Page 7 - Drumul_socialismului_1969_03

DRUMUL SO CIALISM U LU I

■ *- 8 5
Dezvoltarea economică a mai din reţeaua bibliotecilor tecului şi jocului românesc.
judeţului a determinat ridi­ de stat. Valorificarea unor înainta­
carea pe o treaptă superioa­ In aceşti ani, s-a creat o te tradiţii tn mişcarea cultu­
ră a tuturor domeniilor dc puternică bază a culturii de rală de masă a constituit,
activitate, implicit a culturii masă. La oraşe işi desfăşoa­ dc fiecare dată, afirmarea
şi artei. Oraşe şi centre ră activitatea S case de cul­ vitalităţii şi trăiniciei tezau­
muncitoreşti, al căror nume tură şi numeroase cluburi rului nostru spiritual. In a­
s-a contopit organic şi firesc muncitoreşti, la sate aproa­ ceşti ani, se manifestă in _
cu noţiuni ca siderurgie, mi­ pe 300 de cămine culturale toată plenitudinea şi gran- j
nerit, energetician sau con­ şi tot atîtca biblioteci. Fil­ doarea vestitele nedei haţe-
structor, au devenit sau sint mul pătrunde astăzi pînă in gane, serbările populare fn
pe cale de a deveni puternice aer liber, obiceiurile dc vară
centre de răspindire a unor şi iarnă. Tîrgul de pe mun­
înalte valori spirituale. La tele Găina, festivalul folclo­
Petroşani, de exemplu, ală­ ric de la Silvaş, intîlnirilc
i y f P
ridică CULTURA
turi dc Institutul de mine, de la Costeşti, Ţebea sau ls-
» ! in fiecare seară sc croni sint tot atîtca puncte
cortina unui teatru drama­ de atracţie pentru tineri şi
tic, in fiecare zi pc porţile virstnici.
suie de prieteni ai şevaletu­ Sl ARTA, dorean, frămîntata lui isto­
Trecutul pămintului hunc-
şcolii populare de artă intru
Perspectiva zi din rafturile bibliotecilor rie oferă condiţii prielnice
lui şi arcuşului; in fiecare
pentru cultivarea dragostei
mentele confortabile sute de BUNURI
şi respectului faţă dc fapte­
publice poposesc in aparta­
m . - S S p i p P » le de glorie ale înaintaşilor,
• O ‘ volume, şi tot de ordinul su­ pentru înfăptuirile din anii
telor este numărul celor care ALE socialismului. Dispunem de
trec pragul cinematografelor.
înfăptuirii propune­ La Deva, in preajma „cetă­ o reţea muzeistică ce-şi do-
bindeşte treptat, un profil
ţii de lumină" de pe Valea
Mureşului, s-a născut şi a propriu, o personalitate dis­
tinctă. A fost reorganizat, pe
crescut in anii noştri un MASELOR baze ştiinţifice, muzeul de
prestigios teatru de revistă, arheologie de la Sarmizege-
vernisajele expoziţiilor de tusa, cel de artă populară de
rilor cetăţeneşti artă şi colocviile ştiinţifice POPU­ la Orăştie, cel al mineritului
nu mai sint o „rara avis“, ci
dc la Petroşani.
Datorită
elemente cotidiene ale vieţii
spirituale a oraşului. Şi tot condiţiilor materiale, puse la
dispoziţie de către partidul
aşa la Hunedoara, la Orăş- LARE şi statul nostru, a luat un
tie, la Lupeni, la Brad... avint considerabil cercetarea
In perioada premergătoare e­ ta organelor judeţene şi cen­ Setea de cultură, dc fru­
venimentului pe care 11 trăim trale. Selecţionarea să se facă mos, care caracterizează har­ ştiinţifică, ale cărei rezultate
fac cinste lucrătorilor din a­
astăzi — alegerea reprezen­ pe probleme şi să se anali­ nicul şi talentatul nostru po­ Prof. CLEMENTE CONSTANTIN cest sector. Numai in anul
tanţilor noştri In cel mai înalt zeze, cu multă, multă răspun­ por este satisfăcută in con­ preşedintele Comitetului trecut, cercetătorii de la mu­
lor legislativ al ţârii şi în or­ dere posibilităţile de realizare, diţii din ce in ce mai bune judeţean pentru cultură zeele noastre au scos la ivea­
ganele locale ale puterii şi ad­ stabilindu-se totodată termenele de un adevărat sistem de in­ şi artă lă cîteva obiective de o im­
ministraţiei de stat —, la en­ de execuţie şi concret cine a- stituţii şi aşezăminte de cul­ portanţă deosebită pentru is­
tuziastele întîlniri electorale, nuroe răspunde de îndeplini­ tură. toria patriei, dintre care me­
cetăţenii au făcut numeroase rea lor. Aceasta într-un timp O extraordinară victorie, cele mai îndepărtate colţuri rită să fie menţionat in pri­
propuneri în vederea ridicării cît mai scurt. Dc altfel, multe repurtată de revoluţia socia­ ale judeţului, iar radioul şi mul rind amfiteatrul roman
pe o treaptă mai înaltă a acti­ consilii populare ca cele ale listă, in plină desfăşurare, o televizorul fac parte din in­ de la Veţel, cel de al doi­
vităţii economice, sociale şi municipiilor Deva, Hunedoara, constituie accesul larg al oa­ ventarul bunurilor de folo­ lea obiectiv de acest gen de
culturale. ale oraşelor lupeni, Vulcan, menilor muncii la valorile sinţă personală ale majorită­ pe teritoriul judeţului şi al
. Pentru a cunoaşte situaţia de Petrila, Călan şi comunelor ştiinţei, artei şi culturii. ţii familiilor. patriei.
ansamblu, modul în care vor Geoagiu, Balşa, Bucureşci, ţ -- Vi. I • Oamenii muncii, făuritorii Dar, poate, cel mai specta­ La toate acestea trebuie să
fi înfăptuite aceste propuneri Rlăjeni şl altele, au şi făcut acestui nepieritor tezaur, ca­ culos fenomen înregistrat tn adăugăm succesele înregis­
am solicitat tovarăşului Sabin acest lucru parţial, pe măsură re este cultura noastră na­ acest domeniu il constituie trate in domeniul creaţiei li­
Aşezată într-un minunat peisaj natural, staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Bâi cunoaşte
Botlciu, vicepreşedinte al Co­ ce au cunoscut propunerile. de-a lungul întregului an o vie animaţie, fiind vizitată de sute de oameni, Pentru a face şede­ ţională, au devenit ei înşişi mişcarea dc masă a artişti­ terare şi plastice, pentru a
mitetului erecutiv al Consiliu­ Desigur, activitatea ce tre­ beneficiarii produsului cul­ lor amatori. Aproape nu e­ avea o imagine globală des­
lui popular al judeţului Hune­ buie să o desfăşoare consili­ rea lor aici cit mai plăcută, confortabilă, recreatoare, staţiunea a fost de la an la an extinsă şi tural-artistic. Să lăsăm cifre­ xistă aşezare pe teritoriul ju­ pre înfăptuirile din anii so­
doara, să ne răspundă la urmă­ ile populare în vederea asigu­ modernizată. Clădirea noii cantine — in imagine — este o dovadă cît se poate de elocventă în le să vorbească. In anul 1968, deţului unde să nu-şi desfă­ cialismului.
toarele întrebări: rării îndeplinirii propunerilor acest sens. Foto : V. ONOIU de exemplu numai de la bu­ şoare activitatea, in cadrul Ştim că mai avem multe
unor adevărate stagiuni per­
— Cile propuneri s-au nu se încheie o dală cu lua­ getul statului s-au cheltuit manente, colective de artişti de făcut pentru a ne înde­
plini in mod exemplar misiu­
iăcut In tnlregul judeţ şi rea acestor măsuri. Dimpotri­ pentru satisfacerea cerinţelor amatori, mesageri autorizaţi nea încredinţată de partid,
ce probleme vizează ? vă, adevărata muncă abia a­ de ordin cultural peste ai frumuseţii şi bogăţiei te­ dar sintem hotărlţi să nu
nilor şi urmărirea permanentă într-un an p este 108 milioane
— Numărul propunerilor de­ cum începe. Este vorba de or­ 1 400 000 lei. Aici, unde, ca zaurului nostru folcloric, ln- precupeţim nici un efort
şi in alte părţi ale ţarii, îna­
păşeşte cifra dc 6 500. Ele se ganizarea comitetelor de acţiu­ inte de eliberarea patriei, a- timpinarea alegerilor de as­ pentru aceasta, să ne aducem
referă, preponderent, la mai ne, mobilizarea tuturor cetăţe­ proope jumătate din popu­ tăzi a prilejuit o adevărată contribuţia la înfăptuirea
buna gospodărire şi înfrumu­ laţie nu ştia nici măcar să trecere în revistă a potenţia­ programului Partidului Co­
seţare a aşezărilor noastre, la a fiecărei propuneri, pentru a lului artei populare, a ta­ munist Român, programul
dezvoltarea economiei, a In* se putea Interveni prompt a­ semneze, anual 70 000 de oa­ lentului şi măiestriei neîn­ de muncă al întregului po­
tunci cînd e nevoie de ajuto­
văţămîntului, culturii şi artei, bui ca periodic să sc anali­ lei pentru îmbunătăţirea meni împrumută cărţi, nu- trecuţilor interpreţi ai cin- por.
rul organelor de stat. Va tre­
la dezvoltarea reţelei comer­
ciale, îmbunătăţirea deservirii
$1 la multe alte probleme. Une­ zeze în şedinţele comitetelor e­
le din obiectivele propuse se xecutive, la care să fie Invi­
pol realiza îatr-un timp mal tat! şi factorii competent!, sta­ condiţiilor de muncă tor", un promotor, un mobili­
scurt, altele necesită o" perioa­ diul lucrărilor In felul acesta (Urmare din pog. 1) zator al oamenilor spre acea
dă mai îndelungată. consider eu că se va putea a- poartă mare larg deschisă
slgura traducerea în fapte a
Remarc, ca o caracteristică obiectivelor stabilite ca urma­ spre ştiinţă şi cultură. „Omul
generală, profundul conţinut re a propunerilor cetăţeneşti. In vastul program de dez­ feroase, noţiunea de mecani­ liard de lei numai în scopul giu — dispensarul a fost în­ viitorului — spunea profesoa­
al propunerilor, ca urmare a voltare şi înflorire a patriei zare, care implică printre alte­ prevenirii îmbolnăvirilor pro­ cadrat cu 3 medici — de me­ ra — va trebui să fie multi­
atmosferei de lucru create în — Spuneaţi că parte din este cunoscută preocuparea le şi îmbunătăţirea condiţiilor fesionale, nu mai este mină dicină generală, stomatologie lateral şi cu atît mai mult cel
întflnirile dintre candidaţi şt obiectivele propuse se constantă a partidului şi gu­ de muncă, era aproape necu­ fără o instalaţie modernă de şi pediatrie — cu 13 cadre me­ care-l va pregăti — învăţăto­
alegători. Cîteva exemple sînt pot realiza într-un ter­ vernului nostru în vederea in­ noscută. Chiar şi acolo unde captare şi aducţlune a apei la dii care-şi desfăşoară activi­ rul. Temelia acestui viitor o
edificatoare: construirea unul men mai scurl. Cîte din dustrializării socialiste a ţării. s-a făcut ceva în această di­ locurile de muncă. Praful si- tatea atit in dispensar cît şi punem aici in şcoală, in ora
local de şcoală în oraşul nou ete s-au înfăptuit ş! la Judeţul nostru se numără recţie, aşa cum este cazul per­ licogen — unul dintre duşma­ la punctele sanitare din sate­ de curs sau in activităţile din­
Brad, instalarea unui releu printre judeţele cate benefi­ forării mecanizate a găurilor nii cei mai periculoşi ai mi­ le aparţinătoare. Am fost do­ afară ei, in tot ceea cc fa­
dc televiziune la Gurabarza, cile s-a început să se ciază din plin de consecinţe­ de mină, s-a avut Sn vedere nerului — rezultat din opera­ taţi cu cabinet da stomatolo-' cem". .
terminarea hotelului şi a unui lucreze ? le înfăptuirii acestui program. numai creşterea producţiei şi ţiile de perforare, puşcare, în­ gie, cu aparat Roentgen. Evi­ m parcurs un sfert de
complex comercial la Hune­ — Pînă acum au fost traduse In O dată cu dezvoltarea in­ a productivităţii muncii, ne- cărcare la locul de muncă şl denţele stării de sănătate le A veac de înfăptuiri. A­
doara, electrificarea satelor Ar- viată peste 560 propuneri şi dustriei, o deosebită atenţie glijindu-se complet aspectul din rostogoale, transport pe ţinem diferenţiateCu alte vem in faţa noastră un
deu şi Voia din comuna Balşa, s-au început acţiunile pentru se acordă îmbunătăţirii conti­ legat de pericolul ce-1 prezen­ galerii etc. şi-a găsit, cum s-ar cuvinte se face investigaţia Manifest-program măreţ pe
construirea unei pieţe do ali­ încă circa 700 lucrări. In toate nue a condiţiilor de muncă. ta pentru mineri praful ce se spune, naşul, prin generaliza­ viitorului cu mijloacele pre­ care sintem hotăriţi să-l în­
mente la Vata de Jos şi mo­ localităţile judeţului, dar mai Acest aspect doresc să-l e­ degaja la locurile de muncă. rea la toate minele a perfora­ zentului, în folosul omului. O făptuim, pentru că este al nos­
tului umed.
dernizarea celei din Hunedoa­ ales în oraşele Petroşani, Hu­ xemplific prin cîteva cifre şi Intoxicaţiile acute, reuma­
ra, mărirea spaţiului de cazare nedoara şi comunele Vata de fapte. tismul, silicoza şi alte maladii Toate aceste măsuri, îmbi­ confirmă creşterea natalităţii tru, ni l-am însuşit.
la staţiunea balneo-cllmaterlcă Jos, llia, Răchilova s-a muncit Se cunosc şi sînt de tristă a­ generate de gaze, praf sllico- nate în mod armonios cu ac­
Geoagiu-3ăi, construcţii de dru­ cu mult entuziasm şi realizările mintire condiţiile în care işi gen la temperaturi ridicate ţiunile preventive pe linie me­
muri şi trotuare în mai multe sînt dintre cele mal frumoase. desfăşurau activitatea munci­ etc., care afectau în special dicală, vor face ca în scurt
localităţi etc. In ultimele zile a crescut sim­ torii în timpul vechiului re­ acea categorie de muncitori timp problema silicozei să fie
— Cum se poate asigura gim. Fabrici şi uzine insalu­ care erau obligaţi s& depună o problemă a trecutului.
ţitor numărul acţiunilor orga­ bre, secţii pline de fum, gaze şl eforturi fizice deosebite (o- O deosebită atenţie o acordă
traducerea lor în viaţă ? nizate pentru realizarea propu­ şi praf rezultate de la furna­ ţelari, turnători, mineri etc.), statul nostru şi în ceea ce pri­
— In primul rlnd este nece­ lele de topire a minereului de măcina prematur sănătatea veşte securitatea industrială a
nerilor în majoritatea locali­ SPRE CULMILE
sară definitivarea evidentei tăţilor hunedorene. fier sau în secţiile de turnăto­ muncitorilor. Nu este de mira­ salariaţilor. In acest scop, în
tuturor propunerilor pe munici­ rii, în urma procesului de tur­ re că Sn trecut ţara noastră anul 1968 au fost alocate uni­
se număra printre ţările cu o
tăţilor din judeţul nostru fon­
curăţare a pieselor
nare şi
pii, oraşe, comune, precum si Interviu realizot de turnate. In minele de cărbuni longevitate scăzută. duri în valoare de 19 276 300
a celor ce intră în competen­ R. BUDIN şi de minereuri feroase şt ne- Astăzi, cînd grija faţă de om lei.
constituie o preocupare majoră Nu există loc de muncă cu
a partidului şi guvernului nos­ condiţii grele sau periculoase, Îm plinirii
tru, valorile materiale ce sînt unde, prin normative, să nu
acordate de stat în acest scop fie prevăzut echipamentul de
Cu siguranţă efi la ceasul sînt de-a dreptul impresionan­ protecţie necesar şi de care
cînd cititorul va parcurge a­ te. Unităţilor industriale din muncitorii beneficiază în mod
ceste rînduri cei 10 tineri — D E B U T judeţul nostru le-au fost alo­ gratuit.
eroii reportajului de fată — au cate numai în anul 1968 fon­ Cu toate măsurile care se
încercat emoţia debutului în duri băneşti in valoare de iau, Sn unităţile noastre in­
fata urnei, au trăit sentimen­ 108 686 000 lei. Din această su­ dustriale mai apar însă ca­ de la 45 de noi născuţi in „Tată de ce, prczentîndu-nc
tul despre care au vorbit deu­ mă, peste 24 milioane de lei zuri şi locuri de muncă la ca­ 1965 la 138 în 1968, cele pes­ fn faţa maselor cu prilejul a­
năzi cu vocea vibrantă. cu prin munca mea viata spiritua­ răstrăului electric şl al topo­ au fost cheltuiţi numai pentru re noxele depăşesc limitele te 12 000 de consultaţii medi­ legerilor şi solîcitînd votul
chipul îmbujorat, scăldat în lă a localităţii să capete noi rului, al Corneliei Bălan, aju­ lucrări de ventilaţie menite să prevăzute cu normative. In a­ cale acordate in 1968. Datele pentru candidaţii Frontului
arată că se merge pe un drum
asigurăm
Unităţii Socialiste,
apa vie a „vîrstei de aur". valori. Jmi place cîntecul, am toare de contabilă la C.A P. înlăture din secţii, fabrici, ate­ ceastă situaţie, pînă la înlă­ bun, dar care mai cere îmbu­ în mod solemn întregul nos­
liere şi lucrări miniere praful
Am intervievat zece din mi­ învăţat aici în şcoală şi diri­ Dobra (,.eu cred că votul meu şi noxele. turarea lor, statul nostru a­ nătăţiri, corectări pentm că tru popor că nu vom precu­
ile de tineri din judeţul nos­ jatul. iar cu dorinţa pe care dat gospodarilor noştri va fi cordă celor ce muncesc în a­ menirea medicului este aceea peţi nici un efort pentru în­
tru. care astăzi încearcă senti­ 0 am cred că atît la catedră încă un pas spre bunăstarea Combinatul siderurgic Hu­ semenea condiţii, alimentaţie de a menţine starea de sănă­ deplinirea răspunderii ce ni
cit şi dincolo de ea voi putea
mentul înalt al exercitării comunei, spre înflorirea ei"), nedoara, de pildă, a cheltuit de protecţie şl diferite spo­ s-a încredinţat, că vom face
dreptului de vot. Sînt adoles­ sădi cîteva flori în ogorul cul­ al zidarului Alion Belea de la în acest scop peste 11 milioa­ ruri care în cursul anului tre­ tate înainte de a vindeca bol­ totul pentru dezvoltarea conti­
cenţii crescuţi în zodia împli­ tural al comunei". şantierul 1 Deva, care („cu mis­ ne lei, Combinatul carbonifer cut au depăşit valoarea de 3,7 navul. Aşa spun Directivele nuă a orinduirii noastre socia­
nirilor. fiii veniţi pe lume în lată cu ce gînduri a păşit as­ tria şi condeiul voi pune cără­ Valea Jiului peste 4 milioane, milioane lei. partidului. Este procesul fi­ liste, pentru realizarea idealu­
anii cînd tara îşi edita carta tăzi, alături de colegii ei dc midă cu cărămidă modesta mea I.M. Barza 1,5 milioane lei, Aceste măsuri, la care se a­ resc al naşterii noului care lui de prosperitate şi liberta­
primului cincinal, cind poporul clasă, în fata urnei de vot, e­ contribuţie la edificiul construc­ I M. Hunedoara 935 000 Iei, Iar daugă şi cele din tehnica secu­ împlineşte adeziunea deplină te al naţiunii noastre', spu­
l.M. Deva 800 000 lei.
român a prins să păşească în­ leva Fiuta Dan, din anul V ţiei socialiste"), am înţeles gin- Pentru anul 1960, C.S. Hu­ rităţii, propaganda de protec­
crezător şi optimist pe marele al Liceului pedagogic din De­ durile ce-i însoţesc azi în faţa nedoara va efectua lucrări de ţia muncii, învâţămînt de pro­ a oamenilor. „Noi, aici în nea tovarăşul NICOLAE
urnelor pe cei 10 reprezen­
drum al construcţiei socialiste. va. Pe trei din viitorii sldcrur- tanţi ai generaţiei vîrstei de desprâfuit şi ventilaţie la a- tecţie, pentru care în cursul şcoală, lucrăm la propriu nu CEAUŞESCU, exprimind hotă-
Sînt tinerii ale căror atribute se gişti ai Hunedoarei — Vasile glomeratorul II în valoare de anului 1968 s-au cheltuit pes­ la figurat cu viitorul. Acesta rirea candidaţilor Frontului
plasează la antipodul a ceea aur. Din vorbele lor am des­ 6,8 milioane lei, la atelierul te 30 milioane lei, ilustrează este, aş spune, produsul nos­ Unităţii Socialiste de a înfăp­
ce oferă tabloul generaţiei de Lădaru, Anatolie Ciobani şi prins dominanta acestor ado­ de construcţii metalice — de grija pe care o poartă parti­
Joan Popcscu din anul III l'c
ieri, atribute a căror dominan­ al Grupului şcolar profesional lescenţi : participarea cu bra­ 621 000 lei, la atelierul meca­ dul şi statul nostru îmbună­ tru finit". Profesoara Olivia tui neabătut politica partidu­
tă este reflectarea a tot ce are CS.H. — ¡-am întllnit într-una ţele, cu mintea, cu entuzias­ nic şi forje — de 408 000 lei. tăţirii continue a condiţiilor Pop, dc la Liceul pedagogic lui. Această politică este a
mai generos epoca noastră de din pauze. mul, cu întreaga lor fiinţă, la Astăzi, după ce s-au învins de lucru. din Deva, se referea nu nu­ noastră, a tuturor, a întregului
bogate comori economice şi spi­ „Tocmai am încheiat ora de înfăptuirea programului de edi­ o serie de mentalităţi înve­ mai la viitorul învăţător, ci la popor, ea înmănunchează vi­
rituale. ficare a societăţii noi, în care LIVIU FELEA
cunoştinţe politice. Ni s-a vor­ chite şi retrograde şi după ce director al Direcţiei judeţene satul dc mîine, in care el, ele­ suri seculare şi aspiraţii de
»Cred că o dală cu primul bit despre Manifestul Frontu­ el vor şti să adauge ample a- statui a investit Sn minele Simbol al primăverii vul de azi, va trebui să fie viitor, pe care le vom împlini
meu vot dat tării, voi depune lui Unităţii Socialiste, progra­ cumulărl şi crea(il spirituale. pentru probleme de muncă
întreaga mea recunoştinţă pen­ mul acesta de viitor, si che­ noastre peste o jumătate ml- şl ocrotiri sociale mai mult decit un „lumină- cu certitudine.
tru frumuseţea zilelor în care marea adresată poporului pen­
cresc, în care muncesc. Am tru a participa la propăşirea tă­ ---------------
împlinit acum o tună 18 ani. rii. Rînduri întregi ne sînt a­
Ce-mi oferă această vîrstă ? dresate nouă, celor tineri, a­ 12,20 Cronica plastică ; 12.30 IntlI- orgS electronica ' 745 Clntece ol popularA românească ; a studioului cinematografic
Despre ce să vă vorbesc mai celora în care partidul îşi pu­ nlre cu melodia populară şl In­ jocuil populare ; 8,10 Tot Înain­ Vremea 9,15 Pentru pionieri şl şcolari : „Bucureşti“ ;
pentru pionieri) :
te (emisiune
întîi ? Despre munca de pe şan­ ne nădejdi mari. Dincolo de terpretul preferat ; 13,10 Avanpre­ 9,25 Duete din operete ; 9.10 Curs „La şase paşi do o excursie“ 22,50 intllnlrc cu opereta ;
13.20 Solişti şl
mieră cotidiană ;
— emlsluno concurs. Parilclpâ
23,00 Telejurnal.
tier, despre cea dc la şcoala emoţia ce ne va stăpîni cînd • ¿ i m i s j orchestre de muzică uşoară ; H,î0 de Umba engleza. Ciclul I. lecţia PENTRU 24 ORE echlpelo reprezentative ale
prof.r.ionalâ serală, ori despre vom introduce în urnă primul De cc ? De unde ? De cînd ? ; it.oo a 13-a ; 10.30 Muztcâ uşoara ; 11,00 Vreme schimbătoare, cu cerul şcolilor dln-AidcJelo Prahova
şl Satu Mare ;
cea din sălile do sport ? îmi nostru vot va fi şi încrederea, Tc Jaud, te apăr, te cint — emi­ Selecţsunl dfn opereta „Logodni­ temporar noro9. Vlntul va sufla 10.30 Telejurnal :
ostaşi ;
siune muzicală
pentru
cul din lunâ“ de Kllnecke : 11,13
sînt dragi deopotrivă şi cred răspunsul nostru dc a parti­ CINEMA 15,05 Muzică uşoară ; 15,15 Memo­ Solişti şl formaţii artístico dc a- potrivit din nord-est. Izolat va 10.40 Ora satului ; Luni
că numai prin toate trei mă cipa cu tinereţea, priclperea, ria pAmintulul românesc ; 16,00 mntori ; 12,05 Avanpremiera coti­ ninge slab. Temperatura va fl cu­ 11.40 Filme documentare : • Un
prinsa ziua Intre 2 şl 5 grade, Iar
împlinesc”. $t dragostea la înfăptuirea pro­ DEVA : Tandrele (cinematogra­ Radiojurnal. Sport. Buletin me­ diana : 12,15 Concert de prînz ; noaptea Intre — 3 şi — 1 grad. măreţ program de propăşire 17.00 Campionatul mondial de ho­
economică. • Suită bân&(en-
13.00 Dc toate pentru toţi : 14.30
teorologic ; lfi.Kl Muzică uşoară dc
O trinitate a împlinirii unui gramului marc de industriali­ ful „Patria**) ; Acuzatul („Arta**) ; Marlus Mlhnll ; 16,30 Antena tine­ Moment ştiinţific ; 14,35 Muzleâ nă ; chei pc gheată (grupa B. Liu-
bllana) România — R. r . a
adolescent — Emil Lăncrăn- zare a tării. Din acest an vom HUNEDOARA : Supcr.j. omătul relului : 17,00 Melodii Intrate de uşoarâ ; 13.00 Trei dansuri pen­ PENTRU URMĂTOARELE 12.00 De. strajă patriei ; Germaniei ;
(,.Constructorul**) ;
învăţătorul
tru două plane de Dinu Llpatti ;
jan — venii pe şantierul IV a1 intra în rîndul clasei munci­ („Flacăra“) ; Pantoful ccnuşărcsrl curlnd In fonoteca noastră — mu­ is.15 Din cele mat cunoscute me­ 2 ZILE 12.30 Intermezzo liric : 17.30 Telex T.V. ;
zică uşoară ; 17,15 Muzică popu­
13.00 Telejurnal ;
I.C.S.H. dintr-un sat de pc toare şi vrem ru toată fiinţa („Slderurglstul“) ; CALAN ; Clo- lară ; 17.30 Piese corale ; 17,45 Ora lodii populare : 16.00 Coruri din 13.30 Mozaic muzical : 17.35 T.v. pentru specialiştii din
cirlla ; PETROŞANI :
Fantozlstll
Vreme schimbătoare. cu cerul
Valea Mureşului. O trinitate a să fim demni de a face parte* („Republica“) ; LONEA : Testamen­ specialistului ; IMS Muzică popu­ opere : lfi.lS Mici piese Instrumen­ temporar no ros. Vor cftdea preci­ 14.00 Caleidoscop sportiv In Ima­ Industrie. Utilizarea sitelor
dezvoltării lui profesionale, fi­ din acest detaşament de frun­ tul unul paşă („Minerul“) ; VUL­ lară şl uşoară : 18.30 G azda ra­ tale ; 16,25 Din melodiile ecranu­ pitaţii slabe. Temperatura uşor gini : e Zborul in alb o E- moleculare In procoselo chi­
mice ;
lui : 17.00 Radiojurnal. Sport. Bu­
dio : 19.00 O melodic pe adresa
chlnajul « Campionii — mln-
zice şi spirituale. te al ţârii". CAN : Sora cea marc : OR.\ş- dumneavoastră ; 10,20 Sport : 19.43 letin meteorologic : 17.10 Muzleâ ; variabilfl. drla noastră ; 18.05 Cur9 de limba franceză, lecţia
„Debutul meu de la 2 martie Din glasul vibrant de emo­ TIE i In oraşul ,,S“ („Patria“) : Două formaţii — două 6tiluri 5 17,15 Ateneu (reluare) ; 17,45 Pa­ 14,50 Telejurnal ; 43 ;
miraculos
Rebus
(„Flacăra") ;
Paul Chcnizer şl Lcs Brown : 20 03
va fi şi debutul in muncă. în ţie al cleclricienei Maria Balaş GEOAGIU-HAI : Jocuri neschim­ .Melodii româneşti — Interpreţi gini din opere româneşti : 16.03 17.00 Telejurnal ; 18.30 Alma Mater — emisiune pen­
tru studenţi ;
17.10 Magaz.ln duminical :
Amfiteatru literar ; 18,30 Muzleâ
viată. Voi trece, in acest an, de ia şantierul electrotehnic al bate ; BRAD : Eu. cu, cu şi cei­ şirâlnl : 20.13 Teatru radiofonic uşoarâ : 19.05 Sulta de balet ..La 19.00 Telejurnal ; 19.00 Telejurnalul do seară ;
din bancă la catedră. Saltul o 1 C.S.H. („îl dăruiesc şi pen­ lalţi („Steaua roşie“). serial • Aurul negru de Cezar Pe- piaţă“ dc Mihall Jora : 19,30 Curs 19.40 Clnt şl Joc. Program suatlnut 19.30 Actualitatea ştiinţifică ;
mare, plin de răspundere, dar tru fericirea .mea, Am visuri »rcscu. Scria I Comoara regelui de Jimba engleză. Cleiul IT. lec­ de Ansamblul artistic U.T.C. ; 20.00 Clntcec şl Jocuri populam
româneşti :
Dvomlchct : 21.20 Revista
ruccc-
cred că va fi si încărcat dc mari. sînt în clasa a Xl-a, sl RADIO «p’or — muzică uşoară : 22,00 Ra­ ţia a 22-a (reluare) : 19,50 Noapte 20.00 Filmul documentar „Marele 20,15 Roman foileton „Forsyte Sa­
bunâ. copil r 20.30 Ora specialis­
nobleţe. Să modelezi caracte­ sînt sigură că te voi realiza'’), diojurnal. Sport. Buletin meteoro­ tului : 20.50 Jocuri populare : 21.03 canion* : ga“ (XVIII) ;
re, să slujeşti tara prin a-î al colegului ci — lăcătuşul loan PROGRAMUL I : 5.05-0.(10 Pro­ logic : 22.20 Recital de operă Za- .Lucrări de Joan Absll r 21.40 Fo­ 20.1 J Muzică uşoară românească ; 21.05 Cintă d-alca, d-alc noastre.
creşte fiii, o ceva care îti îna­ Plcşa (..îl voi depune cu qîn- gram muzica! de dimineaţă : M3 nalda Pally : 22.40 Moment poclle : rum ştiinţific ; 21,30 Albumul etn- 20.25 Clntarc patriot şl partidului. Divertisment muzical ;
2.2.43 rntllnlro cu (jazz-ul t
23,13
—0.30 Muzicii şi actualităţi r 3.30
ripează voinţa, energia, pasiu­ dul la înfăptuirile de inîine. Revista literară radio ; îo.oo Cln- Fragmente din onrr.a ..Manon** dc tărcţilor celebri : 22.15 Cîntf» Do­ Emisiune do versuri ; 21.35 Gong — emisiune dc actuali­
tate teatrală ;
nea Dc la dascălii mei am luat la caro vreau să fie părtaşi toţi tcce pentru ect mici : 10.10 Curs Mnsscnct ; 0.03—3,00 Estrada noc­ rina Drâghicl : 22.30 Cronica plos- 20,35 interpreţi români, laureaţi al 22.05 Prim plan ;
lot ce ne-an oferii mai bun în coi şase fraţi ai mei"), al tînă- dc limba engleza. Ciclul II, l o turnă. ticâ ; 23.07 Mari muzicieni Infcr- Duminică unor concursuri Internaţiona­ 22.35 Campionatul mondial do pn-
le :
muncă şi în conduită. As vrea rului Vasile lurnc, coborit din ţia a 22-a ; 10.30 Clntcec dc dra­ PROGRAMUL 17 î fi.10 Melodii pretînd cicluri Integrale : 23.52 Me­ 21.00 Telejurnal ; tlnaj artistic Colorado Sprln-
goste şl jocuri popularei
11.n5
libere
gs. Proba de figuri
ca acolo în satul unde voi fi Maramureş să iacă să răsune Concert dc estradă ; 11.45 Sfatul distractive : 7.1© Cintă fanfara : lodii lirice : 0.02—1,00 Pagini mu­ R.30 Telejurnal ; 21.10 Filmul artistic : „Balul de bărbaţi ;
trimisă să profesez, să fac ca Valea Casagului dc cînlul He­ medicului ; 12,00 Muzică uşoară ; 7,37 Muzică uşoară interpretată la zicale contemporane. 8,51 Fantezie şl ritm — nuizicA slmbătă scara“ — producţie '3,25 Telejurnalul de noapte.