţarea drumurilor inutile, Şcolile îşi reiau activita ? Al AUTIŞTILOR AM ATORII bogat, care încununează efor la orizontul 440. Al treilea fac zele puternice ale celor pre contribuţie iot mai marc la
defrişarea pilcurilor de ar tea în ziua de 7 aprilie a.c. turile unui an de muncă, 11 tor important consider că este zenţi, tovarăşul Petru Furdui înfăptuirea politicii înţelepte
borele şi tufişuri. Idenliiica- reamintim pentru semnifica îmbunătăţirea alimentarii cu înmîneaz«! mult disputatul tro a partidului nostru — oglindă
feu al întrecerii socialiste.
poporului
vie a năzuinţelor
Momentul decernării stea nostru — faţă dc caic nc ex
AB^!!iTf!tiiiT:ii:!!jî:iiii!.%(!:!!::iIilllililiIi;!i!!S!!!)!Ii!9^!iiI!;i!in!l!iiii<f|t:ii!H!lir!i!lIlS!l!U!!!!i!Ili2HiîHlt!tj:H!:ij;UüniiU gului de fruntaş a constituit primăm totala noastră adeziu
pentru colectivul minei Lu ne. nc angajăm ca in cinstea
In fîi nţ a rea — cu aproape I G.C.L. Deva — fostele noas peni nu numai un prilej de celei dc a 25-a aniversări a
opt luni în urmă — a asocia tre administraţii de clădiri trecere în revistă axrezultate eliberării patriei şi a celui
ţiilor de locatari a avut la s-au desfiinţat. Asociaţiile lor obţinute, de manifestare a dc-al X-lca Congres ai Parti
bază o cerinţă deosebit de im trebuie să facă totul la bucuriei şl mîndriei. ci şi al dului Comunist Român, să a
portantă, cu un scop bine de blocuri, aşa cum arată statu unei temeinice analize a mo sigurăm îndeplinirea ritmică
finii : mai buna gospodărirea tul : folosire, întreţinere, gos dului în care se vor îndeplini a planului dc producţie la toţi
fondului locativ. O necesitate podărirea şi conservarea pâr sarcinile de plan şi angaja indicatorii şi să înregistrăm
realizabilă prin stimularea ini tilor şi instalaţiilor comune. mentele pe anul 1969 Mais in acest an o depăşire dc
ţiativei locatarilor ; încasarea PROVIZORATULUI I.G.C.L. repară, intervine doar trul miner Dumitru Ardei, mi 25 000 tone dc cărbune cocsi-
cu regularitate a cotelor de pe bază de comenzi şi, bine nerii Nicolae Aiftîncăi, losif ficabil.
întreţinere : statornicirea unei înţeles, cu plată. Doar au fon Lcnghcl. inginerul Nicolae Ti- Cu acest prilej dc marc cin
atitudini pline de simţul res duri proprii pentru necesităţi vîg au subliniat. în cuvîn- stire a muncii noastre, pcnni-
ponsabilităţii faţă de apăra milioane cu care au fost do O scrisoare a asociaţiei lo mit... ridicări din umeri". auzit despre el. Aşadar, pro le imobilului. tul lor, posibilităţile do a în tcţi-nc, scumpe tovarăşe
rea avutului obştesc şi per tate ? catarilor blocului E21, tot din — 22 de asociaţii de loca vizoratul gospodăririi blocuri — Asociaţiile de locatari — deplini înainte de termen an Nicolae Ceauşescu, ca din par
sonal al locatarilor. Spre înainte de a formula un Deva, nc aduce la cunoştinţă tari n-au preluat încă (?!) lor de locuinţe a început de a precizat tovarăşul Sabin gajamentul do a extrage pes tea urmaşilor minerilor din
deosebire de vechile forme de răspuns la întrebare, in urma următoarele: „Am înţeles că blocurile de la I.G.C.L. — ne opt luni şi... continuă. Boticiu, vicepreşedinte al Co te planul anual 25 000 de tone august 1929, să vă transmitem
administrare a fondului loca discuţiilor pe care le-am a sarcina de bază a asociaţiei spune tovarăşul Victor Zahar- Cine trebuie să îndrume, să mitetului executiv al Consi cărbune, hotârîrea întregului din adiiicul inimilor cele mai
tiv al statului — prin admi vut cu factori răspunzători la este buna întreţinere şi gos co, vicepreşedinte al Comite controleze şi să tragă la răs liului popular judeţean — ţin colectiv de a obţine realizări calde şî sincere felicitări cu
nistratorii întreprinderilor de Deva şi Hunedoara, să vedem podărire a blocului. Dar noi tului executiv al Consiliului pundere «!ceste asociaţii, să le direct de comitetele executi tot mai mari. ocazia realegerii dumneavoas
gospodărire comunală şi loca în ce stare s-a aflat zestrea am preluat unele apartamente popular municipal Hunedoara, sprijine în activitatea lor ? ve ale consiliilor populare şi In încheierea «adunării a tră în funcţia dc preşedinte al
tiv«! — noua formă prezintă o ce le-a fost încredinţată aces cu uşi sparte, crăpate, găuri deoarece «aceste blocuri au de sînt ajutate în desfăşurarea luat cuvînlul tovarăşul loa- Consiliului dc Stat, expresie
seamă de avantaje, îndeosebi tor asociaţii. te, fără broaşte, cu parchetul fecţiuni a căror remediere es — Asociaţiile de locatari activităţii tehnice şi financia chim Moga, care, în numele a profundei încrederi şi pre
prin aceea că toţi locatarii — Cînd am preluat blocul descompletat, murdar, pereţii te tărăgănată de I.G.C.L. sint organizaţii de sine stă re de către I G,C.L.-uri. Ar Comitetului judeţean de ţuiri cu care vă înconjoară
constituiţi în asociaţie au po A 2 de la I.G.C.L. Deva — ne găuriţi, fără capace .la dozele tătoare, independente — arăta trebui ca toate asociaţiile să-şi partid, a felicitat călduros în fiecare cetăţean al patriei
sibilitatea să participe direct electrice, instalaţii sanitare Noi am intervenit hotârît tovarăşul Viorel R«aceanu, revadă activitatea, pentru că tregul colectiv de mineri, in noastre socialiste.
şi nemijlocit la buna gospo spune Mihai Doda, preşedinte deteriorate. La aceasta se pe lingă conducerea I.G.C.L. prim-vicepreşedinte al Comi atribuţiile lor principale sînt gineri şi tehnicieni de la mi Vă asigurăm, iubite tova
dărire şi întreţinere a imobi le asociaţiei locatarilor acestui mai adaugă starea disciplinară pentru a face reparaţiile res tetului executiv al Consiliului de natură gospodărească, iar na Lupeni, pentru frumoasele răşe Nicolae Ceauşescu. că în
lului în care locuiesc, printr-o bloc, am consemnat o serie de a unor locatari, neglijenţele pective şi a preda asociaţiilor popular municipal Hunedoara. I.G.C.L.-urile să se ocupe de succese obţinute în întrecere. noi minerii — detaşament dc
mai judicioasă şi chibzuită deficienţe la a căror reparaţie lor (lasă robinetele deschise imobilele in bună stare. Aş Nu este stabilit cine şi cum partea tehnică. Decernarea steagului de frun frunte al clasei noastre mun
folosire a fondurilor destina I.G.C.L. s-a angajat Aş amin producînd inundaţii etc). In teptăm masuri ferme... le controlează. Noi am făcut Simplu şi clar pentru toată taş pe ramură, a spus vorbi citoare — veţi avea şi în con
te anumitor cheltuieli de în ti doar citeva : uşa de la sca toate aceste apartamente lo Decî, acum se poate formu o seamă de observaţii şi pro lume«!. Pentru consiliile popu torul, constituie o înaltă .pre tinuare tot sprijinul în înde
treţinere, fonduri constituite ra a 11-a nu se deschide de cuiesc nefamilişti, salariaţi pe la un răspuns. Unele imobile puneri referitoare la atribu lare, pentru I.G.C.L.-uri, pen ţuire si o răsplată binemerita plinirea sarcinilor nobile şi
la darea blocului în folosinţă,
din contribuţia de cotă-parte caloriferele de la casa scăriloi şantierul Termocentralei De n-au fost încă predate, mal ţiile lor, la controlul financi tru asociaţii. Se poate deci tă, acordată minerilor din Lu dc mare răspundere încredin
a fiecărui locatar şi «asupra 1, 2 şi 3 au fost demontate va, şi pe şantierul 503 Bîrcea. bine zis preluate de către a- ar. Ele trebuie să fie dirija pune punct, este şi timpul (I), peni pentru munca lor plină ţate dc partidul şi poporul
folosirii cărora hotărăşte nu (tot de I.G.C.L.), acoperişul Nu ne putem închipui ce o- sociatii. din motivele care au te şi coordonate de consiliile provizoratului şi ridicărilor de avînt depusă în întrece
mai adunarea generală a lo blocului a fost deteriorat ricntare au avut cei care i-au fost în parte enumerate, alte populare, dar actualul lor sta din umeri în gospodărirea a rea socialistă Această distinc nostru, că vom fi întotdeauna
catarilor. Dintre acestea doar ultima a repartizat pe aceeaşi scară cu le s-au dat cu mari defecţiuni, tut nu spune nici o vorbă în cestei importante valori ma ţie, care constituie o mîndrie alături dc dumneavoastră, de
Acestea» fiind principalele fost rezolvată. Restul... M-am familiştii, pe caic ii conturbă anumite asociaţii încă nu acest sens teriale — fondul de locuinţe pentru toţi minerii din Valea scumpul nostru partid, cu tot
atribuţii ale asociaţiilor de lo cam săturat de umblat pe ştiu ce au de făcut, unele — O dată cu înfiinţarea a — pentru care statul a chel Jiului, pentru oamenii muncii ce avem mai bun, cu întreaga
catari să vedem cum sînt ele mereu, cînd puteau fi grupaţi ştiu dar nu fac nimic, deşi e- sociaţiilor de locatari — nc tuit sume enorme în ultimii din întregul judeţ, obligă la noastră viaţă0.
traduse în fapt, cum este gos drumuri. Se promite dar nu Toate acestea le-am sesizai xistâ un statut al asociaţiei spunea V.asile Buligan, şef de ani. o muncă şi maî susţinută fn
podărită zestrea de sute de se face mai nimic... de nenumărate ori. Am pri locatarilor, foarte mulţi n-au serviciu fond locativ la GH. I. NEGREA viitor pentru sporirea produc C. MAGDAL1N