Page 62 - Drumul_socialismului_1969_03

ut snoiaLiSMui ut
T

r=s ■zrrzr.

însem nări pe m arginea

expoziţiei docum entare

de la muzeul din Deva

Pe tot parcursul fazef au e­ lui. Intre soliştii debutanţi la D eschisă in urma altor mate Un document de o
Spectacol omogen, voluat şi 13 solişti vocali şl faza de duminică, o adevărată xigentă jiuutrt ştiinţifi­ mare importanţă este cel din
două expoziţii de o e­
revelaţie a constituit-o solista
Instrumentişti. Valeria Drtnes-
2/3 noiembrie 1784 — un ra­
cu, Marcela Neidoni şi Luţă
Gheorghe au reprezentat că­ căminului cultural din Tuş- că, expoziţia documentară port despre afacid răscula­
tea — Emilia Aron. Sigură
din
ţilor împotriva nobilimii din
răscoala
„Momente
pe vers şi voce, degajată, na­
minul cultural din Slmpetru.
de bună ţinută Cel din urmă, cu un reperto­ simplitatea ţinutei, Emilia A­ populară condusă dc Horia, Crişcior, in care autorităţile
impunătoare prin
turală şi
Cloşca yi Crişan", — organi­
cer de urgenţă pază militară
riu original şi o compoziţie
proprie — „Haţegule, Streini ron a dat viaţă cintecului „As- zată de Muzeul judeţean şi întărită şi arme.
Emoţia privitorului atinge
tău" — a fost mult apreciat in ta-i doina doinelor" lntr-o Serviciul Arhivelor statului punctul culminant cînd se
Deva — evocă o nouă pagi
spectacol. Cintăreţii haţegani
manieră specific personală.
artistică (aparţinînd casei de cultură fi caracteristică a fazei interco- glorios al poporului român. află in faţa raportului lui
nrt memorabilă din trecutul
Ceea ce se poate numi ca o
Caml Rrilncck din Soimuş,
cooperativei „Retezatul") s-au
distanţat vizibil in interpreţi munale de la Haţeg este nu­ De la intrarea in sală, at­ care se referă la ultimatu­
cu experienţă şi debutanţi mărul deosebit de formaţii cu mosfera de autenticitate te mul trimis dc Horia nobili­
Vlorcl Grozom, Silviu Răzvan care casa orăşenească de cul­ intimpină şi te însoţeşte a­ mii din Deva. Este bine ştiut
Simbătd şi duminică s a des- jate de Dan Murcşan şi Octa- şi Ana Munteanu au dovedit tură s-a prezentat în concurs poi prin întreaga expoziţie. că acest ultimatum cuprinde
fâşurat la Hunedoara faza pe t ian Gheorghian. din plin experienţa unei ac­ (cor, grup vocal, brigadă a r ­ In prima parte sint expuse o serie de puncte, care pen­
municipiu a celui de-al IX-lea Programele prezentate de tivităţi artistice îndelungate, tistică, orchestră, solişti vocali) documente ce făuresc o ima­ tru acea vreme se numărau
concurs al artiştilor amatori. cele 7 brigăzi artistice de a- Teodora Eărcay, Nelu Neiconi. prezenţa a 4 cămine culturale gine clară vizitatorului asu­ printre cele mai înaintate re­
dceastrt autentică sărbătoare a gilaţie cc şi-au făcut apariţia şi Lucia Fărcaş au avut de de pe raza comunei Sintămă- pra Stării de Spirit a ţăra­ vendicări ale timpului. Una
cintecului şi dansului a înmă­ pe scena concursului au rele­ înfruntat emoţiile debutului iu ria-Oiiea şi lipsa totală (nu o nilor şi lucrătorilor din mi­ din revendicări era : ,,Nobi­
nuncheat intr-un spectacol u­ vat preocuparea pentru anco­ faţa unui juriu şi a unui pu­ putem justifica in nici un fel) ne în preajma răscoalei lii să nu mai fie pc viitor,
nitar, pc scena clubului ,,Side- rarea textelor in problemele blic exigent. Lpcreţia Davido- a artiştilor amatori din comu­ populare. Astfel, se poate ve­ ci fiecare srt trăiască din
rurpislur, formaţii aparţmînd majore ale activităţii cotidie­ ni, Miron Părboni şi Comei na ţTofeyri. prezenţi pe afiş, dea un tabel, in original, ca­ slujba ce o va căpăta"
cluburilor hunedorene, ale ce­ ne. pentru îndreptarea unor Ardeleanu au odus în fata ju­ dar absenţi in întrecere. Evolueazâ brigada artistica de agitaţie a secţiei exploata re cuprinde obligaţiile in na­ Un alt document, din 5 de­
lor din Teliuc yi Ghclar, ale neajunsuri ce încă mai dăinu­ riului cintece specifice Şteiu- PETRE FARCAŞIU re-utilaje a I.C.S.H. Foto : V. ONOIU tură ale ţăranilor din satele cembrie 1784, pomeneşte de
smdîcnte/or din întreprinderile ie in diverse sectoare. hunedorene în perioada oc­ participarea la răscoală a lu­
municipiului, solişti vocali şi S-au detaşat programele tombrie 1783 — februarie crătorilor din mine, conduşi
instrumentişti, brigăzi artistice brigăzilor de la secţia exploa- 1784. In urma exploatării dc Mirza Angliei din Hon-
de agitaţie. tare-utilaje de la 1 .C S H. şi Mesagerii tezau s-au produs brigăzi artistice colului au fost orchestra şi so­ nemiloase, ţăranii se pling dol. împotriva ţăranilor răs­
Faza de concurs şi a avut l.G.CL., atit prin conţinutul de agitaţie, coruri, grupuri vo­ liştii de mmică uşoară ai clu­ autorităţilor, cerind să se ia culaţi — înarmaţi eu unelte
caracteristicile ei. Evidentă es­ textelor, cit şi prin modul de cale, orchestre de muzică u­ bului din Gurabarza. Aplauze măsuri urgente pentru a stă­ casnice, devenite arme de
te creşterea preocupării pen­ prezentare a acestora. şoară, fanfara. Strălucirea prelungite şi rechemări la sce­ vili samavolniciile la care apărare şi dreptate — sint
tru îmbunătăţirea muncii ar­ cintecului şi jocului a fost sus­ nă au răsplătit calităţile inter- sint supuşi. trimise, după cum arată o
O mină de tineri inimoşi —
tistice in rlndul amatorilor, Nicoară Cornel, Riciceac loan. rulisi folcloric ţinută de minunatele costume ))reţilor Virgil l.uca, Elena Si- Nemulţumirile ţăranilor adresă oficială din 28 decem­
dezvoltarea gustului artistic, Hampu loan, Meşter loan şi populare, diferenţiate de la o taglii, Diniş Hoarccaş şi cresc din ce în ce mai mult. brie 1784, trupe bine echi­
creşterea măiestriei artistice a Cora Victor, toţi mecanici de localitate la alta. Cccilia Tumo. Redusă la pian, Acest fapt. este ilustrat şi pate şi care iau o scrie de
tuturor formaţiilor şi interpre­ utilaje, îndrumaţi de instruc­ După ce primele melodii contrabas şi baterie, formaţia prin numărul marc de ra­ măsuri excesiv de aspre
ţilor. Caracteristici de detaliu dus in scenă suflul proaspăt local prezentate de soliştii căminului q prezentat yi cifeua melodii poarte înaintate conducerii împotriva satelor Pui, Peş-
torul Vaier Birzeianu, aii a­
au fost grija pregnantă pen­ cultural din Zdrapţi — Maria de jazz. De altfel, in ansam­ comitatului. Un astfel de ra­ tcana şi Densuş.
tru valorificarea comorilor fol­ şi căldura unei autentice Almăşan, Liviu Turza, Dorica blu, formaţiile clubului s-au port, din 15 octombrie )784, Ilustrarea desfăşurării răs­
clorului local, îmbunătăţirea Morar, Nicolae Opreau — au remarcat prin prezentarea u­ cuprinde plingerile ţăranilor coalei sc încheie cu docu­
conţinutului programelor, a munci de creaţie. Criticile la Trei comune din zona Orăş- repertoriu şi-au găsit loc piese încălzit spectatorii prin acu­ nui program variat, cu uncie din Sintuhalm împotriva gro­ mentul copie a sentinţei do
obiect au fost prezente la bri­
calităţii şi ţinutei artistice a gada artistică de la Î.G.C.L. tiei — Balşa, Romos, Geoa- de prestigiu din muzica patri­ rateţea vocilor şi popularita­ numere, pe lingă cele ale for­ fului. condamnare la moarte a lui
maţiilor enumerate — taraf,
tea cintecelor locale de circu­
Horia şi Cloşca, precum şi
acestora. (instructor Aurel Busuioc), în­ giu — yi-au trimis duminică otică şi clasică — s-a bucurat laţie mai largă, am pătruns grup vocal yi solişti —, bine Partea a doua din expozi­ stampa care arată executa­
mesagerii cintecului, jocului şi
La Hunedoara sa relevat, soţite de bună mişcare sceni­ obiceiului local pe scena fazei de o caldă apreciere din partea intre moţi cu... . Moaţa-i cu ie puse la punct. Am reţinut in­ ţie este marcată prin docu­ rea color doi conducători.
de asemenea, saltul calitativ al că, necesară fiind însă obser­ publicului şi juriului. Buche­ cu flori~ interpretată de Jenica terpretarea taragoiistului Pera mentul de la 1 octombrie
Partea a treia a. expoziţiei
formaţiilor de muzică popula­ vaţia că, spre sfirşit, textul intercomunale a celui de al tul de melodii populare, oferit David cu o autenticitate veri­ Bulz. O prezenţă ce putea fi 1784, care atestă începutu­ cuprinde urmările răscoalei,
IX-lea Concurs pe ţară al for­
de taraful căminului cultural,
ră, Însoţit de... o diminuare a este uşor trenant, cu lungimi maţiilor artistice de amatori. de solistul loan Medrea sau l. tabilă. Pătrunderea spectato­ mai activă, mai animatoare, rile răscoalei. Pc un perete măsurile pe care autorităţile
valoni formaţiilor de muzică pe care o mai atentă preocu­ Grupul vocal feminin şi so­ rului în specificul local s a dacă ar fi fost lipsită de unc­ se află o hartă rare semna­ şi nobilii le iau împotriva
uşoară. Spectacol bine înche­ pare regizorală le poote evi­ liştii de muzică populară din Stan din Renghet, s-a desfă­ definitivat după ce formaţia ia dezacorduri orchestrale, a lează aria dc răspîndirc a ţăranilor.
gat, această manifestare artis­ ta, in felul acesta crcscînd va­ Balşa, care au deschis con­ şurat în ritmul aplauzelor ce de dansuri a „bătut" o „ţarină", constituit-o fanfara clubului. răscoalei, precum şi princi­ Expoziţia. în ansamblul rî,
tică a adus m scenă formaţii loarea artistică a sjiectacolu- au cuprins întreaga sală, aplau­ ca la carte. Cînd prezentatoarea căminu­ palele forare ale acesteia. oferă jirivitorului o imagine
cu vechi tradiţii, care s-au fă­ lui. cursul, au adus cu ei cîteva ze de <kave s-a bucurat cu pri­ Paleta viu colorată a cinte­ Frjioziţia conturează atit
cut remarcate printr-o activi­ din melodiile locale vechi şi sosinţă şi tinăra formaţie de cului şi dansului popular a fost lui cultural din Blăjcni a a­ întinderea răscoalei, intensi­ complexă a răscoalei din
nunţat primul număr din pro­
anii 1781 —1785 Atit vizita­
Meritorie este şi strădania
tate permanentă, prin străda­ brigăzilor de la reparaţii elec­ noi cu (idincă rezonanţă fu ini­ muzică uşoară, debutantă iu fericit punctată de numerele gram — brigada „Cinstim na­ tatea ei. cit şi măsurile pe torii, rit şi specialiştii pot
concurs.
ma spectatorului, „Creşti pădu­
nia neobosită de a dobindi su­ trice C S.H. şi laminorul de re şi te-ndeasă", „Eu mă duc, brigăzilor artistice de agitaţie ţiunea română" — speram că care autorităţile se r/răbesc pleca din expoziţie cu mul­
fragiile spectatorilor Intre a­ Strigarea peste sat, care aici vom vedea un spectacol dc bu­ să Ic ia împotriva răscula­ te lucruri noi, care vor îm­
cestea se înscriu taraful 800 mm. codrul rămine", „Ce frumos e cunoscută sub denumirea de şi orchestra de muzică uşoară nă ţinută-. Din tot programul ţilor. Se găsesc adrese ofi­ bogăţi cunoştinţele despre
a clubului Gurabarza. Venind
e cimpul meu" sau buchetul
„Alimorii", a reînviat iu sala
I.C.S.H., corul şi fanfara E M. Se impune remarca de a se de cintece dăruit de soliştii competiţiei artistice o străve­ vorba despre brigada de agi­ l.lăjcnilor o făcut notă aparte ciale privitoare la răscoalele crnica luptă a poporului ro­
ţăranilor din Dobra. Peştiş,
Ghclar şi altele. evita iu textele brigăzilor o­ Maria Boca, Nicolae Danciu, che datină locală, primită cu taţie a clubului din Gurabar­ doar virstnicul fhderaş Avram Chitid, Hăşdat, 7Aatna. Sebeş mân jientru dreptate socia­
Repertoriul pentru concurs colirea problemelor spinoase loan Jude — fără pretenţia de satisfacţie de spectatori. Dia­ za, trebuie 5(1 arătăm că va­ Faur, şi intr-o anumită măsu­ etc. Dc asemenea, vizitatorul lă şi libertate naţională.
al corului din Ghelar a cu­ şi a deficienţelor. Un semn de a urca podiumul fazei judeţe­ logul feciorilor, comentariul loarea unui text bine ales, bine ră, formaţia de dansuri poate citi rapoarte ale auto­
întrebare stăruie în legătură
prins, printre altele, cintccul ne — au relevat strădania yi fetelor s-au desfăşurat in lim­ conceput, a scă2\it simţitor din Un cor, redus numeric la ce­ rităţilor care cer întăriri ar­ HORIA AVRAM
„Pădure, dragă pădure", pre­ cu neprezentarea tn concurs, dragostea cu care oamenii dm bajul locului, armonizai de cauza interpretării şi nefinisă- va mai mult decit un grup vo­
deşi anunţate, a brigăzilor E M.
lucrare şi aranjament a unei Tcliuc şi C.T.E. din C S H. satele acestei comune s au fluiditatea versurilor in care ni suficiente. S-a observat că cal, o brigada („Frumoasă eşti
melodii populare din Poiana pregătit pentru noua întrece­ autoarea (Dommca Bota Ma- programul a fost pregătit cam patria mea"), care a adus, la
Ruscăi, apnrţinind Ini losif In ansamblu, faza de la Hu­ re artistică. O notă frumoasă covei) a redat artistic origina­ in pripă, i a r unii interpreţi fel ca şi cea a blăjenilor, mai
Mersici, dirijorul corului O in­ nedoara a constituit un spec­ ideii care a străbătut textul litatea obiceiului. Eleganţa in­ nu cunoşteau bine textul. Ast­ repede a montaj literat -muzi­ L u c r ă r i l e a § g a o5 e ® l < £
terpretare nuanţată, omogenă, tacol omogen, dovedind încă brigăzii artistice, „Hrisovul Pă­ terpretativă a „hivirtitei dc pe fel unele fragmente (rebuturi­ cal, solişti vocali şi o formaţia
o adus acestei formaţii merita­ o dată inepuizabilele resurse cii", in care şi-a găsit o feri­ Mureş", jocul adus in final de le la medic Şi f.G.C.L,). bine dr dansuri au prezentat artiş­
te aplauze şi aprecierile cu­ ale mişcării artistice de ama­ cită îmbinare trecutul bogat formaţia de dansatori a cămi­ inspirate şi concepute, au apă­ tii amatori dm Buceş şi Mihă- I
venite. ca şi fanfarei dirijate tori, posibilitatea certă de a in fapte istorice al localităţii rut palide in interpretare. Urni. d e p r i m ă v a r a
dr Toma loan Precup. se mr/aniza manifestări artis­ cu prezentul în care locuitorii nului cultural din localitate, Cu spectacole mai îngrijite, Ce s ar putea spune, despre. I
Treisprezece ani de activi­ tice de calitate, care să atragă din Balşa îşi scriu cu pana au făcut dovada unor autenti­ »mat bine puse la punct, s-au s))ertacolele prezentate la faza purie şi oxislă ronrliţ'1 feer­
tate neîntreruptă, prezenţa ne­ numeroşi spectatori. bunăstării hrisovul vieţii noi. ce talente şi intense pregătiri. prezentat membrii formaţiilor intercomunaln de. la Gurabar- i ie bune pentru a iosaniin.a
lipsită la importantele mani­ BEATRICE DAMIANOIU Romoşenii nu şi-au dezamă­ Se poate vorbi, de altfel, de o căminelor culturale din Bucu- za ? Că totul ţintea fi mult la timp şi dc călit.lîe cultu­
festări cnltural-arlislicc orga­ reşei şi Şesuri. Spectatorii şi mai reuşit, realizat, la un nivel j rile din prima nrpentă Une­
nizate in oraş ca şi pe scenele juriul au apreciat calităţile vo­ artistic mai înalt. Sn simţit, I le cooperative agricole au în­
de proporţii mai reduse de pe cale ale solistei Marfa Stan- aproape fără excepţie, că pro- | le cooperativele agricole, ceput deja arăturile şi însă-
şantierele întreprinderii confe­ ciu, care s-a prezentat cu două gramele au suferit de pe urma I penliu îndeplinirea in mod minţările Nu s" observă în­
ră activităţii tarafului l.CS.H., frumoase melodii : „Mindră iu- prefiahrii minuţioase şi chiar I exemplar a sarcinilor pri­ să pesle lot o mobilizare sus­
dirhat de Voicu Stănescu o dorul de la tine" şi „Cînd am o. injghebării in pripă. Diurn j vind sporirea producţiei de ţinută în această direcţie.
permanentă vitalitate şi pros­ fost la secerat". „Suita de dan­ In a'-‘ aceste lipsuri, se remnr- r legume. De asemene«», este Sint cooperative agricole ca­
peţime. datorită neobositei suri locale" a completat un că totuşi dragostea unor inter- I în interesul unităţilor şi al re tărăgănează efectunrea a­
preocupări pentru continua ri­ program reuşit, la care am ad­ p ret) pentru folclor. doritTn E cooperatorilor sâ iniţie7e ac­ răturilor pe nvilţv că „e prea
dicare ş>. perfecţionare a mă­ mirat şi... localizarea dansului lor de a I fnc<> cunoscut publi- Li ţiuni energice în vederea ri­ devreme" Aceasta este o
iestriei artistice. „Jireghea", de la Lăpugiu. A­ cuini larg De aetu'a conside- j dicării potenţialului produc­ mare greşeală tehnică, deoa­
tiv al pomilor .şi extind codi
Alte formaţii cu posibilităţi plauze meritate au smuls şi ram ca sn. rtacnle/e ar fi rişti- » livezilor pe cele 200 hectare rece se poate pierde o can-
pentru viitor, prezente in con­ Emilia Radu, Agafia Tiu, Se­ gat mai mult in valoarea arfjr■ B planii iciile. tilalc însemnată de apă din
curs. sini orchestra de muzi­ rafim Oprea, Mariana Laslău. t ic-in lecprei ot > vă. dacă această I iJc-'nlru a asigura succesul sol şi se întîrzic însăminlă-
că uşoară a clubului din Ghe­ precum şi dansatorii, angrenaţi d rar ¡osie nr fi fgsi mai chib- r lucrări lor agricole de primă­ nlc. influenlînd nega',!
lar, dirijată de Vasile Rirîia- in vioiul „Căluţii". Un număr ~nit exploatată de rut re in- 1 vară, Direcţia agricolă jude­ soarta recoltei. O mare răs­
nu. şi taraful E M. Teliuc, diri­ original l-a constituit „Dansul structurii nrtisti'i s> crmitnOe * ţeană împreună cu LU.C.A.P. pundere în această direcţie
revine şi consiliilor populare
jat de Haralambie Negrită. ţigăncilor". culturale in genera1 au întocmit un plan de mă­ comunale, care au
Pună impresie a lăsat cea Se pare că revelaţia specta­ N. STANCIU suri care a fost difuzat, uni­ conferită prin nona lege de
mai mare parte a soliştilor> tăţilor agricole şi consiliilor a asigura îndeplinirea întoc­
vocali şi in.strume.ntişti, între m sa a popul,ire comunale, unde a mai a prevederilor planuri­
care Lenuţa Matei, de la clu­ fost adaptat la sarcinile şi lor şi valorificarea superioa­
bul Ghelar, Maria Adam, de condiţiile specifice ale accs- ră a rezervelor existente
la clubul Teliuc, Sigismund A r m o n i i ş s . . . lora. Totodată, s-au organi­ pentru creşterea producţiei
Munteanu yi Elena Matei de la zai instruiri cu cadrele teh­ agricole Acţiunile ce le în-
clubul „Sidcrurqislul", Cornel nice şi mecanizatorii, anali- Ireprind în aceste zile lucră­
Stăncălie, Virgil Muzur de la zindu-se şi dezbâlîndu-se torii din agricultură trebire
clubul I C S.H d i s o n a n ţ e probleme legate de bunul să-şi găsească eficienţa în
Au cucerit aplauze, pentru mers al acţiunilor agricole. ridicarea nivelului recoltelor
spontaneitate şi vioiciune, gru­ Este necesar însă ca .planu­ la hectar, în îndeplinirea şi
purile dc dansatori de la Pe scena Casei de cultură cestei formaţii înspre piese ca­ rile întocmite cu termene şi depăşirea angaja mentei or
CS.H. — instructor Valerian a sindicatelor din Petroşani re pun grele probleme de in­ responsabilităţi pe oameni luaic în îmreceren iniţiată
să fie urmărite .şi înfăptuite
Erzian — ca yi formaţiile de fi a desfăşurat simbătă după- terpretare in perioada repeti­ punct cu punct de către con­ pe ţară. astfel încit cea de-a
muzică uşoară şi populară ale amiazrt fa2a municipală a ce­ ţiilor, dar care creează mari ducerile C.A.P . I.M.A, şi 25-a aniversare a eliberării
clubului „Siderurgistul", diri­ lui de al IX-lea concurs al satisfacţii in momentele depli­ I.A.S., de specialiştii care lu­ patriei şi Congresul al X-lea
formaţiilor artistice de ama­ nei reuşite. Grupul vocal fol­ al partidului să fie înlîmpi-
tori ale sindicatelor. Vizionînd cloric al clubului din Vulcan crează în agricultură.
git nici acum faima in inter­ meritorie ţinută artistică a for­ această trecere in revistă a ar­ (dirijor Sergiu Petru Roiţă), Anul acesta beneficiem de nate cu succese deosebite în
Sărbătoarea cin­ pretarea jocului căluşeresc. De maţiilor prezente la faza inter- tiştilor amatori de la cluburi­ gen accesibil şi plăcut maselor o desprimâvărare mai tim­ muncă.
comunală de la Geoagiu. „Că­
astă dată, el a fost încadrat in
de spectatori, a apărut publi­
le din Uricam, Lupeni, Vulcan,
obiceiul folcloric de iarnă, da­
tină la care participă aproaţie luşarul din Romos rămine, din Aninoasa, Petrila şi Lonea yi cului destul de desăvîrşit din
ţmnet de vedere al virtuozită­
cunoscîndu-le multe din cali­
punct de vedere al armoniză­
întregul sat Frumuseţea, ori­ ţii, cel mai valoros dans popu­ tăţile lor majore, — acurate­ rii vocilor.
tecului, jocului şi ginalitatea, ţinuta interpretati­ lar din judeţul. Hunedoara — ţea intonaţiilor, omogenitatea Despre taraful din Vul­
remarca coregraful Vasile Che-
vă, rigurozitatea, ridică jocul
căluşarilor din Romos in ria­ vereşan — iar dansul forma­ unor formaţii orchestrale, apa­ can nu putem spune decit că
renta lipsă de efort şi degaja­
şi-a acompaniat cele două so­
dul celor mai bune formaţii co ţiei din Geoagiu a reuşit srt rea in interpretare — putem liste — Morioara Moldovan şi
rcgrafice din cadrul căminelor
ţiăsireze nealterată autenticita­
portului haţegan culturale din judeţ. Datina de tea invîrtitei de pe Mureş prin- spune că posibilităţile şi dis­ Mariana Lungu, — două inter­
ponibilităţile formaţiilor de a­
prete cu multă originalitate şi
tr-un joc elegant",
iarnă a fost precedată in con­
curs de o suită de cintece întrecerea de la Geoagiu a matori din Valea Jiului nu exjiresivitate în voce şi miş­
cări.
sint inert nici pe departe valo­
Mesagere ale tradiţiei cultu­ corul care va împlini peste populare, prezentată de gru­ demonstrat cu prisosinţă că re­ rificate pe deplin. In afara orchestrei de mu­
rale împământenite pe melea­ scurt timp venerabila t'îrslă pul vocal feminin, solişti şi zultatele pot fi mentorii a- In cadrul fazei municipale zică populară din Vulcan, pe
tund cină colaborarea între
gurile haţegane, formaţiile ar­ de 82 ani de la consiiluire, a fluieraşi, care s-au străduit să căminul cultural şi organizaţi­ a concursului şi-au afirmat podiumul de concurs s-au pe­
tistice ale oraşului Haţeg şi fost din nou aliniat ]>e scenă dea pieselor interpretate acel ile de tineret este fructuoasă, plenar potenţele citeva for­ rindat şi tarafurile cluburilor
căminelor culturale din comu­ şi, sub bagheta profesorului tonus local bine cunoscut. Ar­ maţii şi valori solistice cu le­ din Lupeni, Uricam şi Lonea.
nele Sintămăria Orlea, Unirea, Victonn Bătrîncea, a dai glas tiştii amatori din Romos s-au cînd nu lipseşte îndrumarea şi gitime aspiraţii la scena fazei Cintcccle momirlăneşli, arde-
Densuş şi Răchilova au adus cintecelor „Lumina ta partid", prezentat la cea de-a IX-a edi­ sprijinul organelor locale dc judeţene. lenele legănate, invirtilele la
in scenă nu numai optimism şi „Straja" şi „Suită hunedovea- ţie a concursului cu o nouă ţiartid şi de stat. Dar, pentru Prologul concertului-specta- fluier, taragot ori saxofon, stri­
rruşitn in faza judeţeană. esic
vigoare, ci şi tabloul unei ade­ nă' de Ion Munteanu. formaţie de dansuri : căluşarii col ne-a fost oferit, intr-o ma­ găturile şi fluierăturile de pe
vărate cxţioz/ţii a portului Pe secuii au pătruns apoi in din Romoşel, care s-au impus nr.cesară studierea concentrării nieră destul de edificatoare, de aceste străvechi meleaguri,
))0pular şi a obiceiurilor din iureşul melodiei cele 8 perechi prin tinereţea şi culoarea lo­ unor formaţii. Exemplu : o su­ către fanfara clubului din Pe­ p r m interpretarea orchestrelor
partea locului. De la formaţia ale dansatorilor de la coopera­ cală a jocului. ită variată a căluşarilor din trila (dirijor Victor Zglriie). şi a soliştilor vocali (lacnb
căluşarilor din Sinpetru şi pi­ tiva meşteşugărească „Reteza­ Gazda — căminul cultural Romos şi Romoşel, bine armo­ Avind in repertoriu două pie­ Moldovan — l.upeni şi Mane­
uă la cei 10 bătrini cu hriie tul" (instructor Ştefan Gal), din Geoagiu — şi-a reliefaf- nizată. ar putea urca cu suc­ se dificile („O zi de toamnă" şi ta Munteanu din Uricani, au
late, căciuli şi cojoace (intre care au făcut dm nou o de­ ţirczenţa in întrecere atit prin ces treptele viitoarelor faze ale „O suită de arii româneşti") convins prin sjiontancitate şi
care Dănuţ Dan avea pe răbo­ monstraţie de ritm yi sincroni­ varietatea formaţiilor pregăti­ celui de al IX-lea concurs pe rezolvate corect, fanfara din exuberanţă). Mai sudat, mai.
jul vieţii nu mai puţin de 79 zare pe toată durata jocurilor te cit yi prin interpretare Sub Petrila, dacă nu-şi va desfă­ stăpîn pe mijloacele de expre­
ani) veniţi de la Bucium casă ce alcătuiau suita haţegană pe bagheta dirijorului loan Popa, ţară. şura în viilor activitatea spo­ sie ne-a părut taraful din Uri­
reînvie datina jocului ,,Cer­ care o pregătiseră. Au urmat radic, poate să crească mult cani, dirijat de Gavrilă Vijdea.
bul", fiecare generaţie şi-a a­ apoi fiii ţăranilor din Răcln- formaţia corală — In al curei LUCIA LICIU valoric. Calităţile interpretati­ Reprezentante ale ritmului
dus pe scciui reprezentanţii tova, care au adus cu ei mi­ ve deosebite ale corului clu­ modern, orchestrele formaţiilor
săi. O formaţie corală, două1 reasma primăvăratică a pnJ bului din Lonea, dirijat de de mtizică uşoară din /lninoa-
grupuri vocale, 3 brigăzi artis­ mîntului in mărţişoare pe care prof. Gheorghe Popa. singura sa, Lupeni yi Vulcan, deşi, in
cele 6 fete le aveau prinse pe
tice, 5 echipe de dansuri, o frumoasele lor costume naţio­ Printre ţarinile formaţie de acest gen supra­ (/enere, n-au avut in reperto­
orchestră de muzică populară vieţuitoare In lăcaşete de cul­ rii piese de rezistenţă, s-au
şi 13 solişti vocali şi instru­ nale. tură dm municipiu, obişnuinţa străduit (fără a elimina total
mentişti — iată „bilanţul" care Vecinii lor, flăcăii şi fetele acestui cur de a ne familiari­ zriomotul) să convingă şi par­
totalizează, cifric, cileva sute Steiului, le-au ţinut isonul, cu za an de an cu noi pârlituri ţial au reuşit, soliştii insă mai
de oameni ce au făcut dumi­ o suită dc jocuri aduse ţie sce­ moţilor dm ce in ce mai complexe, puţin. Mult peste valoarea ce­
nică cunoştinţă la rampa sce­ nă direct din viaţa salului sint atu-uri indiscutabile ale lorlalţi s-a dovedit a fi tînărul
nei din Haţeg. „Grinele vara se coc", .,Cin- unei formaţii prestigioase, e- Bebe Lonnc2, din Vulcan, ca­
„Ca apele ce curg spre ma­ tecul fetelor din sat" — inter- fectc ale unei munci temeini­ re a conferit melodiei .Dacă
lul mării, /Noi te urmăm pe prelaie de grupul vocal mixt O paradă a folclorului, mai întreaga gamă a ,,portativu­ ce, minuţioase şi perseverenţe. nu iubeşti" multă originalitate
drumul drept deschis, / Lumina al căminului cultural din Uni­ mult chiar, un potpuriu de lui" luciosului popular, forma­ Cintecul de masă. avintat, mobi­ şi stil. La fel. de bine s-au. In sectorul minier co yi în alte domenii de activitate, cer­
la încinge fruntea ţării,/Cu- rea au oferit şi ele un tablou muzică şi. jocun populare, al­ ţiile duhului din Gurabarza, lizator („Republică, măreaţă prezentat yi formaţiile de dan­ cetării ştiinţifice îi revine un mare rol. Creat cu cîţiva ani în
vintui tău e şi oţel yi vis" — al vieţii dc astăzi din satele cătuit din cele mai valnxjase căminele culturale din Zdrapţi. vacă"), cintecul emoţiei adevă­ suri ale clubului din Petrila, urmă, Centrul de cercetări miniere pentru huilă din Petroşani
ciula formaţia corală a casei noastre. Formal din 10 tinere creaţii spirituale ale locuitori­ Bucurrşci, Şcsuri, Blăjc.ni, ratei arte (..Imnul nopţii") şi din Lonea şi Lupeni, conduse dispune de laboratoare dotate cu aparatură modernă. In loto r
Orăşeneşti de cultură, in pro- fete, grupul vocal al Casei de lor unui. ţinut cu vaste tradi­ M Umile ni au adus ţ>e scenă nnnaiantul cîntcc de a spori şi dc instrncLoi ii Dumitru Viloai- laborantele Maria Miclea yi Victoria Rădulescu în timpul lu­
firamul care avea să fie pro­ cultură din Haţeg a imţne.sin- ţii. culturale — Ţara Zaraudu- bouMţia dc melodii populare imhoiiăţi cuceririle socialiste că şi Gheorghe Tuţiu. crului la aparatul pentru efectuat încercări de flotatie
logul întrecerii dintre solii ar­ nat în mod deosebit prin nive­ lui — nu poate lăsa „rece" şi jocuri specifice moţeşti. A­ (..Partid lumină vie“), dove­ Foto : C. DUMITRU
tei interpretative. Mereu tinăr, lul său interpretativ. Spectatorul. Desfuşurindu-şi lături de solişti şi dansatori desc orientarea dirijorului a- VIOREL TEODORESCU