Page 65 - Drumul_socialismului_1969_03

Proletari din toóle ţările. unlţi-vâ •
Plecarea unei delegaţii

de partid şi guvernamentale

române Ia Budapesta

Miercuri dupâ-amiazâ a Din delegaţie iac parte to­ dinte al Consiliului de Miniş­
plecat la Budapesta delegaţia varăşii Janos Fazekas, mem­ tri, membri ai C C. al PCR.
de partid şi guvernamentală bru al Comitetului Executiv şi ai guvernului.
a Republicii Socialiste Româ­ al C C al P C R . vicepreşe­
nia, condusă de tovarăşul dinte al Consiliului de Miniş­ ☆
Gheorglie Apostol, membru al tri şi Dumitru Turcuş, amba­ In aceeaşi zi delegaţia de
Comitetului Executiv, al Pre­ sadorul Republicii Socialiste partid şi guvernamentală a
zidiului Permanent al C C al România la Budapesta. Republicii Socialiste România
PC R , preşedintele Consiliu­ La plecare, pe aeroportul a sosit la Budapesta.
lui Centrai al Uniunii Ge­ Băncasa, erau prezenţi tova­ Pe aeroportul Ferihegyi, de­
nerale a Sindicalelor, care. la răşii Chivu Stoica, membru al legaţia a fost mtîmpinată de
invitaţia Comitetului Central Comitetului Executiv, al Pre­ tovarăşii Caspar Sandor,
al P.M.SU. şi a guvernului zidiului Permanent, secretar membru al Biroului Politic al
Revoluţionar Muncitoresc Ţâ- al C C al P C R . Constantin CC. al PM S.U,, preşedintele
rănesc Ungar va participa la Drâgnn, membru al Comitetu­ Consiliului Central al Sindi­
manifestările prilejuite de a­ lui Executiv al C C al PCR.. catelor din Ungaria. Sebeş
niversarea a 50 de ani de la Emil Drăgănescu, membru su­ Sandor, prim-adjunct al mi­
ANUL XXI. NR. 4420 JOI 20 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI proclamarea Republicii Sovie­ pleant al Comitetului Executiv nistrului comerţului interior,
tice Ungare. al C C al P C R , vicepreşe- şi de alte persoane oficiale
Constructorii

Pe agenda de lucru a deputaţilor
hunedoreni

înfăptuirea propu­
garantează:

nerilor cetăţenilor

Dintre
multiplele aspecte
RITM A C C E L E R A T caracteristice ale desfăşurării siliului populai- le-au analizat
ni atenţie, avi înaintat foruri­
Vedere din oraşul Brad. campaniei electorale, ale îmil- lor competente pe rele caro
nirilor dintre cetăţeni şi cci pc depăşesc posibilităţile locale
caic ¡-ou ales la 2 martie să si au stabilit modul de rezol­
conducă treburile dc stai >i vare, pe etape, pentru 5G de
DE EXECUŢIE, obşteşti, au reţinut atenţia te­ propuneri.
— Cetăţenii din satele Tir-
meinicia cu caic s-au dcz.bă-
ÎTWIPimm-ti'i m'Im! qui: : i - :........ : ,,,,nţ i .¡j Conferinţa Uniunii A s o c i a ţ i e i tut problemele gospodăreşti ale nava si Rovina — no spunea
iov. Alexandrii Olani, prima­
fiecărei localităţi, numărul
marc de propuneri valoroase rul comunei — au cerut să
se impulsioneze acţiunea de e-
fâculc şi. în mod deosebit, an­
EFICIENTA studenţilor de fa f.N. P e t r o ş a n i gajamentele reciproce de a loctrificare a celor două sate.
Ei nc-au ajutat concret
în
contribui la materializarea lor.
Fiecare candidai, fiecare alc- procurarea dc materiale si au
Ieri dupâ-amiazâ. în aula Jlii superior, penlru condiţii­ 1 ului, din obiectivele activită­ ln activitatea de cercetare gător s-a angajat să pună u- participat cu multă • tragere de
Institutului de mine din Pe­ le minunate ce ne-au fost ţii generale a institutului. ştiinţifică şi organizarea tim­ mârul şi priceperea la gospo­ inimă la lucrările care cer
muncă necalificatâ Acum, in
E C O N O M I C A troşani. s-au desfăşurat lucră­ create, studenţii Văii Jiului — discuţii, printre care : stu­ pului liber al studenţilor Cu dărirea oraşelor şi satelor. satul Tirnava s-a terminat în
Numeroşi
participanţi
la
de alegeri a
rile conferinţei
O dată cu primele zile ale
s-a arătat în raportul prezen­
sprijinul şî îndrumarea deca­
electrificarea,
Unii generale
Uniunii asociaţiei sludenlilor.
studentul
tat conferinţei de
care a analizat activitatea Vugil Igu. preşedintele Con­ denţii Ioan Isaicu, Necula Ste­ natelor, activitatea asociaţiei primăverii, s-au deschis în li­ iar la Rovina avi început de
nele localităţi din judeţ ade­
Cornel.
Augusta
fan, Puiu
trebuie sâ se manifeste con­
desfăşurată de la alegerile siliului U.A.S R de la Institu­ Pop, Vasile Pop, Tiberiu Bâ- cret şi diferenţiat. în fiecare vărate şantiere ale muncii pa­ cîlcva zile lucrările. Ce n-am
precedente pînâ în prezent, a tul de mine Petroşani — s-au lâneanu. Alexandru Duducă, grupă şi an de studii. triotice : pesie tot se depune putut rezolva ani dc zile, s-a
RIDICATĂ dezbătut sarcinile ce revin angajat cu entuziasm înir-o Miron Matei. Gheorghe Ma- In cadrul lucrărilor confe­ interes şi grijă pentru rezolva­ făcut in numai cîlcva săptâ-
mîni...
studenţilor
consiliului
şi
institutului,
rea propunerilor făcute dc a­
intensă activitate profesiona­
nole şi rectorul
U.A.S. pentru înfăptuirea lă. obţinînd succese frumoase prof. di. mg. Aron Popa şi rinţei a luat cuvîmul tovară­ legători. Astfel de şantiere am in cele două sate, cetăţenii
MOGA. Arâ-
şul IOACHIM
prevederilor Directivelor Ple­ la învăţătură, întărind conti­ Vasile Teodoru, director admi­ lind că alegerile organelor de întîlnit în numeroase loealităli ou participat in număr mare
narei C C. al PC R din apri- ' nuu disciplina universitară, nistrativ s-au referit în cuvîntul conducere ale asociaţiei stu­ dc pc valea Mureşului, de la şi la pietruirea drumurilor.
lie lOGfi şi a noii Legi a învâ- participînd cu şi mai mult in­ lor la rezullalelc obţinute în ac­ denţilor se desfăşoară in con­ Dobra — n informaţie rccenl Printre, deputaţii care au fost
ţâmintului, a ales noile orga­ teres şi pasiune la activitatea tivitatea sa de consiliul U A S diţiile cînd întregul popor des­ publicată în ziar consemna în fruntea acţiunilor de mun­
ne de conducere ale asocia­ de cercetare ştiinţifică. Rezul­ pe institut. la deficienţele făşoară o activitate entuziastă participarea a peste 200 de că patriotică sint tovarăşii
ţiei şi delegalii la conferinţa tatele s-au făcut simţite în semnalate şi modul lor de cetăţeni de aici la o singură Logltin Dobiei. Troian Josan,
Timpul care a mai rămas utilaje cl mai ales pe folo- ¡j pe ţară. creşterea gradului de promo­ înlăturare în viitor A fost şi rodnică pentru transpune­ Romulus Ilaida. losif Redea,
pînă Ia şfirşitul trimestru­ sirea celor existente cu ma- * La lucrările conferinţei au vare, participarea mai activă subliniată importanţa activi­ rea în viaţă a măreţului pro­ acţiune de mumă patriotică aleşi pentru prima dată. în­
lui I îl măsurăm în zile. La ximum de randament. luat parte tovarăşii loachim la cursuri şi seminarii, desfă­ tăţilor pe care consiliul tre­ gram elaborat de Congresul al — şi pînă la Brânişca, unde seamnă că noii dcpvitaţi simt
multe şantiere din judeţ bi­ ln afară de scurtarea Ier- Moga. prim-secretar dl Comi­ şurarea unui studiu indivi­ buie să le desfăşoare pentru IX-lea al PC R şi Conferinţa se lucrează intens la extinde­ dc la început răspunderea în­
lanţul se poale prelimina menelor de execuţie efici- |j tetului .judeţean Hunedoara dual temeinic. intensificarea continua îmbunătăţiie„ a si­ Naţională a partidului, cînd rea electrificării repararea dc credinţată dc alegători.
toate colectivele de muncă se
cu uşurinţă. Penlru început cnla economică a Investiţi- ! al PCR., preşedintele Comi­ cercetării ştiinţifice studen­ tuaţiei la învăţătură şi disci­ afla angrenate in marea între­ drumuri şi la alte multe tre­ — S-nu mai rezolvat — a-
ne-am îndreptat alcntia a­ ilor cuprinse în planul nos- j tetului executiv al Consiliului ţeşti. plină a studenţilor, desfăşura­ cere iniţiată de organizaţiile buii gospodăreşti
supra întreprinderii de con­ tru va îl Influenţată favorabil Ij popular judeţean, Duviri l,a- Consiliul U A S din instilut rea unei larci aclivităti social- de partid în cinstea celei de a Alegătorii din satele apar­ lâta primarul comunei — şi
strucţii siderurgice Hune­ şi de reducerea consumului |* zăr. prim-secrelar al Comite­ şi-a orientat activitatea spre culturale. De asemenea, au 25-a aniversări a eliberării ţinătoare comunei Rrănişca au alte propuneri, atît în timpul
campaniei electorale, cît şi în
doara. unde cu ajutorul u­ de material lemnos In a- d tului municipal de partid Pe­ mobilizarea studenţilor la o fost dezbătute aspecte impor­ patriei de sub jugul fascist şi tăcut (53 de propuneri. Biroul perioada ce a trecut dc la a-
nor cadre de conducere am cest sens ne propunem per- g troşani, preşedintele Comite­ temeinică pregătire profesio­ tante ale vieţii sociale şi cul­ Congresului al X-lea al P.C.R . comitetului comunal dc partid leperi. Cu sprijinul C AP. şi
căutat răspuns la probleme- ferlionarca metodelor dc || tului executiv al Consiliului nală. dezvoltarea dragostei tural-sportive din institut, au primul-secretnr a apreciat că şi comitelui executiv al con- al cetăţenilor au fost trans­
lc de importantă majoră ce cofrare din caro să rczulle ¡j popular municipal, Viorcl pentru profesiunea aleasă, sti­ fost făcute propuneri pentru în cadrul acestui efort gene­ portate 30 000 bucăţi cărămizi
stau In fata constructorilor o economie de material lem- |i Faur, pi im-secretar al Comi- mularea interesului şi pasiu­ îmbunâtă(uea gospodăririi că­ ral se înscriu şi realizările pentru extinderea şcolii din
şi anume : nos de aproximativ 20 la j lelului judeţean UT.C.. Mihai nii penlru activitatea ştiinţifi­ minelor şi cantinei. Penlru a frumoase ale Institutului dc )\c>7. cu încă o clasa ; la Bră-
fl Cc obiective fizice sută. !; Stoica, vicepreşedinte al Con­ că. a suslinut o gamă largă asigura un cadru plăcut de mine Petroşani nişca s-a reparat, baia popu­
siliului
Uniunii
Asociaţiei
educative şi
de manifestări
Faţă de aceste probleme jjj
cuprind graficele de exe­ noi am fSeul calculele ne- |ji Studenţilor din Republica So­ culturale, s-a preocupat de re­ destindere, studenţii au propus Putem spune că la dumnea­ Pregătirea lară ; in satul Câbeşti s-a re­
deschiderea unui şantier do
cuţie ? coşare iar măsurile între- ||' cialistă România, cadre didac­ zolvarea problemelor social- muncă patriotică, în vederea voastră — a spus vorbitorul zolvat aprovizionarea cetăţe­
— se manifestă cu deosebită
fl Care sînt preocu­ prinse derivă din aplicarea ij tice. şefi de catedre din 1M P, gospodăreşti ale studenţilor. amenajării unui parc şi unei pregnanţă preocuparea pentru viitorilor nilor cu lemne de foc
ce se desprinde
Concluzia
pările colectivului dc studiilor efectuate pc linia Ijj studenţi fruntaşi la învăţă­ Totodată, au fost evidenţiate baze sportive în cadrul insti­ sincronizarea pregătirii leorc- din activitatea desfăşurată pe
tură şi în activitatea obşteas­
o seamă de carenţe existente
tutului.
munca pentru realizarea organizării ştiinţifice a pro- j că. reprezentanţi ai organelor in activitatea educativă, profe­ In activitatea viitoare, noul tice eu activitatea practică, meşteşugari linia înfăptuirii propunerilor
ducţici si a muncii. Prin- j!
sarcinilor de plan şi a lr-un studiu conceput şi a- r locale de partid şi de sfat. ai sională şi social-culturalâ a consiliu va trebui să foloseas­ îmbinarea armonioasă a aces­ !d cooperativa meşte­ este eâ deputaţii şi alegătorii
tor două laturi, pentru a ab­
angajamentelor ? plicat de noi — ca să r întreprinderilor. instituţiilor, consiliului asociaţiei, măsuri­ că toate mijloacele pentru a solvi cursurile universitare cu şugărească „Retezatul" nu au uitat angajamentele re­
ciproce asumate, că între vor­
organizaţiilor dc masă si ob­
le stabilite pentru îndrepta­
desfăşura o muncă eficientă,
© Daca ritmul dc e­ mă refer la un exemplu — j] şteşti din municipiul Petro­ rea lor, precum şi sarcinile ce cu întreaga masă de studenţi maximum de cunoştinţe în din Haţeg, inlroducerea be şi fapte nu există deosebi­
noii forme dc şcolarizare
xecuţie al primelor două avem posibilitatea sâ cu- i şani. derivă din Directivele C C al a cărei prezentă să se simtă profesia în care vă pregătiţi — ucenicia la locul dc re. şi că mai ales, acum cînd
Este pozitiv faptul că la sfîr-
noaştem in fiecare zi can- j
luni asigură realizarea a litălile fizice realizate de Răspunzînd grijii părinteşti PCR. şi noua Lege a învâţă- în toate aspectele vieţii uni­ şitul sesiunii trecule, un nu­ muncă — s-a extins foarte n-au început încă din plin
din „Regulamentul
mîntului.
22 la sută din planul a­ liecare formaţie de lucru j( şi preocupării neîncetate a privind activitatea profesiona­ versitare. începînd cu urmă-' măr mare din examenele pla­ mult. Nona ioimă de in- lucrările agricole, este col
conducerii noastre de partid
rirea frecvenţei la cursuri şi
mai propice timp şi loc pen­
nual ? Si utilaj de producţie In ! şi de stat penlru perfecţiona­ lă a studenţilor", elaborat re­ seminarii. a situaţiei disci­ nificate au fost promovate, văţumînl este legată mal tru o mobilizare dc masă la
că mulţi studenţi sînt printre
Inginer Alexandru Cioro- acest fel orîre deregla) poa­ rea continuă a învâţâmîntu- cent de Ministerul Invâţâmin- plinare pînâ la participarea integralişti. obţinînd note bu­ slrîns de procesul de acţiuni gospodăreşti.
producţie şi din experi­
le fi înlăturat prin măsuri
qaru, director tehnic: .In imediate ce au la bază so­ ne şi foarte hune Ne bucu­ enţa ultimilor ani s-a
| anul acesta trebuie să ne luţiile cele mai optime A- j răm. de asemenea, sâ con­ constatat că dă rezultate I. MlRZA
h aducem contribuţia la ma­ ceste informaţii se primesc statăm că marea majoritate a bune in pregătirea viito­
. terializarea unei impetuoase zilnic la orele i2 de către j rilor meşteşugari La
¡1 ccrinle a programului ela- conducerea întreprinderii ¡j studenţilor au o comportare şfirşitul anului 1908 au
B borat de partid : creşterea care le analizează şi prin ij demnă, caracterizată prin tră­ fost declaraţi, ea mese­
M producţiei de oţel. Dintre telcşpiker, în aceeaşi zi, |j sături etico-mornle specifice riaşi calificaţi, (alegoria
obiectivele fizice, pc pri- la orele 13,30, transmite fjj societăţii noastre în plină dez­ h Ml-a, primii absolvenţi.
■ mul plan se situează lucră- măsurile luate tuturor far- h voltare. în plin progres Conducerea cooperativei,
I rilc de la oţelăria electrică lorilor ce răspund dc exe- jj Pentru toate acestea vă rog mcrqind pe linia creşte­
I cu cele două cuptoare de cutarea obiectivelor înlro- să-mi permiteţi, dragi tova­ rii numărului dc cadre
■ cile 50 tone, ajustajclc dc ducerea acestei metode dc j răşi, sâ transmit din partea calificate penlru anul
|| la laminoare, murirea ca­ muncă originale este po- i 1969, a mal recrutat noi
ii pacitătii de Încălzire la blu­ sibilă numai cu aju- i Biroului Comîtctu'ui judeţean muncitori, astfel că nu­
T mingul dc 1 300 mm, insta- torul maşinilor moder­ mărul lor. la ora artualâ.
j| laba pentru fabricarea coc- ne de calcul. Atît pla- ||< este de aproape 50 de
jjl sului brichete din cocs pe­ mficarca cît $1 urmărirea (Conţinuor» în pof. «rJ-p) ucenici.
I irol la Călan şi altele. Toi zilnică se prelucrează fn ’«*
nouă ne revine sarcina de mod sistematic, prezentînd li
1 a execuia o scrie de lucrări informaţii într-o formă ac- j
1 care vor avea menirea sli (esibilă dc urmărit si de
î îmbunătăţească in mnlinun- luat decizii' Viteza dc ob- ||
| rc condiţiile de trai ale In­ tinere a informatici este j Construcţii noi
ii autorilor 1 hineonami. Este boturitoare in luarea deci- jj
I vorba dc instalaţia de drs- zii lor
J prăfuire cu elcrlrofillru la Bilanţul primelor două l| ! pentru muncitorii forestieri
| fabrica nnifl dr aglomerare. luni ale anului consemnea- l‘
;lj construirea a 1 13“) aparta- zS îndeplinirea şi chiar rlr- ;
i' monte etc. Prin măsurile pc păşirea indicatorilor slabi- !j Muncitorii forestieri din sectorul de exploatare Valea ;
care le-am luat. avem reiti- 1111 Avînd în vedere eondi- ! : Rea. aparŞinînd I.K. Orâştie, au acum la dispoziţie o nouă j
| uidinea deplină că no vom ţule atmosferice din luna j ; cabană care asigură condiţii optime de cazare pentru 3G dc j
I înradro în termenele slabi- martie, precum şi măsurile j ; persoane. Aici există şi camere pentru familişti, sală dc ;
1 liir i în acelaşi timp vom pe core le-am luai preconi- j ; mese. bucătărie şi alte dependinţe.
In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de cazare a celor ca- j
I reduc p durata dc execuţi«' văm ca în primul Inmestru j ; re contribuie la exploatarea şi punerea in valoare a „au- ;
i la ohiectivrln la care ne-am să realr/ăm aproximaliv 2.1
« angajat Sarcinile şi nnga- la suta din planul anual de j rului verde" se execută şi alte obiective dc acest gen. Alte j
■ patru cabane cu aproape 150 locuri se află in curs dc con- ;
jameniclc noastre an ca su- investiţii. j strucţic la Valea Mirei. Prislop şi in alte puncte dc cx- j
î port dc îndeplinire, în pri- A. MOVDOVAN ' ; ploatarc din cadrul acestei întreprinderi. Se află. dc ase- ;
L mul rînd creşterea produc, ; menea, in construcţie, urmînd a fl dat in folosinţă in cel i
[j tivităţii muncii, cnrr anul ; dc-al treilea trimestru, un bloc de locuinţe cu 8 aparta- i
[ accs'la nu se va ba/a atil 1RBBKS91 Montorii Petru Stan şi Dumitru Creţan, doi muncitori cu inoltâ calificare, execută ■ mente pentru lucrătorii forestieri din sectorul Grădiştea dc ;
i de mult pc dotări de noi montajul unui nou ogregot la termocentrala Deva.
j Munte.
______
P r e s t i g i u l u m S ă ţii d e a lim e n t a ţ ie p u b lic ă
Ia intrarea fiecărei iinilătl de alimcnlalie publică rei unităli, un specific al ei în jur şi pleacă Al|ii consumă barmana discută Zîmbind cu primeşti în farfurie (grătar, fi­ tovarăşul Zsok Geza. responsa­
există o firmă, de cele mai multe ori scrisă cu litere După ce am vizitat un mare Stau in picioare pe unde pot. cei cunoscuţi, jignitor cu cei cat etc.) nu este de aceeaşi bilul hufetului „Retezat" din
de-o şchioapă. Aceasta e iirma dc afară, numele el in număr de localuri de alimenta­ La urma urmei, uneori eşti o­ care emil cît de cît unele pre­ prospeţime. Berea aici se vin­ Deva Mi-am dat seama că tre­
scripte Adevărata firmă, a prestigiului şi profilului uni­ re publică — restaurante, bu­ bligat să consumi rpva Cu cită tenţii de numai de către ospătari. buie să laccm ceva aparte, doar
tăţii o găsim abia după ce am pătruns in local. am luai fete, eafe-baruri, birturi, ospă- poftă o faci, r o altă poveste. Birtul , Calatorul“ din Deva Barmanul oferă doar... cunoscu­ sîntem un fel de local al gării.
primul contact cu lucrătorii, ne am rolil privirea in jur. tării. crame, bodegi, cofetării, La orice oră vel intra la bu- este plin dc consumatori de di­ ţilor (Su mai amintim că per­ Cei mai mulţi consumatori trec
ne-am făcut, cum se spune, o Impresie Atunci se înfiri­ simigerii, patiserii — ne-am pu­ mineaţa pînă scara tîrziu In ce deaua dc la intrarea grupului pe la noi grăbilî. Am încercat
pă qindul dacă „vom mai veni"’ sau ne vom căula alic tut formula o părere despre e­ condiţii se consumă ’ aici ? „Hai, sanitar promisă n-a apărut ? Si să le satisfacem cerinţele de a
gazde, în altă paMe. forturile pc care lc fac salaria­ altul la rînd Cc vrei? Zi o da­ că pe responsabil nu-1 poţi gă­ fi serviţi prompt.
ţii aceslci reţele comerciale pe tă", Fără pahare gradate, di­ si. deşi îl cauţi „la fix" după Intr-adevăr, la această uni­
calea dobîntlirii prestigiului u­ Anchetă rect din sticle, la ochi In ziua orarul afişat ?]. tate se găseşte în permanentă
Q Calea dobindirli prosti- acela rare le oferă ce le place nită 111 In care muncesc. cînd l-am vizitai noi. vînzătorul La restaurantul „Mureşul'“ o gamă variată de preparate
mai mult. devin „clienţi perma­
giuluî. nenţi ai casei" De fapt. calea Inlr-una dinlrc dimineţi in­ de la mititei luase nu unul, ci din Deva există o servire bu­ reci şi Ia grătar, gogoşi, brîn-
nă. în general Dar luat pe os­
călătorul
Dc multe ori auzim discuţii spre dobindirca prestigiului trăm la restaurantul „Zori de mai multe pahare In plus Toţi pătari, lucrurile se schimbă zoaice Tot ceea cc Strădania
grăbit are
micîi li făcuse ferfeniţă. Sesi­
nevoie
înlro consumatori. „Am lost a­ iiebuic să treacă neapărat pc zi" din Petrila Au trocul abia felul „Hai la noi" din Petroşani zat de un consumator, un bar­ Dacă ai nimerit In raion la pentru a face ceva. mai bine,
seară la cramă Se mănincă la o bună aprovizionare şi ser­ două ore lo descindere şi in va li imposibil să nu-1 găseşti man a venit şi l-a întrebat ce­ Constantin Fîntînă aştept! şi se vede aici imediat
foarte bine. Şi-i o servire... pe vire a consumatorilor, statorni­ local există o murdărie de ne- în dezordine La ţoale acestea numai dacă binevoieşte dum­
nuslc" „Cine m-a pus să intru cirea in local a unei ambianţe descris Reslun de mînraro pe i se adaugă prospeţimea îndoiel­ va (Responsabilul lipsea). Dar nealui voi fi servit. Cum îţi — In curînd în unitatea noas-
pc la bufetul ? O murdărie.. plăcute, familiare, diversifica­ mese, Ielele acestora au losi nică a unor preparate şi obrăz­ nu se putea nimeni înţelege cu vorbeşte? Să i întrebe „alţii*'. Iră se va putea servi micul de­
Si personalul se poarlă urîl cu rea necontenită a sortimentelor cîndva albe, sticle goale', farfu­ nicia unor salariate de ia bar. el. Aşa se cîstiqă respectul consu­ jun — ne-« declarat tovarăşul Florile, core vor împodobi
clienţii'' Părerile consumatori­ rii. tacîmuri aslcapiă să fie Pînă să-ţi vînă rlndul să ser- La bufetul „Tic-lac" — Deva matorilor ? în curînd parcurile oraşelor,
lor stnt in mai toate cazurile, şi specialităţilor culinare, soli­ spălate In timpul acesta o bar- vesli ceva la bufetul „Vînălo- vitrina frigorifică te întimpină fl Strădanii pentru ieşirea GH. 1. NEGREA rondourile Şi zonele verzi, sînt
adev'' ate. De fapt, singurii ju­ citudinea si amabilitatea lucră­ mană serveşte, alIe Im ruloare rul' din Simcria iii piere pofta. îngrijite cu multă atenţie de
decători obiectivi $î competenţi torilor în relaţii Ic cu clienţii, stau la taifas, una ia gustarea In loc să spele paharele, să lot timpul încărcată cu tot fe­ din cercul vicios muncitoarele de la svele
rămin consumatorii In funcţie respectarea acestora, stabilirea „ascunsă" după vitrina frigori­ lină ordine pe tejghea, să aibă lul dc prospelimi din carne. — Conduc de mai mulţi ani iContinuore in pog. o If ) I.G.C.L din judeţ.
de preferinţe ei tşi aleg localul, unui profil bine conturai fiecă­ fică. Mulţi clienţi intră, privesc la Indemfnă paharele gradate, Curios este doar că ceea ce această unitate — ne spunea