Page 68 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 68
Ecouri pe marginea Apelului Vizita delegaţiei
CURIER « CURIER • CURIER
statelor participante guvernamentale
Ministrul de externe al Ar vărsat, distrugind o mare 6 6 6
gentinei. Nlcanor Costa Men parte a recoltelor. Pierderile Joseph Luns, ministrul afa
la Tratatul de la Varşovia române în Singapore dez, a declarat ta o inlilnire ridică, după primele apre cerilor externe al Olandei,
cauzale dc acest dezastru se
înlr-o
care sc află la Roma
tu corespondenţii de presă)
cieri, la cîtcva milioane dc
străini acreditaţi la Buenos
vlziiă oficială, a avut marţi
Aires că vizita pe care o va dolari. Alunecările de teren după-amlază o îndelungată
SINGAPORE 19 (Agerpres). perspectivelo care există pen întreprinde tncepînd de la provocate dc inundaţii au în întrevedere cu ministrul de
Tovarăşul Gheorghe Rădules- tru creşterea substanţială \ a- 23 martie în Europa urmăreş trerupt comunicaţiile şi au externe Italian, Pietro Ncnnt
cu. vicepreşedinte a! Consiliu restora. In domeniul cooperă izolat complet cîteva sate şi
bllltatca care exislă astăzi do lui de Miniştri al Republicii rii economice, părţile au reţi te „să deschidă calea unor Au fost trecute in revistă cu
mai striose legături comer
a deschide un capitol nou do Socialiste România, conducă nut pentru studiu propuneri ciale ale Argentinei cu ţările oraşe. Patru persoane şi-au acest prilej diferite probleme
pierdut vîa(a. cileva sute au
referitoare la situaţia din ca
pace $1 colaborare in istoria
— Declaraţia ministrului (râmîntată a vechiului nostru torul delegaţiei guvernamentale concrete in diferite ramuri in europene'. rămas fără adăpost. In nor drul Pieţei comune, U.E.O
continent neascunzînd insă române care face o vizită în dustriale ca do exemplu : în dul firii, vintul a atins o vi şl N.A.T.O, precum şi rela
Singapore,
primit
a
fost
industrializarea lemnului,
tn
teză de 105 km pc oră. cau-
de externe vest-german nici obstacolele ce trebuie de miercuri de primul ministru producţia de maşini agricole, 0 0 0 zînd, de asemenea, numeroa ţiile dintre cele două ţări.
Cel doi miniştri au discutat,
păşite (recunoaşterea intanqî-
Salariaţii agenţiei de presă
bilitătii frontierelor şi a exis 6ingaporcz, Lee ICuan Yew. în petrochimie si altele. Toto americane UP1 de la servi se pagube materiale. Întrea de asemenea, unele aspecte
dată au fost examinate posibi
Delegaţia a vizitat în aceeaşi
ga reţea de comunicaţii a
ale aclualei situaţii interna
— Comentariile presei tenţei celor două state ger zl noul complex industrial Jo- lităţile pentru promovarea vin- ciile de transmisie au votat tării a fost afectată. Sute dc ţionale Agenţia ANSA men
mane). Cu multă seriozitate, ta
rile Tratatului de Ia Varşovia ronq. Membrii delegaţiei ro 2ăriIor de mărfuri româneşti miercuri pentru declararea muncitori încearcă să deblo ţionează că atîl Pielro Nennl,
cheze drumurile acoperite cu
mâne au purtat discuţii cu re
prin Singapore în terte state
din Europa occidentală s-au declarat dispuse să la In prezentanţii unor firme co din sud-eslul asiatic. unei greve, dacă conducerea tone dc pămint şi stlncî. cit şl Joseph Luns au tost de
agenţiei va refuza să le sa
acord că politica de destin
orice propuneri
consideraţie
care vor fi avansale pentru a merciale, bancare si indus Convorbirile cu membrii gu tisfacă revendicările. Intre Condiţiile meteorologice con dere est-vest „trebuie relua-
tinuă să răinină nefavora
triale
ajunge cit mai repede la o con Din convorbirile pe rare vernului singaporez au eviden reprezentanţii salariaţilor sil bile. iă şl continuată printr-un e
ţiat bunele relaţii existente în
BUDAPESTA 19 (Agerpres). clproc — a spus In conlinua- ferinţă paneuropeană. Ele au delegaţia guvernamentală ro tre România şi Singapore sl conducerea UPI au început fort susţinut“.
acum două săptămlni tratative
La cererea corespondentului re ministrul de externe al arătat, de asemenea, deplina mână le-a avut cu oficialităţile dorinţa de a promova pe mal pentru încheierea unui nou
din Bonn al Agenţiei MT1, mi R.F.G. In Apelul lor, ţările lor liotărlre de a tmro „de la sl cercurile de alaceri singa- departe aceste relaţii şi a le contract colectiv de muncă, 0 0 0
nistrul afacerilor externe al participante la Tratatul de la declaraţii generale de pace la poreze a reieşit dorinţa părţi dar discuţiile au îost între Holărîrea Statelor Unite
R F. a Germaniei, Willy Brandt, Varşovia amintesc despre o măsuri concrete" Am regăsit lor de a dezvolta schimburile lărgi, cuprinzînd sfere noi, ca rupte duminică din cauza re privind realizarea unul sistem
a lăeut următoarea declaraţie conferinţă generală europeană In acest document — scrie comerciale sl colaborarea eco de exemplu schimburile cultu fuzului agenţiei de a satisface Iarna care refuză încă de rachete antirachete a pro
în legătură cu Apelul statelor în problemele securităţii. Noi .L’Unita” — acelaşi spirit des nomică sl au fost evidenţiate rale. cererile acestora. să cedeze locul primă vocat îngrijorare in Canada.
participante la Tratatul de la salutăm această idee. Pentru ca chis care a caracterizat De verii sc face simţită şi „Canadienii — scrie „Ottawa
Varşovia, către toate statele o astfel de conferinţă să nu claraţia din Bucureşti de a 6 6 0 tn unele regiuni, unde Journal" — se simt deosebit
europene : dezamăgească, considerăm că cum trei ani. unul din momen domneşte căldura tropi de afectaţi de această hotărt-
„Constat cu satisfacţie că In ea ar trebui temeinic pregătită" tele cele mai fericite ale Ini Patrioţii sud-vietnamezi dau Senatul Berlinului occiden celor. După cum arată re Canadienii trebuie să cu
Apelul de la Budapesta statele — a spus în încheiere Willy ţiativei politice ale ţărilor so 0 tal a hotărît să adreseze pu agenţiile de presă, asu noască adevărul despre con
participante la Tratatul de Brandt cialiste pentru construirea în • . w flA w • • I • terilor aliate o nouă cerere pra oraşului blrmanez secinţele posibile „pentru ţa
Ia Varşovia se pronunţa pen Europa a unui sistem efectiv o riposta dirza inamicului de interzicere a Partidului Akyab, situat în partea ra lor' ale construirii siste
de ten
Naţlonal-Democral
de est a Golfului Bengal,
tru o politică europeană de slă PARIS 19 (Agerpres) Co- necesar existenţei paşnice. dinţă neonazistă în acest o a căzut o cantitate în mului de apărare anlirache-
bire a Încordării, de asigura mentînd Apelul adresat de ţă In faza de acţiune si ini- spre miercuri au lansat circa raş Această hotărire a lost semnată de zăpadă Echi tă* La rîndul său, „Toron
re a păcii, bunel vecinătăţi rile participante la Consfătui tiativă pe care Consfătuirea de SAIGON 19 (Agerpres). — 300 de tone de explozibil asu adoptată ca urinare a reu pajul unei nave de pa to Daily Star* consideră că
Declanşată marţi de comanda
$1 colaborării pline de încre rea Comitetului politic consul la Budapesta pare să o redes mentul american, „cea mai pra unor poziţii ale patrioţi niunii dc sîmbăta trecută a sageri a fost complet de „holărîrea privind crearea
dere. tativ al statelor participante la chidă în politica europeană, mare acţiune ofensivă din ul lor dispuse pe o lungime de partidului tn cursul căreia s-a zorientat de acest feno sistemului de antirachete tre
In cadrul consfătuirii de Ia Tratatul de la Varşovia, ziarul problema care ne stă în fată buie privită ca o victorie a
Budapesta s-a recunoscut că „L’Hnmanile" scrie; Persis — scrie ..L'Unila" — este aceea timii ani* — relatează agen numai 30 kilometri. Cu toate decis o reluare a activităţii men ncmaitntlfnlt In a Pentagonului şi aliatului a
ceasta
occidental.
regiune
şl
a
sale in Berlinul
acestea, trupele americane au
în Europa există probleme tenta divizării Europei în de a contribui cu iniţiativa ţia France Presse — a întim- apelat în repetate rînduri la Prima cerere de Interzicere a schimbat direcţia presla- cestuia, adică a complexului
nerezolvate. Potrivit concepţiei blocuri militare opuse compor noastră să creăm cea mal pinat din prima zl riposta dir- Partidului amintit, adresată btlită, împotmolind vasul militar-industriar. „Sistemul
ţărilor participante la Tratatul tă o ameninţare care ar putea mare aliniere a forţelor de ză a patrioţilor sud-vietnamezi. sprijinul elicopterelor şi avioa de Senatul vest-berlinez în tn Delta rfulul Kaladan. va aduce profituri uriaşe doar
de la Varşovia, aceste pro deveni teatrul unei conflagra mocratice si de pace In noua Unităţi americane aparţinind a nelor de asalt Cel de-al 11-1 ca octombrie anul trecut, nu a monopolurilor" — adaugă
bleme trebuie soluţionate prin ţii nelntîlnile nici chiar în cele fază politică care se deschide palru divizii de infanterie, ae regiment de blindate a trebuit avut nici o urmare deoarece ziarul „Montrea! Slar".
mijloace paşnice, prin tratative două războaie mondiale". A tn Europa. Italia, poporul nos ropurtate si de blindate au an chiar să Intervină direct intr-o conducătorii naţlonal-demo- 6 6 0
grele împotriva
luptă ce a durat mal bine de
gajat lupte
St nu prin violenţă si amenin pelul lansai la Budapesta tutu tru, politica externă italiană primei si celei de-a şaptea di patru orc şi in cursul căreia eraţi au hotărit să dizolve în In şedinţa săplăminală de
ţări. Aceasta ne încurajează ror statelor europene de că trebuie să joace un rol auto vizii a forţelor armate populare ..blindajul tancurilor s-a dove mod voluntar partidul pentru miercuri a Consiliului de |
să continuăm eforturile noastre tre ţările participante la Tra nom şi curajos, deoarece au un a împiedica o Interzicere ofi Miniştri al Franţei, preşedtn- I
în ceea ce priveşte realizarea tatul de la Varşovia .oferă u cuvtnt important de spus de eliberare Teatrul de opera dit vulnerabil în faţa artileriei cială. lele de Gaulle a anunţat, po-
unei înţelegeri cu vecinii noş altă opţiune, singura, de altfel, ţiuni, aflat la numai 6.5 ki adversarului". In sectorul di Ziarul brazilian „O trlvit purtătorului de cuvint o-
tri din Est, cu privire la renun rezonabilă $1 anume, aceea a LONDRA )9 (Agerpres), Co- lometri de Saigon, a constituit viziei a 25-a de infanterie, pa Globo" scrie că numărul flcial, că va ţine o cuvîntare
ţarea reciprocă la utilizarea for dizolva rii blocurilor militam tnentînd Apelul statelor parti în prealabil obiectivul unor trioţii au trecui chiar la con 0 0 0 morţilor înregistraţi de radiotelevizată In jurul da
în
intense ;
bombardamente
Poliţia de vamă franceză a
ţei sl înlocuirea lor printr-un sis cipante Ia Tratatul de la Var acţiunea dc „preparare a tere traofensivă. Comunicatele mi arestat luni seara la frontiera pe urma inundaţiilor care tei de 10 aprilie, cînd îşi va
Sprijin pe deplin teza că tem de securitate colectivă". şovia adresat tuturor ţărilor litare americane precizează că afectează regiunea de exprima punctele de vedere
rste necesar să se treacă, aşa europene, tn care, printre al nului“ au luat parte chiar sl de ambele părţi ou fost Înre franco-germană un cetăţean nord-est a ţării a ajuns în legătură cu referendumul
bombardiere grele „B-52‘, care
rum se spune şi în apel, de ROMA 19 (Agerpres). — tele. se propune organizarea numai în noaptea de marţi gistrate pierderi grele. spaniol în automobilul căruia la 283, (ar cîteva mii de din 27 aprilie Consiliul de
la declaraţii generale despre Comentînd documentele adopta unei conferinţe europene tn s-au descoperit 165 de kilo persoane sînt date dis Miniştri a examinat, de ase
pace la acţiuni si măsuri con te de consfătuirea dc la Buda problemele securităţii sl cola grame de opiu. heroină şl părute. Oficialităţi ale menea, rezultatele întrevede
crete, care să rezolve proble pesta a Consiliului politic con borării în Europa, cercurile o morfină tn valoare de 30 de guvernului au declarat rilor iranco-vest-germane de
ma slăbirii încordării şi dezar sultativ al Tratatului de la Var ficiale britanice declară că Trupele britanice au milioane de franci. Aceasta că tn statele Algoas şl săptămîna trecută. Generalul
este cea mal mare „captură*
mării. şovia, ziarul ,,L' Unita* pu „Marea Britanic este gata «ă de stupefiante operată de po Pernambuco aproximativ de Gaulle Ie-a apreciat ca
Consider ca fiind mal posi blică un articol intitulat „Ro a- tioneze pentru pregătirea li 30 000 de persoane au ră „extrem de satisfăcătoare'.
bilă şi utilă ca oricînd adop lul Italiei" Consfătuirea do nei astfel de conferinţe, cu deftarcal In Insula Anguilla liţia europeană de la sfîrşltul mas fără locuinţe. Un mare In Informarea pe care a pre
tarea de măsuri pe baza ega la Budapesta a ţărilor socialisto condiţia ca ea să aibă perspec celui de-al doilea război număr de localităţi sînt zentat-o membrilor guvernu
lităţii în drepturi si în mod re- europene — se scrie în arti tive reale de reuşită şl ea ST. JOHN'S (Antiqua) !9 (A- să nu opună nici o rezistenţă mondial. izolate din cauza ruperii lui, Jean Lipkowskl, secretar
col — a relansat în mod con- obiectivele ei să fie in preala gerpres) In dimineaţa zilei trupelor engleze. înlr-o procla liniilor dc telegraf şl a de stal la Ministerul Aface
bil bine stabilite' — anunţă 0 0 0
creţ sl convingător marea te agenţia Franre Presse. Marea de miercuri, trupe engleze de maţie difuzată cu 24 de ore Tn regiunea Apolo. Ia a- blocării arterelor de cir rilor Externe, a relevat că
mă a securităţii Si desfiinţării Britanic, spun aceste cercuri, paraşutlşti şi unităţi ale infan înaintea invaziei. El a subli proximatlv 250 kilometri culaţie. aceste întrevederi au fost
consacrate tn principal „cla
blocurilor. Apelul adresat în consideră insă că Statele Uni teriei marine au debarcat In niat că Marea Britanie acţio nord-est dc capitala Bo If viei rificărilor asupra Intenţiilor
te şi Canada ar trebui să Ia Insula Anguilla din Marea Ca nează în baza unor învinuiri a fost semnalată o epidemie
tregii Europe deschide o por- false privind o aşa-zisă .in fiecăreia dintre cele două
parte „de la început' la pre raibilor. Reprezenlantul Marii de ciumă bubonlcă. Pînă a
PARIS 19 (Agerpres). — spectivă reală punînd In gătirea unei asemenea confe Britanii în Insula Anligua. fluenţă a gangsterilor ameri cum, anunţă agenţia France părţi“.
Crearea, la o înălţime de mod pozitiv accentul pe posi rinţe. Stewart Roberts, a precizat că cani* în această insula pentru Presse, s-au înregistrat 20 de In capitala Guineei şi-a în
peste 70 000 km, a unul nor această invazie a aut loc cu a acoperi motivele reale ale victime ale acestei maladii. ceput lucrările Conferinţa 0 6 6
In Peni au declarat grevă
Autorităţile centrale au
In
artiîicial Ionizai esle consi scopul de a-1 reinstala pe fos invaziei. „Noi sîntem negri st stituit o comisie medicală, consultativă de solidaritate a pentru 24 dc orc 30 000 de
el sînt albi — a spus "Webster
tul reprezentant britanic in An
derai de specialişti drept
să a satelitului „Heros-1",. „Frankfurter Rundschau“ guilla, Anlhony Lee. care a — de aceea nu vor să ne per care a fost trimisă la faţa lo sldlcatelor din Africa şl Eu pescari. Greviştii cer majo
ropa, organizată de Federaţia
o performanţă spectaculoa
rarca salariilor şi irobunătă
mită să ne conducem singuri*
fost silit să plece de aici,
In
cului. Se anunţă că preşedin
Mondială (F.S.M )
Sindicală
lansat de Organizaţia euro cursul anului trecut, de popu Insula Anguilla s-a retras tele Rene Barrientos, care a şl Uniunea Sindicală Panafrl- Urea condiţiilor de muncă
peană de cercetări spaţiale laţia locală. la 31 mai 1967 din Federaţia vizitai recent această zonă, a cană (U.S.P.A.). La conferin
(„,Cers-Esro"). Această „ve despre situaţia din Buineea După cum relatează agenţia creată împreună cu insulele fost alins de microbul aceslei ţă participă şi o delegaţie a 0 6 0
ritabilă cometă artificială . Rculer, unităţile engleze de St.Kitls si Neuis, deoarece a boli. Se subliniază că in pre Uniunii Generale a Sindicate Cele 23 de uzine ale fir-
met „Ford-Anqlla" şi-au
re
care constituie o „premieri debarcare au fost transportate fost spusă unui tratament de zent şeful statului este com lor din România, condusă de deschis miercuri porţile, d»:
vată cu ochiul liber timp de Ecuatorială tare, operaţiunea de invazie inferioritate In luna ianuarie plet restabilit Larisa Munteanu, secretar al pă o grevă care le-a parali
la bordul a două fregate mili
spaţială“, a putut Ii obser
a acestui an. populaţia insulei
Consiliului iCenlral al U.G.S R,
22 minute deasupra celor începlnd încă înainte de ivirea a hotărît în cadrul unui refe 6 6 # Lucrările conferinţei au fost zat limp dc pesie trei săptă
mini. După cum s-a anunţat,
două Americl. care se aflau BONN 19 (Agcrpves). Moi rinlă) a intervenit in afoce- zorilor, cînd majoritatea celor rendum, să devină complet in înlr-un Interviu acordat zia deschise de şeful statului gul-
intre comitetul inlcrslndical
în acel moment In obscuri multe re laturi apărute in pre ri/e interne ale fârii. — scrie 6 000 dc locuitori ai Anguillei dependentă fată de Marea Bri rului „Frankfurter Rundschau', neez, Seku Ture. care, sub- şi reprezentanţii firmei a in
tate, Şi fotografiată ai aju sa occidentală, referitoare la ziarul „Frankfurter Runds dormeau. Trupele aeropurtate tanie. Willy Brandt, ministrul afa linllnd necesitatea unităţii de
torul puternicelor te- evenimentele din Guineea E chau. Insă din informaţiile u au ocupat poziţii în punctele Potrivit agenţiei Associated cerilor externe al R.F. a Ger acţiune a organizaţiilor sindi tervenit un acord care satis
face în mare parte revendi
lescoape care au îost cuatorială, relevă amestecul neori contradictorii provenite cheie ale insulei, au perchezi Press, unele cercuri ale obser maniei, s-a pronunţat în la- cale din lume, s-a pronunţat cările celor 46 000 de gre
instalate special la Kltt Spaniei în treburile interne, de la Madrid şi de la Santa ţionat toate locuinţele pentru vatorilor consideră că Marea voarea semnării de către fn favoarea respectării expe vişti. privind îmbunătăţirea
Peak in statul ame ale t ¡nurului stat african. Du Isabel se desprinde faptul că a căuta arme şi au procedat la Britanie a intervenit de o ase R.F.G. a Tratatului dc nepro- rienţelor revoluţionare naţio salariilor şt * condiţii
rican Arizona şi la Screna pă cum arată ziarul vest-ger „Guardia Civil* nu a stat cu o identificare a tuturor locui menea manieră în Anguilla, llferare a armelor nucleare nale. lor dc muncă. Datorită
deoarece se leme că succesul
ţn Chile. O evoluţie foarte man „Frankfurter Rundschau" m Uni le încrucişate in ultimele torilor. Deocamdată nu se cu înainte dc alegerile generale grevei pierderile in producţie
Interesantă a norului a tost „relaţiile dintre cei aproxima săptămlni, cum se încearcă să noaşte soarta preşedintelui mişcării dc independentă dc care vor avea Ioc în luna 6 6 6 se cifrează la 34 milioane lire
văzută In Alaska. tiv 255 000 de autohtoni şi cei se afirme in capitala Spaniei provizoriu al Anguillei, Ronald aici ar pulea duce la fragmen septembrie a.c Willy Brandl Ia Mosoova au fost sem sterline sau 51 200 automobile,
gu
Webstrr, şi n membrilor
tarea altor federaţii de insule
5 000 de europeni, in cca mai „Frankfurter Rundschau' re vernului său. S-a aflat, însă. că din Marea Caraibilor, aflate în şl-a exprimat, totodată, spe nate documentele referitoare din care jumălale erau des
marc măsură spanioli, au fost latează cñ la începutul lunii Webster a cerut locuitorilor prezent sub controlul englez. ranţa că vor fl întrunite, atlt la modul de desfăşurare, prin tínale exportului.
încordate in întreaga perioa februarie cu prilejul unor de pe plan Intern, cit şl extern, cipiile tehnice şi executarea
dă dc după 12 octombrie ¡90S, monstraţii de. masă. ambasa încă în vara acestut an. con lucrărilor de rcderoarcare a 0 6 6 martorilor psi
Depoziţiile
diţiile necesare acestei sem
0 interesantă cmd noul stal a devenit in dorul spaniol Juan Duran, a 0 importantă victorie nări. frontierei dintre Uniunea So hiatri şi psihologi citaţi de
ordonat „guarde!“ sfi iasă pe
dependent. Bunăstarea planta-
vietică şi Turcia. Potrivii a-
lorilor europeni in a căror po stradă şi sâ îndeplinească 0 0 6 ceslor documente, In curînd apărare tn procesul lui Sir-
han B Sirhan. asasinul sena
experienţă sesie se aflau cele mai multa funefiuni de politie, aşa cum ar a greviştilor italieni Ca urmare a ploilor toren pe teren vor începe lucrările torului Robcrt Kennedy, con
fi făcut pe timpul cind a-
dintre plantaţiile de cafea
şi cacao ale tării şi to crasiă ţară era o colonie spa ţiale care au căzut in ulti practice de redemnreare a tinuă. In şedinţa de marţi a
agenţia
frontierei,
anunţă
fost reaudiat psihologul Mar
tala dependentă economi niolâ. ROMA 19 (Agerpres). — Iul de salarizare diferenţiată, mele zile în Portugalia, nu TASS. tin Schorr.
ştiinţifică că faţă de fostul stâpini- >1 mosteen/ militarilor spa Mişcarea grevistă din Italia împărţit In şapte zone ale ţă rlie Tagus şi Douro s-au re
tor colonial, constituie un ele nioli în treburile interne ala a înregistrat una din cele mai rii. Acordul, anunţat de mi
ment permanent de nemulţu Guineei Ecuatoriale care a dus importante victorii din ulti
mire pentru populaţie'’. la cri¿a politică cunoscută din mii ani. In urma tratativelor nistrul muncii, Giacomo Bro-
Autoritufilc spaniole au im aceasta tara, a arătat in mod dintre sindicate şi patronat, a dolinl, care a acţionat ca me
diator în tratative, stabileşte
pus guvernului din Guineea elocvent cit de ,ratională* este intervenit un acord care sa totodată un salariu minimal CURIER - CURIER • CURIER
Norul artificial a fost Ecuatorială stafionarea in ta politica guvernului de la Ma tisface principala revendicare
creat prin pulverizarea şî ră a unei unilăti militare spa
aprinderea la această altitu niole. „Madridul încearcă şi drid fa(ă de fosta sa colonie. a greviştilor, abolirea sistemu- unic.
dine a unul amestec de ba- astăzi să respingă acea acuza
rlum şl oxid de cupru Ar ţie potrivit cure.ia „Guardia
derea în cîteva secunde a Civil' (garnizoana militară
amestecului a format un spaniolă din Guineea Ecuato- In Uniunea Sovietică se economic .şi resurse ce per export uri le către acestea cu
nor artificial de bariura a- află imense zăcăminte de ga mit dezvoltarea relaţiilor co 17,11 şi respectiv 14 la sută.
tomîc care s-a Ionizat ra ze naturale. Cele mai impor AGENDĂ ECONOMICĂ merciale şi de colaborare e-
pid sub efectul razelor so tante rezerve se găsesc în Si conomicâ în viitor.
lare. La început norul a fost beria la Engolsk, Zapoliar- Trezoreria britanică a a-
de culoare mov, apoi găl Criza noie şi Medvejie, avind fie cit cel prevăzut pentru anul re le-a avut cu reprezen- dale din cele patru ţ&ri vl- nunlat că balanţa de plăţi a
buie, transformindu-se în care mai multe trilioane de 1969 (7,5—8,5 la sută). tanţi ai guvernelor şi între- zitate. Aceste ţâri, a menţio- In Statele Unite ale Ame- Marii Britanii a înregistrat
verde. Norul s-a întins pe metri cubi de gaze. Re prinderilor economice corner- nat el, prezintă un potenţial ricii se manifestă un interes în 1968 un deficit de 45U mi
o lungime de 3 000 km dc-a cent. în această zonă a crescînd pentru dezvoltarea lioane lire sterline Anul tre
lungul liniilor cîmpulul mag U. E. O. fost săpată o nouă sondă, cu Colaborarea ungaro-iugo- relaţiilor comerciale cu ţă cui a fost ccl de-al şaselea
netic terestru. De altfel, sco un debit de 4 500 000 mc de slavă cunoaşte noi aspecte. rile socialiste. Potrivit decla an consecutiv de deficit. Din
pul experienţei î-a consti gaze pe zi. Sonda poate fur Zilele trecute, la Budapesta raţiilor lui J. Mishell Geor 1963, deficitul cumulat a a
tuit realizarea vizibilităţii BRUXELLES 19 (Agerpres) niza o cantitate de gaze na a avut loc prima sesiune a ge, director adjunct al De tins pînă acum aproape
acestor linii. In situaţia creată prin re turale suficientă pentru a Direcţiei consorţiului bancar partamentului Biroului pen 2 250 000 000 de lire. ceea ce
fuzul Franţei de a mai fi pre provizionarea unul oraş cu o tru comerţ internaţional al explică poziţia precară a li
In urma aceslei experl- zentă la reuniunile Uniunii populaţie de 4 milioane de ungaro-iugoslav. Cu acest
enţe, oamenii de ştiinţă ur Europei occidentale (U E.O.), locuitori prilej a fost luată, printre S U.A., în ultimele 30 de rei sterline şi marile împru
mează să tragă concluzii cel cinci parteneri ai săi din altele, hotărîrea de finanţare luni, numărul firmelor ame muturi pe care Marea Brita
ştiinţifice importante. Astfel Piaţa comună şi Marea Bri- a producţiei unor locomotive ricane care fac comerţ cu nie le-a efectuat constant.
de nori permit in special tanie caută sâ stabilească în Institutul federal de sta în colaborare de întreprin ţările din Est s-a dublat, a- In vederea rambursării da
studierea vitezei şl direcţiei prezent o poziţie comună asu tistică al Iugoslaviei a dai derea ungară „Ganz-Mavag“ jungînd la peste 1100 la sfîr toriilor externe, guvernul la
vlnturilor. Numeroase ex pra disputatei probleme pro publicităţii un comunicat şi uzina iugoslavă „Djuro şltul anului 1968. burist îşi fixase ca obiectiv
perienţe asemănătoare au cedurale a consultărilor în potrivit căruia producţia in Djakovici". central realizarea unui exce
fost efectuate anterior in U E O-. cate sâ determine gu dustrială a tării a crescut în dent anual dc 500 milioane
Sahara deasupra localităţi vernul francez să revină asu luna februarie cu 8.7 la sulă Delegaţia economică gu $i ţările membre ale Aso de lire sterline Această pre
lor Hammaguir şl Colomb pra politicii „fotoliului gol". în raport cu aceeaşi lună a vernamentală japoneză s-a ciaţiei Europene a Liberului viziune nu a fost realizată
deoarece importurile au con
Bcchar cu ajutorul rachete Criza din sinul UEO.. care anului 1968. Creşterile mai înapoiat la Tokio după vizi Schimb (A.E.L.S.), îşi sporesc tinuat sâ crească. în ciuda
lor sondă. grupează ţările membre ale mari au fost înregistrate în ta făcută în România, Bul- relaţiile comerciale cu ţările devalorizării şi măsurilor de
De data aceasta, pentru C E.E şi Marea Britanie. a iz ‘ garia, Cehoslovacia şi Iugo socialiste. Astfel, exporturile austeritate luate. In cercuri
ţârilor AE.L.S, către ţările
prima oară in lume, expe bucnit luna trecută. cînd industria chimiei (30 la su slavia In cursul unei confe socialiste au crescut în 19C8 le financiare se exprimă în
rienţa a tosl efectuată ta Franţa a refuzat să participe tă). industria electrotehnică rinţe de presă, şeful delega cu fl la sută, iar importurile doiala că în acest an va fi
asemenea altitudine. Reuşlla la o sesiune a Consiliului re (27 la sută), industria cau ţiei Kogoro Uemura. preşe cu 5 la sută. Suedia, Elveţia realizat vreun excedent de
experienţei a lost posibilă da prezentanţilor permanenţi, ciucului (15 la sută) şi side dinte al Federaţiei organiza şl Marea Britanie se numără oarece. potrivit statisticilor
torită satelitului „Heros-I", convocată la Londra în scopul rurgia (14 la sută). Ritmul ţiilor economice din Japonia R. P. BULGARIA. — O nouă şî puternică centrală elec printre ţările care şi-au spo
care gravitează pe o orbi dezbaterii crizei din Orientul („Keidanren"). a declarat că trică, situată lingă oraşul Vama, a intrat în funcţiune. In foto oficiale, în lunile ianuarie şi
tă variind între 500 şl peste Apropiat, pentru motivul că de creştere :i producţiei in este satisfăcut de rezultatul grafie : Vedere parţială din sala de maşini a centralei elec rit relaţiile comerciale cu ţă februarie balanţa de plăţi a
200 000 km această sesiune nu a fost ho- dustriale esle mai mare de* convorbirilor sincere pe ca trice. rile socialiste, mărindu-şl rămas deficitară.
târîtâ pe baza consimţâmîntu-
lul unanim al ţârilor membre.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: tir, Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 23 17. 12 75. 15 85. — TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hunedoaca-Deva,