Page 64 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 64
Reluarea lucrărilor Comitetu V I E T N A M D e c l a r a f i i l e m i n i s
celor 18 state pentru dezarmare @ „POPORUL VIETNAMEZ DOREŞTE FIERBINTE PACEA, Consider că am ajuns In stlua- t r u l u i d e e x t e r n e
t ia actuală, deoarece am in
DAR ACEASTA TREBUIE SA FIE O PACE IN CONDIŢII
DE INDEPENDENŢA Şl LIBERTATE“ — SCRIE ZIARUL
tervenit ca urmare a unei gre
„NHAN DAN1'. şeli şi ne îndreptăm inexorabil v e s t — g e n * m a n
9 „IN NUMELE DECENŢEI ŞI BUNULUI SIMŢ NU MAI spre o catastrofă”
de la Geneva TREBUIE SA CONTINUAM ACTUALA POLITICA DE RĂZ HAVANA 18 (Agerpres). — primă declaraţie oficială in comune In acelaşi timp, mî*
☆
BOI IN VIETNAM" — DECLARA
SENATORUL AMERI
J8 (Agerpres). O
BONN
CAN MCGOVERN
cut insă precizări in legătură
® CUBA A STABILIT RELAŢII DIPLOMATICE CU F N.E. Ziarul „Gramma" informea legătură cu proiectele Franţei nistrul vest-german nu a fă
ză câ între guvernul Republi
cii Cuba şi Frontul Naţional privind viitoarea organizare cu proiectele generalului de
HANOI 18 (Agerpres) Zia 5uveranitălli şl securităţii R D. de Eliberare din Vietnamul vest-europeanâ a fost făcută Gaulle.
rul „Nhan Dan", organ al Vietnam, să retragă necondi de \Vi 11 y Brandt, ministrul Cercurile informate din
GENEVA 18 — Corespon al conferinţei. Preşedintele In încheierea şedinţei, şeful Partidului celor ce muncesc ţionat toate trupele S.U.A. şi de sud au fost stabilite rela
dentul Agerpres, Horia Liman, Nixon însărcinează delegaţia delegaţiei sovietice. A A, din Vietnam, scrie Intr-un co ţii diplomatice la rang de am vest-german al afacerilor ex Bonn afirmă râ aceste proiec
transmite : Marti după-amia- SU.A. să trateze următoarele Roşcln, a prezentat, în nume mentariu că conferinţa de pre ale sateliţilor lor din Vietna basadă. Acelaşi ziar publi terne, cu prilejul unei întru te nr preconiza o organizaţie
zâ, la Palatul Naţiunilor din probleme r semnarea unul a le guvernului său, un proiect să a preşedintelui SU.A., Ni mul de sud şl să lase poporul că ştirea că ambasadorul Cu niri care a avut loc la Aalen. v cst-curopcanâ cai c să grupe
Geneva au iost reluate lucră cord International în vederea de tratat cu privire la interzi xon, din 14 marlie, a demon sud-vlelnamez să-şi soluţione bei pe Ungă Frontul Naţional landul Westfalia. „Ar fi re ze cele şase ţări membre ale
rile Comitetului celor 18 state interzicerii Instalării de arme cerea folosirii în scopuri mi ze singur problemele, tn con de Eliberare din Vietnamul comandabil, a spus el, prin Pieţei comune. Anglia, ţările
pentru dezarmare. După cum nucleare sau alte arme de litare a fundului mărilor şl o- strat din nou că Administraţia formitate cu programul politic de sud, Râul Valdes Vivo, şi-a tre altele, ca Bonnul să se Scandinave. Austria, Elveţia,
se ştie, ultima sesiune s-a În distrugere în masă pe fundul ceanolor şl a subsolului aces americană nu renunţă la poli- al F.N.E din Vietnamul de prezentat scrisorile de acredi pregătească pentru o discuţie Spania, Grecia. Turcia şi alte
cheiat cu aproape şapte luni mărilor şi oceanelor ; încheie tora. Proiectul prevede interzi lica sa agresivă în Vietnam şi sud, fără amestec străin A- tare preşedintelui Prezidiului asupra noilor forme de coo le — organizaţie care să men
în urmă prin adoptarea tex rea unui acord pentru interzi cerea folosirii In scopuri mi nu Intenţionează să-şi retragă ceasla este soluţia politică jus CC. al Frontului Naţional de perare vest-europeanâ în do ţină totuşi în cadrul ei Pia
tului Tratatului de neprolife- cerea tuturor experienţelor litare a fundului mărilor şi o trupele din Vietnamul de sud tă a problemei vietnameze A Eliberare, Nguyen Huu Tho. meniile politic, economic .şi ţa comună în forma sa actua
rare a armelor nucleare. De nucleare sub control strict şi ceanelor şi a subsolului aces decît după ce va izbuti să con ceasta este dec! „o soluţie ono Se menţionează câ ceremonia militar, pe care Parisul le va lă Potrivii ziarului „Die Welt",
legaţia română la lucrările eficace; încheierea unui acord tora dincolo de limita apelor solideze administraţia şi arma rabilă", care corespunde pe prezentării scrisorilor de acre supune în curînd dezbaterii”. guvernul francez ar intenţio
conferinţei este condusă de pentru interzicerea producţiei teritoriale naţionale (stabilite ta saigoneză. Ziarul subliniază deplin intereselor poporului e- ditare a avut loc „undeva pe Willy Brandt, care s-a refe na ca Organizaţia Pieţei co
ambasadorul Nicolae Ecobes- de materiale fisionabile în la 12 mile maritime). De ase că atit In Statele Unite, cîl merlcan, scrie „Nhan Dan". teritoriul eliberat al Vietna rit la recentele convorbiri mune in forma sa actuală să
eu. şeful misiunii permanente scopuri militare şi transferării menea se propune Interzicerea şl în lumea întreagă se fac TCÎ? mului de sud", şi că Râul dintre cancelarul Kicsinger şi devină membră a unei aso
a Republicii Socialiste Româ lor în scopuri paşnice ; con plasării pe fundul mărilor şl auzite proteste tot mai puter WASHINGTON 18 (Aqer- Valdes Vivo este primul am preşedintele de Gaulle, a sub
nia la Geneva. trolul efectiv al producţiei de oceanelor şi in subsolul aces nice împotriva politicii ameri pres). Senatorul George McGo basador străin acreditat pe liniat că Franţa nu obiectează ciaţii europene a liberului
La deschiderea şedinţei arme chimice şi bacteriologi tora a unor obiecte conţinînd cane In Vietnam, iar numeroşi vern a cerut administraţiei Nl- lingă F.N.E. împotriva menţinerii Pieţei schimb
inaugurale. D Protitch. repre ce. Preşedintele Nixon subli încărcături nucleare sau orice oameni politici americani cer ron să adopte măsuri hotărlte
zentantul special al secretarului niază câ reducerea armamen alt tip de arme do distrugere Încetarea urgentă a războiului pentru schimbarea actualului
general al O.N.U., a prezentat telor nucleare şi convenţiona fn masă ; instalarea de baze dus de SU.Â. în Vietnam. curs al politicii duse de S.U.A.
conferinţei mesajul lui U le este mai importantă decît militare, sisteme, instalaţii, Poporul vietnamez doreşte în Vietnam „Consider că este
Thant. Exprimindu-şi îngrijo limitarea proliferării lor. El fortificaţii sau alte obiective flerbinte pacea, scrie în conti Intolerabil să continuăm ace
tragic cu aceleaşi
laşi curs
rarea faţă de intensificarea îsi exprimă speranţa câ nego cu caracter militar. Orice ase nuare „Nhan Dan", dar aceasta rezultate tragice ca în trecut" CURIER . CURIER . CURIER
cursei înarmărilor, secretarul cierile bilaterale sovieto-ame- menea Instalaţii sau sisteme e trebuie să fie o pace In con
general a subliniat că din ricane asupra limitării canti xistente trebuie să fie puse diţii de Independenţă şl liber — a subliniat el într-o cuvfn-
1902 pînâ acum cheltuielile tative a armelor strategice vor la dispoziţia semnatarilor tra tate laro rostită în Senat. „In nu
militare anuale mondiale au începe într-un viitor apropiat tatului, in vederea verifică Dacă Statele Unite doresc mele decenţei şl bunului simt
trecut de la circa 120 miliar Setul delegaţiei mexicane eu adevărat pacea, ele trebuie — a spus Mc.Govern — nu mai ClT AU CHELTUIT S.U.A. PENTRU ÎNARMARE ? de informare Ia Addis Abe
de dolari la peste 180 miliar Alionso Garcia Robles a apre rii Îndeplinirii obligaţiilor asu să pună capăt agresiunii lor trebuie să continuăm acluala ba şi la Vatican în legătură
de. Secretarul general al ciat că problema care urmea mate prin tratat. şl oricăror acte dc încălcare a politică de război In Vietnam. Potrivit datelor publicate de cunoscutul fizician ame cu conflictul nigerian. După
O.N.U. aminteşte apoi rezolu ză să fie discutată cu priori rican Ralph Lapp, savant atomist, participant la crearea vizita sa la Lagos, primul
ţiile Adunării Generale cu pri tate este Încetarea cursei înar primei bombe atomice, Statele Unite au cheltuit, dc la în ministru britanic, Harold
vire la necesitatea angajării mărilor şl dezarmarea nuclea cetarea celui dc-al doilea război mondial, pentru înarmări Wilson, intenţionează să ple
unor discuţii bilaterale sovie- proliierare a armelor nuclea ORIENTUL aproximativ 1 000 de miliarde dolari. Din anul 1958 pină ce la Addis Abcba, pentru a
ră El a criticai Tratatul de ne-
to-americane în vederea limi in 1968 au fost alocaţi pentru Pentagon şi industria dc ar discuta cu împăratul Haite
tării cursei pentru construcţia re, spunînd că este destinat mament 550 dc miliarde dolari. Cursa înarmărilor a cu Sclassic perspectivele rezol
rachetelor nucleare, ca şi la să Împartă lumea in două gru noscut o nouă creştere de Ia declanşarea dc către SU.A. vării crizei nigcricne.
necesitatea ca membrii comi pări : respectiv un mic grup de a războiului din Vietnam, Cifrele oficiale arată că, dc la
tetului să caute soluţii în do ţări dispunind de dreptul ex- Oue! de artilerie al Israelului la O.N.U., amba NEW -YORK 18 (Agerpres). începutul acestui război, cheltuielile militare anuale ale 999
sadorul Joseph Tekoah, a a
meniul dezarmării nucleare şî rlusiv de a avea arme nuclea dresat o scrisoare preşedinte Reprezentantul permanent al Statelor Unite au crescut dc la 50 dc miliarde la 80 de
nenuclcare şi alte măsuri co re şi o imensă majoritate de lui Consiliului de Securitate S.U.A. la O.N.U,, Charles Yost, miliarde dolari. Reverendul James Bcvcl.
laterale de dezarmare. îndeo alte state care vor (i întotdea între forţele în care se arată că raidurile a declarat că în cursul con Savantul american menţionează că intensificarea cursei unul drn liderii organizaţiei
sebi cele cu privire la utili una lipsite de acest drept Vor vorbirilor bilaterale ce au avut înarmărilor S.U.A. a creat „o nouă generaţie de milionari" integraţioniste „Conferinţa
zarea paşnică a fundului mă bitorul a amintit apoi ră gu aviaţiei israeliene din zilele de Ioc între reprezentanţii Marii ce obţin profituri uriaşe dc pe urma comenzilor răcutc de liderilor creştini din Sud", a
15—17 martie împotriva unor
rilor şi oceanelor vernele S U.A. şi URS S s-au israeliene şi cele baze de pe teritoriul Iordaniei Britanii. Franţei, S.U.A. si Pentagon. Hotărirea guvernului american de a crea pe declarat câ poliţia din Mcm-
Luînd cuvîntul, A. A. Roş- declarat gala să abordeze pro au constituit o acţiune de „le URS S „se realizează o mun teritoriul S.U.A. sistemul de rachete antirachetă „Senti phis cunoştea „cu citeva zile
cin. şeful delegaţiei sovietice, blema limitării numărului de gitimă apărare". Această scri că extrem de utilă" In pregăti nel* iî va costa pe contribuabilii americani peste 40 mi înainte" planul privind asa
a dat citire mesajului adresat vehicule purtătoare de arme aîe R.Â.U. soare urmează unei scrisori de rea unei conferinţe a celor liarde dolari. sinarea pastorului Martin
conferinţei de preşedintele nucleare strategice ofensive şi protest a reprezentantului per patru mari puteri consacrată Luther King. dar nu a luat
Consiliului de Miniştri al a sistemelor de apărare împo CAIRO 18 (Agerpres) — manent al Iordaniei la O.N.U., situaţiei din Orientul Apropiat. Reprezentantul insulelor nici o măsură. El a adău
U.R.SS, Alexei Kosîghin. A triva proiectilelor balistice Un comunicat militar al împotriva bombardamentelor Yosl a avertizat însă împotri mcrl totali sau parţiali. Po gat că este sigur de „exis
mintind contribuţia comitetu Subliniind importanta unor o- R.A.U. anunţă câ marţi, for israeliene. va ..unui optimism excesiv", Anguilia' la O.N.U., Jereiniah trivit raportului. şomajul tenţa unei conspiraţii" in le
lui la realizarea Tratatului de semenea negocieri, el a fele ţele israeliene nu deschis fo subliniind că va trebui să trea Gumbs, a cerut secretarului este deosebit dc ridicai in gătură cu moartea Iui King.
neproliferare a armelor nu vat necesitatea discutării unor cul asupra poziţiilor egiptene Pe de altă parte, din surse că încă o perioadă destul de J general al Naţiunilor Unite, rindul muncitorilor agricoli. Bcvcl a spus că o scrisoare
cleare, şeful guvernului sovie la sud de lacurile Bitter, pre diplomatice de la ON U se îndelungată ptnă vor fi obţinu U Thant, să trimită un re în care se vorbeşte despre
tic se pronunţă în favoarea probleme ca prevenirea dezvol cum şi în sectorul portului relevă câ misiunea mediato te rezultate de perspectivă Am prezentant al său în insulele • • • asasinarea lui King a fost
unui acord cu privire la inter tării si perfecţionării armelor Tewfik şi Suezului Purtătorul rului O N U., Gunnar Jarring, basadorul american a lăsat să din Marea Caraibilor. Aceas găsită din întîmplare dc o
zicerea folosirii în scopuri nucleare şl vehiculelor de de cuvînt al R.A.U. a menţio afl.U în prezent la cartierul tă cerere a fost motivată dc In Uniunea Sovietică a femeie dc culoare, care a în-
militare a fundului mărilor şi transport la ţintă, încheierii u nat câ forţele militare egip său general din Nicosia, se se înţeleagă că o reuniune co faptul că deşi insula Anguil fost lansat satelitul artificial niînat-o poliţiei şî a arătat
oceanelor şi a subsolului a- nui Tratat pentru interzicerea tene au ripostai şi a avut loc află în stadiul aşteptării răs mună a reprezentanţilor celor ia şi-a declarat unilateral in al Păminlului „Cosinos-272". că agenţii F.B.I. au reţinut
eestora. De asemenea, el pro tuturor experienţelor nucleare, un duel dc artilerie punsurilor guvernelor în cau patru mari outeri la ONU nu dependenţa, Marea Britanie Satelitul este destinat explo avionul cu care King urma
se pregăteşte să trimită în
ză cu privire la ultimul ches
rării spaţiului cosmic, potri
pune angajarea de discuţii în încheierii unui acord pcnlru în tionai despre felul cum să se va avea loc în cursul acestei acest teritoriu trupe. Gumbs vit programului anunţat de să plece spre IMemphis, pe
vederea interzicerii producţiei cetarea imediată a producţiei TEL AVIV 18 (Agerpres) — săptămini, asa cum anunţase a afirmat că va aduce cazul agenţia TASS. care l-au supus unei perche
de arme nucleare, reducerii de materiale fisionabile desti Un purtător de cuvînt al procedeze pentru o reglemen Insulelor Anguilia in faţa ziţii atente, deoarece ci erau
şi distrugerii stocurilor exis nate înarmărilor, încetării pro armatei israeliene a comuni tare paşnică a conflictului din neoficial secretarul general al Comitetului O.N.U. pentru 9 9 ® la curent cu existenţa com
tente, limitării şi reducerii ducţiei de arme nucleare, re cat că marţi au avut loc noi Orientul Mijlociu. O.N.U., U Thant. decolonizare. plotului „cu cel puţin o zi
treptate a numărului de ve ducerii şi eliminării progresiv^ schimburi de focuri între for înainte ca acesta să fie pus
hicule purtătoare de arme a armelor nucleare şi a vehi ţele israeliene şi cele egiptene 9 9 * Dc la baza Vandenberg în aplicare".
strategice, interzicerii armelor culelor de transport la ţintă, la sud de lacurile Bitter şi în (statul California), a forţe
bacteriologice şi chimice. creării de zone donurlearizale sectoarele Tewfik şi Ashat, în La invitaţia preşedintelui lor aeriene americane au 999
fost lansaţi, cu o singură ra
partea sudică a Canatului de
Şeful delegaţiei americane, interzicerii armelor chimice *j Suez. El a precizat că foiţele Iosip Broz Tito, preşedintele chetă de tipul „Atlas-F", pa Războiul purtat împotriva
bacteriologice,
interzicerii
Gerard Smith, a dat apoi ci R.A.U. au deschis focul asu Republicii Indonezia, Suhar tru sateliţi pentru cercetări. Biairei a costat pînâ in pre
tire scrisorii de instrucţiuni cursei înarmărilor în „zona to, va face o vizită oficiali Sateliţii, plasaţi pe orbite di zent guvernul federal apro
pe care a primit-o din partea submarină internaţională", de pra poziţiilor israeliene. in R.S.F. Iugoslavia la înce ferite. vor strîngc date in le ximativ 5 000 000 dolari, ceea
preşedintelui Nixon, eerînd ca zarmării generale şi loiale sub NEW YORK 18 (Agerpres). putul lunii iunie, anunţă a gătură cu radiaţiile electro ce reprezintă totalul fondu
ea să fie considerată document control Internaţional eficace Reprezentantul permanent genţia Taniug. magnetice ale Soarelui, cen rilor economisite timp dc
tura dc radiaţii Van Allcn. zece ani de trezoreria fede
999 vor pune la încercare unele rală, dezvăluie ziarul nige
materiale destinate construi rian „Observator". Ziarul a-
In zece oraşe din Pakis
întrunirea Comitetului special al 0. N. I). tanul dc vest, printre care rii navelor cosmice şi vor prcciazâ că pentru ştergerea
experimenta un sistem ener
tuturor repercusiunilor răz
Caraci, Rawalpindi şi Labo getic pe bază de celule so boiului asupra economiei ţâ
re. activitatea cotidiană a lare. rii va fi necesar un sfert de
însărcinat cu cercetarea politicii de apartheid fost parţial paralizată in ur secol. In plus, in război şi-au
ma apelului la grevă gene
pierdut viaţa pînâ acum a-
rală lansat dc lideri ai par • • • proapc două milioane dc oa
tidelor dc opoziţie. In regiu
a guvernului R. S. A. nile de est ale ţării, zguduito o şedinţă a Comisiei milita meni.
La Panmunjon a avut Ioc
Sn ultimele zile de un ade
vărat val dc violenţe, tem re pcnlru armistiţiu in Co 999
reea. in cadrul căreia repre
NEW YORK 18 (Agerpres). lui Republicii Sud-Airicanc. 1902 a Adunării Generale a peratura politici parc să co zentantul R.P.D, Coreene a Poliţia federală braziliană
Comitetul special ONU. în Vorbitorul a subliniat câ lipsa O.N.U. care recomanda ru boare, treptat, înspre valo protestat în legătură cu pro şi-a încheiat ancheta de 19
sărcinat cu cercetarea politi unui progres in eliminarea perea relaţiilor economice cu rile normale. Pe străzile o vocările trupetor americane luni asupra achiziţionării
cii de apartheid a guvernului apartheidului decurge şi din Republica Sud-Africană, ex raşului Dacca, capitala Pa în zona demilitarizată. ilegale de către străini a u
Republicii Sud-Africane s-o atitudinea negativă manifesta porturile acestei ţâri au cres kistanului dc est, n-au mai nor mari suprafeţe de pă-
întrunit la New York într-o tă in această problemă de mai cut cu peste 50 la sută. fost semnalate incidente în 999 mînt in statul Bahia, consta-
sesiune specială de două zile. multe state occidentale mem Reprezentanţii „Comitetului ultimele 24 dc ore. (ind că majoritatea celor 7
Evenimentul coincide cu îm bre ale O.N.U american pentru Africa* au Guvernul danez a hotărit milioane hectare au fost
plinirea a f) ani de la repri EH iot Zupnick, profesor de cerul Ia nudul lor cetăţeni 999 să examineze împreună cu cumpărate dc cetăţeni ame
marea siiigeroasâ de câtre au economic la Universitatea din lor americani să-şi retragă Primul ministru canadian. celelalte ţâri scandinave po ricani. Potrivit documentelor
torităţile R S A. a demonstra New York, una din personali fondurile din băncile care a- Pierre Eliot Trudeau, a de sibilităţile ţârilor nordice de poliţiei federale, citate dc
ţiilor populaţiei africane din tăţile americane invitate la cordâ credite Africii de sud clarat in cadrul unei confe a contribui la realizarea u ziarul „Folha da Manha*. in
Sharpeville. sesiunea specială, a subliniat şi au chemat guvernul S.U.A. rinţe de presă că sistemul nui armistiţiu in conflictul aceste achiziţii ilegale sint
Dcsclnzind sesiunea, preşe că atît timp cit Statele Uni să anuleze permisia acordată de rachete antirachetă apro din Nigeria. implicate şi unele oficialităţi
dintele Comitetului. Abdul te, Marea Britanic. Germania societăţii sud-africane de bat vinerea trecută dc gu braziliene.
Rahim Farah (Somalia), a de occidentală şi Japonia nu vor transporturi aeriene de a e vernul american „poate pre • • •
clarat câ „guvernul sud-airi- participa efectiv la sancţiu fectua zboruri pe linia Johan judicia pacea în lume", Re- La cererea guvernului fe 9 9 ®
ean a blocat toate căile de ne nile economice împotriva Re nesburg-New York. ferindu-se la faptul că două deral din Lagos, primul mi
gociere cu cei care se opun publicii Sud-Africane. aceste O JAPONIA. — In peste 350 de localităţi din întreaga Japo dintre locurile unde vor fi nistru britanic, Ilarold Wil Echipele de salvare au
regimului său rasist, şi din a- sancţiuni nu-şi vor atinge o- NEW YORK 18 (Agerpres). nie, s-a desfăşurat o puternică demonstraţie de protest, Lozin construite rampe pentru ase son, a amânat cu o zi vizi scos dc sub dărâmăturile ca
ceaslâ cauză mişcarea de eli bicetiv ul El n menţionat că Consiliul de Securitate se cile scandate au lost : „Opriţi creşterea preţurilor", „Doţi-ne menea rachete sc află în ta pe care urmează să o fa selor salului Ziruma. din a-
berare consideră justificată ~)7 la sută din exporturi şi va întruni joi dimineaţa, la înapoi Okinawo", „Jos eu pactul de securitate japono-amerî- imediata apropiere a graniţei că in Nigeria şl va părăsi propierca oraşului venezue-
recurgerea la lupta armată". (!0 la sulă din importurile sud cererea a 40 de state afro- can". de sud a Canadei, el a ară Londra Ia 27 martie, s-a a lean Maracaibo, lfifi cadavre,
în urina prăbuşirii unui a
africano revin celor patru asiatice, pentru a examina tat că este vorba nu numai
Răspunderea primordială pen In foto : Aspect din timpul demonstraţiei desfăşurate pe de securitatea oraşelor cana nunţat oficial la Londra. Pe vion „DC-ÎT, apatlinînd linii
ţâri. Profesorul american a a- „înrăutăţirea situaţiei din A
tru un conflict violent, a a- râtat că în asemenea condiţii, frica de Sud-Vest", s-a anun străzile capitalei nipone. diene. Guvernul canadian, a dc altă parte, s-a relatat că lor aeriene din Venezuela.
Wilson va fi însoţit dc Mau
clâugat el, va reveni guvernu- * i în pofida unei rezoluţii clin ţat la sediul ON U. arătat el, işi va preciza in rice Foley, subsecretar dc Avionul s-a prăbuşit dumi
curînd poziţia sa in legătu nică. deasupra satului Ziru-
ră cu acenstă problemă, stat în Ministerul Afaceri nia situat la numai 500 dc
lor Externe. Foley. care este metri de aeroportul interna
1970. Pentru folosirea mai de pe şoseaua Minskului cu • • • Însărcinat eu problemele a ţional „Grano de Oro* din
eficientă a suprafeţei ocupa 300 de locuri şi va începe Intr-un comunicat dat pu fricane, a efectuat in decem Maracaibo. în timp cc efec
construcţia celei de a doua
tua manevre de decolare.
brie anul trecut o misiune
Moscova în anuí 1969 te de Moscova se va trece părţi a hotelului „Moscova“. blicităţii de Mişcarea Popu
la construcţia blocurilor cu
lară pentru Eliberarea An-
Se prevede ca tu anul 1970
9-16 etaje. In anul viitor nu
se vor mai construi la Mos capacitatea de cazare a oas golei se arată câ În cursul
luptelor de guerilă desfăşu
Cri cp. rpoin după o peri riei oraşului, în aceeaşi pe cova case sub 5 etaje. peţilor Moscovei in hoteluri rate in cursul lunii ianuarie INUNDAŢII CATASTROFALE tN BRAZILIA
In
le oraşului să crească
oada de timp la Moscova o rioadă au fost alocate anual Parlicipind la întrecerea mare măsură. au fost ucişi 80 de soldaţi
litd mereu mai tinără. Chiar in medie cile 1,3 miliarde in cinstea centenarului de la O altă problemă importan portughezi, iar alţi 103 au Ploile torenţiale care au căzut in ultimele zile asupra
şi moscoviţilor, care îşi cu O R A Ş E LE ruble, eu 30 la sută mai mult naşterea tui V.I. benin, con tă care stă in centrul aten fost răniţi. Cea mai impor regiunii dc nord-est a Braziliei au provocat mari pierderi
nosc bine oraşul, nu le vine. decît in anul 1965. structorii moscoviţi şi-au luai. ţiei gospodarilor Moscovei tantă acţiune întreprinsă de umane şi materiale în localităţile dc pe valea riului Rio
uşor să se obişnuiască cu LU M II Ritmul construcţiei conţi angajamentul de a îndeplini patrioţii angolezi a avut Joc Mundo (statul Alagoas). Potrivit ştirilor transmise din
unele denumiri, noi : Golea- unu cu aceeaşi intensitate şi înainte de termen toate pre este transportul in comun. în ziua dc 13 ianuarie, cînd Rio dc Janeiro, în urma acestor inundaţii catastrofale, 288
novo, Vihrino, Graivoronovo, in anul 1909. Potrivit pre vederile planului şi a con In ultimii ani s-au construit trei vehicule militare portu dc persoane şi-au pierdut viaţa şi peste I 000 de locui
'i'ropariovo, Certanovo. Kon- ani (1967-I96R) au fost con- vederilor planului, anul a strui peste plan circa 10OOO mai multe linii noi ale me gheze au fost distruse, iar tori sint daţi dispăruţi.
troului şi a sporit mult par
Autorităţile din Maceio, capitala statului Alagoas, sin1
portu
peste 40 de soldaţi
kovo-Derevlevo şi altele. In strune la Moscova 240 Ottn t'rsta la Moscova urmează să de apartamente noi. cul mijloacelor de transport. ghezi au fost scoşi din luptă. nevoite să evacueze întreaga regiune datorită creşterii ape
locul acestor sate, care erau de apartamente cu suprafaţfi fie construite si date in folo Capitala Uniunii Sovietice Totuşi, ritmul construcţiilor lor iui Rio Mundo cu peste 10 metri faţă de nivelul nor
puţin cunoscute in trecut, a locali vă totală de 7 100 01Ut sinţă noi. locuinţe, reprezen devine nu numai ţinură şi în noile raioane depăşeşte mal. Comunicaţiile telefonice, telegrafice, rutiere şi fero
par acum oraşe, dur „oraşe metri, pătraţi. Circa un mi tind 3 700 000 metri ^pătraţi, frumoasă. dar şi mai ospi ritmul dezvoltării transpor 999 viare sint complet întrerupte intre capitală şi regiunea
Intr-un raport al Comisiei
i n oraş", cuci asta zi sint şi Hon de metri pătraţi de su de suprafaţa locotivă. Solie talieră Prin gurile şi oern- turilor. De aceea se depun Economice O.N.U. pentru A- inundată Localitatea San Jose da Laje a fost acoperită dc
ele Moscova. praf aţă loca ti vă s-a construit tul Moscovei a hoturit ea un porturile sale, precum şi pe eforturi susţinute iu vederea inerica Latină sc arată că 25 ape. In acest centru al industriei zahărului, au fost distruşi
Intr-o perioadă de circa 36 in cooperaţie milion de metri pătraţi dc şosele.le de acces sosesc la dezvoltării mai intense şi de milioane de latino-amc- 100 000 de saci dc zahăr. Au fost afectate de inundaţii, de
de ani. suprafaţa ocupată de Jn acelaşi timp au fost suprafaţă locativă să fie con Moscova in fiecare zi in me organizării mai bune a trans rlcani — reprezentând aproa asemenea, Branguina, Fcrnao Vclho. Uniao dos Palmares
die cîte 500 000 vizitatori din
capitala Uniunii Sovietice s-a construite numeroase obiec uruiţi in centrul oraşului ţară şi străinătate. portului tn comun. pe o pătrime din populaţia Pagubele materiale sint evaluate pînâ în prezent Ia
mărit de peste trei ori. In tive social-culturale. Astfel, unde in ultimii zece ani s<- Pentru Preocupările edililor unui aptă de muncă — sint şo- 20 000 000 de cruzeiros noi.
prezent, oraşul Moscova are numai in anii 1067-¡068 s-au construiau doar clădiri ex găzduirea oaspeţilor, in afa oraş atît de mare ca Mosco
(»630 000 de locuitori şi un construit 70 de şcoli noi, 13 perimentale. Se vor deschide ră de cele 7 hoteluri noi con va sint multiple şi variate
fond localii: de 60 000 000 cinematografe, circa -100 dr şantiere şi pentru uite 1.5 struite in ultimii, doi ani, a aşa cum este variată însăşi
metri pulrafi. In ultimii zece magazine comerciale, mai milioane dc. metri pătraţi de nul acesta se va da in folo viaţa lui. Dar toate işi găsesc
ani s-a mulat in locuinţe noi multe policlinici şi spitale, suprafaţă locativă ce urmea sinţă clădirea nouă a hotelu expresia in ritmul titanic în
aproape jumătate din popu restaurante, hoteluri. ele. lui „Naţional" cu 1 221 dc care se dezvoltă oraşul. CURIER • CURIER • CURIFR
locuri, motelul
,,Prietenia’
laţia oraşului. Numai in doi Pentru dezvoltarea gospodă ză să fie terminale in anul
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI T «Ir. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 2311. 12 75, 1585. - TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deoa.