Page 69 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 69
Proletari din toate ţârlîe, unlţî-vâ 1
Primirea de către tovarăşul
DECALA)
NICOLAE CEAUŞESCU
PRELUNGIT
a unor ziarişti din Turcia
ÎNTRE Joi, 20 martie 1969, tovarăşul „Cumhuriyct" şi ..Milliyet".
Nicolae Ceauşescu, secretar Cu ocazia primirii, care s-a
Intr-o atmosferă
CERCE general al Comitetului Central desfăşurat tovarăşul Nicolae
cordiala,
al Partidului Comunist Român,
preşedintele Consiliului de Ceauşescu a făcut ziariştilor
Stat, a primit pe Haluk Duru- oaspeţi o scurlă declaraţie în
TARE Şl kal şi Sami Cohen, comentatori legătură cu apropiata sa vizl-
de politică externă la ziarele tă în Turcia.
PRACTICĂ
C H E M A R E A
Dezvoltarea industriei mi
niere în judeţul nostru, va
lorificarea superioară, la un Consiliului Central al U. G. S. R. către toate
nivel tehnic avansat, a bo ANUL XXI. NR. 4421
găţiilor minerale a necesi VINERI 21 MARTIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI organele şi organizaţiile sindicale, către toţi
tat, între altele, fniiinlarea membrii sindicatelor cu privire la aniversarea
unor colective de cercetă
tori si proiectanţi care îşi a 25 de ani de la eliberarea României de sub
desfăşoară activitatea pe jugul fascist
lingă întreprinderile miniere. Sesiuni de constituire
In acest context a luat naş tetelor uniunilor sindicatelor,
tere Unitatea de proiectare In chemare, după ce se sub tuturor membrilor organiza
şi cercetare minieră pentru liniază însemnătatea istorică a ţiilor sindicale, sâ intimpine
insurecţiei armate din 1944 şi
nifer Valea Jiului, căreia îi a consiliilor populare se prezintă un amplu tablou această măreaţă sărbătoare cu
huilă — U.PC.MH. — de
pe lingă Combinatul carbo
noi realizări în toate dome
al transformărilor înnoitoare
revin sarcini importante în petrecute în ţara noastră în niile cu pricepere
Valorificînd
ultimii 25 de ani, se spune :
rezolvarea multiplelor pro Exprimînd gîndurile, senti experienţa dobîndită în între
bleme care privesc extracţia mentele şi adeziunea totală a cerea socialistă, comitetele
şi prepararea cărbunelui. municipale şi orăşeneşti eroicei noastre clase munci sindicatelor sînt chemate să
„Pentru valorificarea su toare, ale tuturor salariaţilor, desfăşoare o muncă susţinută
perioară a rezervelor de căr Consiliul Central al Uniunii pentru înfăptuirea în fiecare
bune de care dispune bazi Generale a Sindicatelor din unitate a obiectivelor înscrise
nul carbonifer Valea Jiului, Intre 20—31 martie o,c„ ou loc sesiunile de consti România îşi însuşeşte pe de în întrecerea dintre comitete
ne-a declarat inginerul Du tuire a consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi co La Brad, Praştie, plin conţinutul Hotârîrii Co le judeţene de partid. In or
mitru Opriş, şeful serviciu mitetului Central al Partidu ganizarea şi desfăşurarea în
lui cercetare si documenta munale din judeţul nostru. Ieri s-ou ţinut primele se lui Comunist Român, a Con trecerii socialiste, organele şi
re, atenţia colectivului nos siuni din octuola legislatură Io municipiul Petroşani şi Câlan şi Simeria siliului de Stat şi a Consiliu organizaţiile sindicale să con
tru de cercetători este în în oraşele Brad, Orâştie, Colan şi Simerio. Au participat lui de Miniştri cu privire la centreze eforturile şi energia
dreptată pe linia obţinerii la lucrările lor membri oi Comitetului executiv ol Con aniversarea a 25 de ani de la creatoare a muncitorilor, in
unor rezultate care să con siliului popular judeţean, deputaţi judeţeni, activişti de eliberarea României de sub ginerilor şi tehnicienilor spre
tribuie la dinamizarea şi ri Sesiunile de constituire a jugul fascist şi adresează o sarcinile caracteristice fiecă-
dicarea tehnicităţii producţi partid, lucrători din aparatul de stat, conducători de în consiliilor populare ale acestor înflăcărată chemare sindicate
ei. in acest scop ne-am treprinderi şi instituţii, oraşe s-au desfăşurat într-o lor din întreprinderi şi insti
orientat cu precădere inves Sesiunile de constituire ou fost precedate de plenare atmosferă de lucru, ce carac tuţii, consiliilor orăşeneşti, (CeftlinuOft *n oog x 3-a)
tigaţiile Jn direcţia punerii ale consiliilor locale ole Frontului Unităţii Socialiste, care terizează de altfel activitatea municipale şi judeţene, comi-
de partid şi a organelor de
la punct a unor noi tehno stat. Alegerea profund demo
logii şi metode de exploata au aprobat concluziile ce s-au desprins în urmo rezul cratică, prin vot secret, a co
re. Metodele de exploatare tatelor obţinute la alegerile de fa 2 mortie şi propune mitetelor executive, alegerea ImhoBd spre realazări de prestigiu
tradiţionale nu pot satisfa rile privind componenţa comitetelor executive şi a comi în comisiile permanente a de
ce pe deplin cerinţele actua siilor permanente ale consiliilor populare. putaţilor ţinîndu-se seama de
le ale producţiei. De aceea posibilităţile reale ale fiecă
se impune adoptarea do noi ruia de a-şi aduce maximum
metode şi procedee de lu de aport intr-un domeniu sau ÎNTREPRINDEREA MINIERA HUNEDOARA
cru mai eficace. Rezulta vicepreşedinte, un vicepreşe altul, răspunderea faţă de
tele pozitive obţinute prin' Petroşani dinte şi 14 membri. mandatul încredinţat de ale
introducerea la mina Petri Ca preşedinte al Comitetu gători, faţă de propunerile şi partid, a felicitot colectivul pen
la a abatajelor frontale au lui executiv al Consiliului sugestiile făcute de ei în cam tru cinstea de a ocupa un loc
condus la generalizarea a popular municipal Petroşani, pania electorală, grija pentru FRUNTAŞA PE RAMURĂ de frunte in întrecerea socialis
cestei metode şi In cadrul La lucrările primei sesiuni a fost ales deputatul David gospodărirea cit mai bună a tă. Vorbitorul a subliniot că in
altor exploatări miniere. Aşa a consiliului popular munici Lazăr, prim-secretar al Comi localităţilor, pentru dezvolta anul acesta întreprinderii îi re
este, spre exemplu, HM, A- pal au participat membrii bi tetului municipal Petroşani al rea lor — sînt trăsături defi Minerii şi preporotorii din ba hărnicia, priceperea şi abnega sunetul tradiţionalei fanfare mi vin sarcini importonte în dome
ninoasa, unde prin aplica roului comitetului municipal P.C.R., ca prim-vicepreşedin- nitorii ale acestui început de zinul Poiono Ruscâi ou trăit ieri, ţia în muncă militează neobo nereşti. tovorăşul Petru Furdui a niul sporirii producţiei de mine
rea ei se obţine o creştere de partid, activişti de partid, te deputatul Traian Blaj şi ca activitate a noilor organe lo pentru primo oară de cînd par sit pentru înfăptuirea cu succes înmînat înaltele distincţii, adre- reuri. Principalele obiective ce
substanţială a productivită conducători ai unor întreprin vicepreşedinte deputatul Emi- cale ale puterii şi adminis ticipa la întrecerea pe ţară o a sarcinilor economice trasate sind colectivului de mineri din se impun în otenţio comitetu
deri şi instituţii din
Valea
ţii muncii, realîztndu-se tot Jiului, preşedinţii consiliilor lian Tomulescu. traţiei de stat. colectivelor minereşti, momente de partid. Este meritoriu că in Poiana Ruscâi urări de noi suc lui de partid şi conducerii între
odată o reducere conside populare orăşeneşti şi comu In cuvintul său, după ce a Din angajamentele rostite în de deplină sotisfacţie şi bucu anul 1968, colectivul a depăşit cese în întrecerea sociolistă în prinderii, trebuie sâ fie intensi
rabilă a consumului de ma nale, reprezentanţi ai organi mulţumit sesiunii pentru în numele comitetelor executive rie. întreprinderea lor, care a- toţi indicatorii planului de stot. cinstea marii sărbători o ani ficarea lucrărilor de deschidere
terial lemnos la susţinere. zaţiilor de masă şi obşteşti. crederea acordată, tovarăşul nou alese de către primarii sigurâ o bună porte din hrana Au fost reolizote suplimentar versării unui sfert de veac de Io noile orizonturi de la minele
Teliuc Est şi Ghelar Est, creşte
De asemenea, utilizarea me Prima parte a lucrărilor a Lazăr David, preşedintele co celor patru oraşe, s-au re furnalelor de Io Hunedoara şi 30 000 tone de minereu brut, Io eliberarea patriei. rea grodului de mecanizare in
talului — la susţinerea in fost prezidată de către cel mai mitetului executiv al consiliu marcat hotărîrea şi îndemnul Călon, a fost distinsă cu Steo- din care 5 400 tone de fier in Calde felicitări pentru cîştiga- subteran, îmbunătăţirea calităţii
tersecţiilor între abataje si vîrstnic deputat, Gheorglie Pa lui popular municipal, a spus ca fiecare deputat să ţină o gul roşu şi Diplome de între producţia marfă, productivitatea rea titlului de întreprindere frun minereului, organlzorea superi
preabataje — urmare a ex triciu. printre altele : legătură permanentă cu cetă prindere fruntaşă pe ramură muncii o sporit cu 3,6 la sută taşă pe ramură, au fost adre oară a muncii şi perfecţionarea
sate de tovorăşul Bujor Almâ
perimentărilor făcute în anul Ordinea de zi a sesiunii a Doresc să exprim hotărîrea ţenii, să-i mobilizeze şi sâ-i în întrecerea sociolistă pe ţoră şi s-a redus volumul cheltuieli şan. Ministrul minelor a arătat tehnologiilor. Neîndoielnic, o în
trecut, este una din temele cuprins : alegerea comitetului tuturor deputaţilor de a munci ajute în împlinirea aspiiaţii- pe onul 1966. lor de producţie cu 1 500 000 lei. că momentul sărbătoresc al de cheiat vorbitorul, colectivul mine
experimentale care şi-a gă executiv şi a celor 10 comisii cu tot entuziasmul şi răspun lor lor spre a face cartierele, La adunarea festivă au parii- Prezentînd principalele reali rilor din Poiona Ruscâi îşi va
sit aplicabilitate practică permanente ale consiliului derea pentru realizarea cerin străzile, căminele tot mai fru cipat sute de muncitori, maiştri zări ale minerilor, tovarăşul ing. cernării distincţiilor trebuie sâ afirma cu şi moi multă vigoare
la mina Aninoasa popular municipal, numirea ţelor şi propunerilor făcute de moase. să rezolve pe plan lo şi ingineri veniţi direct din o- Vasrfe Florea, directorul între constituie un puternic imbold în hărnicia şî priceperea, spiritul
activitateo de viitor, un prilej de
prinderii a subliniot că acestea
batojele şi carierele Gheţarului
cal tot ceea ce se poate rea
Una din problemele majo secretarului comitetului exe alegători, pentru creşterea a liza şi, în mod deosebit, să- şi Teliucului, de la instalaţiile s-au obţinut în condiţiile apli intensificare a eforturilor între de iniţiativă şi dăruire în muncă
re implicate‘de condiţiile do cutiv, a şefului miliţiei mu portului municipiului Petro lupte pentru înfăptuirea cu de preporare. Reprezentanţii cării cu succes o măsurilor de gului colectiv pentru creşterea pentru îndeplinjreo în condiţii
zăcămînt specifice bazinului nicipiului Petroşani, a şefului şani la ridicarea continuă a succes a programului Frontu minerilor au solutot prezenţa (o perfecţionare a conducerii şi eficienţei producţiei de minereu optime o sorcinilor de plan şî
o constituie găsirea celor circumscripţiei financiare, a potenţialului economic al ju lui Unităţii Socialiste, la a festivitatea înmînâriî înaltelor planificării economiei naţionale, de fier. a angajamentelor.
mai adecvate metode de ex preşedintelui comitetului mu deţului nostru. cărui temelie stă politica distincţii a tovarăşilor Bujor Al- iniţiate de partid şi guvern, In numele colectivelor de la In încheierea adunării, colec
ploatare de mare producti nicipal pentru cultură şi artă, Sîntem convinşi, stimaţi to partidului comunist de desă mâşan, membru ol C. C. al creşterii competenţei ş» capaci Teliuc, Ghelar şi Uzino de pre- tivul I.M. Hunedoara a adresat
vitate, a unor tehnologii ca precum şi o informare cu pri varăşi, că eforturile noas vârşire multilaterală şi depli P C.R., ministrul minelor, Petru tăţii de organizare şi mobiliza parore Ou luat cuvintul minerii o telegramă C.C. ol P.C.R., to
re să permită mecanizarea vire la măsurile luate pentru tre se vor conjuga cu aportul nă a edificiului socialismului Furdui, membru al Comitetului re a organizaţiilor de partid. Victor Marincaş, Gheorghe Ti varăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
complexă a Întregului ciclu realizarea planului de investi- fiecărui cetăţean din munici în România Executiv al U.G S.R., preşedin Preocupările minerilor şi spe fon, Cosma Culcea şi şeful de în care se spune printre altele :
de operaţii, începînd cu dis ţii-construcţii şi pentru buna piu, aport fără de care nu se Au fost aleşi ca preşedinţi tele Uniunii sindicotelor din ra cialiştilor ou fost îndreptate cu echipă Petru Boji, care s-au an „Inolto preţuire a muncii colec
locarea cărbunelui din front gospodărire şi înfrumuseţare pot îndeplini cu succes com ai comitetelor ' executive ale mura mine, energie electrică şi deosebire în direcţia organizării gajat ca prin oplicareo unui tivului nostru ne mobilizează sâ
şi evacuarea lui Ia suprafa a localităţilor din Valea Jiu plexele sarcini ce ne revin din consiliilor populare orăşeneşti geologie, Ştefan Almâşan, se superioare a producţiei şi a complex de măsuri tehnice şi nu precupeţim nici un efort pen
ţă. in acest sens avem ca lui. programul multilateral stabi tovarăşii : BRAD : loan Cos- cretar al Comitetului judeţean muncii, a sporirii eficienţei eco organizatorice, prin creşterea tru tronspunereo în viaţă o hotă-
obiective adoptarea combi Prin vot secret, deputaţii au lit de Partidul Comunist Ro ma, ORAŞTIE : loan Păstrăv. de partid Hunedoara, Gheorghe nomice prin perfecţionarea teh răspunderii fiecărui miner faţă rîrilor Congresului ol IX-lea şi ale
nelor si a ailor maşini la o- ales comitetul executiv, for mân — a arătat în încheiere CALAN : Ghcorghe Oprinescu, Mihâilâ, secretar al Consiliului nologiilor de extracţie şi prepa- de îndeplinirea sarcinilor de Conferinţei Naţionale a P.C.R
peratule din abataje, stabi mat din preşedinte, un prîm- vorbitorul. SIMERIA : loan Irimic. judeţean al sindicatelor, Mihai rore a minereurilor de fier. In producţie, să realizeze în mod contribuind prin munco noastră
lirea unor monografii opti Grigore, secretar ol Comitetului subteran au fost introduse ma exemplor prevederile pionului şi la progresul economiei naţiona
me pentru armare, extinde municipal de partid Hunedoora. şini de încărcat, perforatoare, angajamentele luate in întrece le. Asigurăm cOnducereo parti
rea susţinerii metalice, per Bilanţul activităţii desfăşurate instaloţii de săpare moderne ca rea ce se desfăşooră în cinsteo dului că sîntem hotărîţî, co in
Necesitatea creării de noi Conferinţa Uniunii judeţene
fecţionarea întregului ciclu la I M. Hunedoara în anul tre re au contribuit substanţial la celei de a 25-o aniversări a eli cinstea celei de a 25-o aniver
de extracţie. cut se prezintă bogat în fopte creşterea productivităţii muncii berării potriei. sări a eliberării României să
A luat apoi cuvintul tovară
minerilor.
importantă unitate
în minereu peste sarcinile de
economică
linii de front, asigurarea şi realizări care impun această şi reducereo efortului fizic al şul Ştefan Almâşan care, în nu dăm potriei 10 000 tone metal
decalajului optim dintre lu in rindul colectivelor care prin Intr-o otmosferâ entuziastă, in mele Comitetului judeţean de plan*'.
crările de pregătire şl cele
de exploatare este, de ase a cooperativelor agricole de
menea, In atenţia cercetăto
rilor. Astfel, prin mecani ÎNTREPRINDERI EVIDENŢIATE PE RAMURĂ
zarea săpării lucrărilor de
teze de avansare de 100 me producţie
deschidere şi pregătire s-a
ajuns la realizarea unor vi
tri liniari pe lună. Elemen C. S. H U N ED O A RA TERM OCEN TRALA PA RO ŞEN I
tele metalice folosite în pre
Energeticienii de la Paroşeni
zent la susţinere sînt In curs La Deva a avut loc confe Naţionale a Cooperativelor A superioară a nivelului agricul Renumeluî bun. colectivul de înmînotă. pentru a doua oară se situează statornic de peste Aceste eforturi şî preocupări
consecutiv, „Diploma de între
de perfecţionare. Noile ti rinţa Uniunii judeţene a coo gricole de Producţie. turii cooperatiste din judeţul siderurgişti din Hunedoara, prindere evidenţiată pe ramu un deceniu in rindul colecti s-ou concretizat anul trecut în
prin depăşirea producţiei de
puri de susţinere metalică, perativelor agricole de pro In cadrul lucrărilor confe nostru, vorbitorii făcind o se ra siderurgică" în întrecerea rezultate economice de presti
care se experimentează în ducţie Ia care au luat parte rinţei s-a prezentat raportul rie de propuneri menite să metal, gospodărirea mai judi desfăşurată pe anul trecut. velor care, prin munca neobo giu. Termocentrolo o furnizat
sita de zi şi noapte, asigură
cioasă a fondurilor materiale
aproape 2,2 miliarde kilowaţi-
prezent la Petrila, vor duce 350 de delegaţi aleşi în ca cu privire la activitatea des contribuie la îmbunătăţirea şi băneşti, o adăugat anul Inmînorea diplomei a consti ţârii miliardele de kilowaţi de oră energie electrică, in con
Ia asigurarea unor condiţii drul adunărilor generale ale făşurată de consiliul Uniunii activităţii de viitor a consiliu trecut noi rezultate de presti tuit un prilej de analiza mun energie şi lumină. diţiile reducerii preţului de
optime de lucru şi securitate celor 135 C.A.P. din judeţ, in judeţene a C.A.P. pentru dez lui U.J.C.A.P., la acordarea u giu, Planul producţiei globale cii, de stabilire a noi măsuri cost al producţiei cu 2,6 mili
a muncii“. vitaţi din partea organizaţiilor voltarea agriculturii judeţului nui sprijin mai eficient şi o a fost depăşit cu 206 milioane şi acţiuni care sâ asigure în In întrecerea care s-a desfă oane lei şi ol sporirii volumu
Tehnologiile şi metodele şi întreprinderilor judeţe şi întărirea economico-organi- perativ unităţilor cooperatiste lei, producţia marfă vîndulâ şi deplinirea exemplară a sarci şurat anul trecut, colectivul lui de beneficii cu 2,2 milioa
de lucru introduse în prac ne cu care unităţile coo zatorică a cooperativelor agri în rezolvarea problemelor ce încasată cu 235 milioane lei, iar nilor ce revin siderurgiştilor hu- morii termocentrale din Valea ne lei.
tică sau care se află în curs peratiste au relaţii econo cole. raportul comisiei de re condiţionează folosirea cu ma la beneficii a fost contabiliza nedoreni din planul de stat. Jiului a ocupat locul al doilea
de experimentare au fost mice, precum şi lucrători din vizie a U.J C.A P. şi planul de ximum de randament a mij tă suplimentar suma de 47 mi Semnele activităţii susţi printre furnizorii de energie e- Primind distincţia pentru
primite de colectivele de aparatul Direcţiei agricole şi măsuri pentru realizarea in loacelor materiale şi financia lioane lei. Acest palmares bo nute şi bogate in roade au iectricâ ai ţării. Agregatele e vrednicia dovedită în onul tre
nergetice s-au bucurat de o
cut, energeticienii sint hotâriţ?
muncilor» şi tehnicieni din U.J.CAP. dicatorilor de producţie şi fi re aflate la dispoziţia C.A.P., gat in fapte se datoreşte ab şi apărut. Amintim că în pri funcţionore neîntreruptă, inten ca în cinstea celei de-o 25-o
exploatările miniere cu un La deschiderea lucrărilor nanciari prevăzuţi pe anul asigurîndu-se astfel înfăptui negaţiei şi spiritului de răs mele două luni. pe ogenda în să datorită măsurilor pentru aniversări sâ obţină noi şi în
viu interes Importantul la conferinţei au participat to 1969 Au fost alese noul con rea în mod exemplar a sarci pundere cu core s-o muncit trecerii ou fost consemnote îmbunătăţirea calităţii întreţi
borator uzinal al UR UM varăşii Ioachîm Moga. prim- siliu al uniunii cooperatiste, nilor stabilite pentru agricul pentru sarcinile încredinţate, succese importante : in contul nerilor şi reparaţiilor, iar ca semnate succese în muncă. în
cele
deplinirea exemplară în
Petroşani asigură condiţii secretar al Comitetului jude biroul său executiv, comisia de tură de Congresul al IX-lea experienţei şi maturităţii profe angajamentului produeîndu-se drele de muncitori, tehnicieni două luni a tuturor indicatori
favorabile de experimentare ţean Hunedoara al P C R , revizie şi a fost desemnat co al partidului şi ingineri cu înaltă calificare
şi punere în aplicare a ce preşedintele Comitetului exe mitetul Filialei judeţene a ca In legătură cu aceasta to- sionale a colectivului, care au importante cantităţi de fontă, au depus lăudabile strădanii lor de plan oferă garanţia
lor mai îndrăzneţe studii cutiv al Consiliului popular sei de pensii. dus Io valorificarea mai bună 3 264 tone oţel, 907 tone la pentru co pe arterele aeriene fermă că şi în acest on. co
realizate de cercetătorii din judeţean. Aurel Bulgărea, se In discuţiile purtate s-au a rezervelor existente. Pentru minate finite şi alte produse ale sistemului energetic naţio- lectivul termocentralei Poro-
Petroşani. Dar, există încă cretar al Comitetului jude reliefat pe larg succesele do-. (Continuare in pag. o 3-o) rezultotele obţinute, ieri a fost siderurgice. noi sâ pulseze viguros kilowaţii. şeni va fi în fruntea întrecerii.
un decalaj destul de marc ţean de partid, membri ai bi bîndite de către cooperative
înlre munca de cercelare şi roului Comitetului judeţean de le agricole în creşterea pro
punerea în practică a rezul partid şi membri ai Comitetu ducţiei vegetale şi animale. în
tatelor obţinute Existenta lui executiv al Consiliului dezvoltarea avuţiei obşteşti şi
unor deficienţe în asigura popular judeţean De aseme ridicarea nivelului de trai al
rea bazei materiale. In apro nea. a luat parte tovarăşul cooperatorilor. Totodată au C ă m i n u l cultural — f a c t o r d i n a m i z a t o r
fost scoase în evidenţă în
vizionarea cu materiale au Cazimir Moldovan, membru al semnatele rezerve ce există
dus la sistarea unor lucrări Biroului permanent al Uniunii pentru ridicarea pe o treaptă
de mare importanţă pentru
activitatea practică. Sint în e l e v a r e a spirituala a satului
de asemenea cazuri clnd nu
sc acordă atenţia cuvenită In pagina a 2-a:
diferitelor procedee tehnolo
gice cărora li s-au adus îm Intenţia de a afla. în cadrul „supărat" pe bibliotecară pen Nici la Buceş n-am avut lejuite de diversele evenimen nului ; sătenii se îndreaptă
bunătăţiri în cursul experi unei anchete, părerea unor di tru că aceasta a refuzat să se noroc. Directorul, Emil Anca, te. De Ziua femeii s-a pregătit spre acest lăcaş cu încredere
mentărilor la diferite uni rectori de cămine culturale ocupe, intr-o după-amiazâ, de era plecat la Brad. Totuşi am un spectacol adecvat compus şi dragoste atunci cînd ceea
tăţi. Sc pot aminti în acest despre rolul determinant al formaţiile ce aveau repetiţii. reuşit să aflăm la şcoala din din dansuri, cîntece, poezii, la ce vor face acolo nu le este
sens rezultatele pozitive ob unităţilor ce le conduc în ele Activitatea din ultima vreme localitate cîteva amănunte care un aport principal şi sim străin, face parte din parti
ţinute la experimentarea varea spirituală a populaţiei s-a rezumat la spectacolul despre activitatea căminului bolic şi-au adus elevii şcolii. cularităţile locale spirituale.
noului tip de pulverizalor satelor părea să eşueze după festiv de 2 martie. Dacă n-am Cadrele didactice din şcoală O serie de alte manifestări Despre modul cum manifes
aplicat la E.M. Dllja, dar popasul în Zdrapţi Intr-un reuşit, să aflăm părerea direc activează nemijlocit şi la că care vin sâ întregească activi tările cultural-artistice ale că
care nu a primit nici o apli impunător cămin cultural am torului în problema ce ne in minul cultural. Tovarăşa Anc tatea căminului, pe o altă ca minului contribuie Ia ridica
încercat să-l găsim pe tovară
care practică. şul director Dumitru Bodca. teresează, am reuşit in schimb la Răpciug — profesoară şi le. sînt cele organizate în co rea nivelului spiritual al sa
Ponderea temelor legale dar, spre surprinderea noas sâ ne formăm o impresie, du activistă culturală — ne-a laborare cu biblioteca satului. tului, tovarăşul Ştefan Ghcor-
de organizarea ştiinţifică a In atenţia subredacţiei mobile — între tră. n-am reuşit. Mai sur pă fapte, mai edificatoare de- vorbit despre acţiunile cămi Notăm ca un fapt demn de che. directorul căminului din
cil după o declaraţie şi ne-am
producţiei cerlifică, de ase prinderile forestiere din judeţ, cu 15 zile îna prinşi am rămas după ce am lămurit cît de mult contribu nului. Am aflat astfel că pen luat în seamă frecventarea Blăjeni ne spunea că „activi
menea. preocuparea cercetă inte de încheierea primului trimestru. aflat la biblioteca căminu ie căminul la elevarea spiri tru spectacolele prezentate se largă de către săteni a forma tatea noastră asigură. într-o
torilor din Petroşani pentru lui că „a fost acum două zi tuală a salului. Nu greşim fac repetiţii în fiecare mier ţiilor artistice, care desfăşoa bună măsură, sădirea şi dez
găsirea de căi şi mijloace O Cînd dispar argumentele. le pe aici şi poate va mai ve deloc afirmind că la Zdrapfi curi şi vineri. Spectacolele ră o activitate îndelungată. De voltarea clementelor de cul
mai eficiente de organizare • Cursa lemnului peste obstacole su ni, că trebuie sâ se ocupe de activitatea culturală sc desfă constau în reprezentări ale ce remarcăm acest lucru ? tură în rindul sătenilor, fapt
a muncii în exploatările mi formaţiile ce vor intra în fa şoară la timpul prezent, după formaţiilor fie dansuri, cor. Pentru că participarea frec
niere. pentru obţinerea u biective. za superioară a concursului al necesităţi : dacă e nevoie şi recitări, monlajo literare, bri ventă a sătenilor la manifes ce se reflectă în actualul sta
nor rezultate pe măsura sar • Scuzele şi justificările nu aduc lemnul IX-lea" Sâ fi fost un acci sînt instrucţiuni ca sâ se în gadă artistică. Au început re tările culturale este unul din diu al nivelului spiritual ; oa-
cinilor şi posibilităţilor exis dent ? Nu ! Am aflat, tot la petiţiile şi la piesa de teatru. mijloacele cele mai eficiente
tente In Valea Jiului. din pădure. bibliotecă, că tovarăşul Bodea treprindă ceva în data de, se Se prezintă un spectacol o da de elevare spirituală a lor. N. STANCIU
• Conducerea T.E.T.I.L. Tg. Mureş are are normă întreagă la cămi încropeşte ad-hoc, din posibi tă la două săptămîni, la se Orientarea optimă in alegerea
CORNEL DUMITRU nul din Zdrapţi şi că „nor lităţile cunoscute anterior, ce diu sau în satele comunei. In programelor, prin valorifica
cuvintul. mal ar trebui să fie zilnic în va şi astfel se face faţă sar afara activităţilor curente, se rea tradiţiilor folclorice loca Continuait in ¿agi' a: 3-o)
unitate*. Am mai aflat ci s-a cinii. organizează reprezentaţii pri le, asigură atractivitatea cămi