Page 73 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 73
Proletari din toate ţările, uniţl-vâ I
PEeroara Comite IN CAPITALĂ
Adunare
tului judefean consacrată „Zile* j
internaţionale
de partid pentru eliminarea |
Vineri, 21 martie a.c., a avut Ioc plenara Comitetu discriminărilor
lui judeţean Hunedoara al P.C.R. La lucrările plenarei
au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetu
lui judeţean de partid, membrii Comisiei judeţene de rasiale“
revizie, secretari ai comitetelor de partid şi cadre de
conducere din întreprinderile de construcţii ţi unităţile Cu prilejul „Zilei inter*
beneficiare, activişti de partid ţi ai organizaţiilor de naţionale pentru elimina
masă ţi obşteşti, ziarişti. rea discriminărilor rasia
A luat parte tovarâţul ANDREI CERVENCOVICI, ţef le", vineri după-amiază a :
de secţie la C.C. al P.C.R. Au fost, de asemenea, pre avut loc în sala Casei de ;
zenţi reprezentanţi ai unor ministere ţi instituţii cen cultură a I.R.R.C.S. din
trale. ANUL XXI. NR. 4422 SIMBATA 22 MARTIE 1969 Capitală o adunare orga
nizată de Ligo română de
Plenara a dezbătut măsurile luate de orga 4 PAGINI 30 DE BANI I prietenie cu
nizaţiile de partid ţi conducerile întreprinderilor be popoarele
neficiare d? investiţii, unităţile de construcţii ţi proiec ţ din Asia şi Africa, Uniu-
tare pentru reducerea ponderii construcţiilor, a duratei I neo Asociaţiilor Studenţi- i
de execuţie ţi realizarea planului de punere in func j lor din România şi Aso-
ţiune pe 1969, stabilindu-se măsuri corespunzătoare. O întrebare pentru conducerile întreprinderilor j j ciaţia Juriştilor, luat j
La adunare au
Luînd cuvintul, tovarâţul Andrei Cervencovici a sub i parte numeroşi oameni ai j
liniat necesitatea intensificării ritmului de execuţie ţi a I muncii din Capitală, stu-
întregii activităţi de materializare a investiţiilor pentru i denţi, jurişti.
a cuprinde in circuitul economic noi capacităţi de pro Cuvintul de deschidere :
ducţie, care să contribuie la înfăptuirea programului eco Ce mai avele de realizai în a (ost rostit de prol. univ. j
nomic de dezvoltare a patriei noastre. Stanciu Stoian, secretar
tn cadrul plenarei a luot cuvintul tovarâţul IOACHIM general al Ligii române j
MOGA, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. de prietenie cu popoarele
Plenara a aprobat apoi planul de măsuri cu privire ultima decadă a trimestrului ? din Asia şi Africa. Despre j
la aniversarea a 25 de ani de la eliberarea României însemnătatea acestui eve
de sub jugul foscist. niment a vorbit dr. docent ;
Alexandru Bolintineanu, •
Incepînd de ieri, între această lună se menţine rit Planul sortimental oferă tui colectiv caic în zilele di membru in Consiliul Cen- ; ;
trai al Asociaţiei Jurişti-
Organele comunale la lucru prinderile industriale din mul zilnic de realizate a dc asemenea posibilităţi de ficile de iarnă, a asigurat in tor din Republica Socia- \
stalaţiilor de cocsificare con
producţiei înregistrat în lu
a fi îndeplinit in
condiţii
judeţul nostru au intrat în
cea de-a 9-a decadă a anu na trecută — şi acest ritm optime. Un prim pas s-a şi diţii normale de lucru listă România.
lui. Au mai rămas deci 9 poate fi serios îmbunătăţit — făcut în acest sens. .Metro Un succes strălucit s-a O adunare asemănă
zile de muncă, ce constituie valoarea producţiei globale nomul economic" are satis obţinut şi la combinatul liu- toare a avut loc la uni ;
versitatea din Timişoara.
nedorean, unde preocuparea
facţia de a relata o seamă
suplimentare poate întrece
Orientare şi măsuri mestru. Este perioada cînd un sfert din angajamentul de succese în realizarea pre oţclarilor pentru sporirea şi fAgerpres)
actul final al primului tri
diversificarea producţiei dc
trimes
anual de 150 milioane lei
vederilor planului
în fiecare întreprindere e
forturile colective sînt anga Această cifră este pe deplin trial. După cum rezultă din oţeluri aliate s-a concretizat
jate total în activitatea pro realizabilă, iar colectivele situaţiile statistice, energeti- în depăşirea prevederilor ! „Luna preparate
există şi totuşi ductivă, cînd în atmosfera noastre de muncă îşi vor fa- cicnii din cadrul judeţului trimestriale cu 802 tone de lor culinare"
oţel aliat.
se
de lucru a colectivelor
Consemnînd aceste prime
simte pregnant
acţionarea
tuturor resorturilor capabi succese de bun augur, .Me In această perioadă se
expri
tronomul economic"
le să determine
realizarea
campanie agricolă în condiţii optime a sarci putea insera zilnic în coloa desfăşoară in unităţile
mă anticipat dorinţa de a
consum
nilor de plan.
cooperaţiei
de
Modul în care s-a muncit ce un titlu de cinste dacă nostru intră in această ul nele ziarului numele tutu „Luna preparatelor culi
de la începutul anului şi pî- vor raporta atingerea aces timă decadă a lui martie cu ror colectivelor care rapor nare" — un bun prilej
ss urneşte greu... nâ în acest moment permite tui obiectiv. asupra îndeplinit. Potrivit datelor, termen a planului trimes re a măiestriei şi talentu
tează îndeplinirea înainte de
pentru punerea in valoa
electrică
planul la energie
să se întrevadă cu optimism
O privire atentă
trial
lui bucătarilor şi cofetari
rezultate de valoare pe an
In perspectiva imediată a
tinue, intensive a agregate
fundamentează această pre
In etapa în care ne aflăm, tare Acţiunea este însă nu samblul economiei judeţu rezultatelor de pînâ acum pe seama funcţionării con zilelor ce urmează, sc între lor pe linia diversificării
continue a specialităţilor
sarcina centrală care se im mai la început. lui. Faptul că în primele zumţie Colectivele C. S. lor energetice, s-au şi pro văd cu certitudine rezulta bucătăriei româneşti, cu
pune la sate, atit în faţa Comitetul de partid a a două luni, producţia globa Hunedoara, U. V. Călan dus suplimentar 4,9 milioa te valoroase şi la alte sor specific local şi tradiţio
comitetelor comunale dc nalizat şi a stabilit măsuri lă planificată a fost depăşi C.C.V.J., F.C. Orâştie dispun ne kilowaţi-oră. Pe aceeaşi timente de importanţă ma nal. Cu această ocazie,
partid, cil şi a consiliilor şi referitor la punerea în or tă cu 29,G milioane lei, pro de posibilităţi pentru a con linie se înscriu şi eforturile joră pentru economia naţio au fost organizate expo
populare, a consiliilor dc dine a furajării animalelor, ducţia marfă vîndută şi în tribui substanţial la realiza muncitorilor şi inginerilor nală. La producţia de fontă ziţii de artă culinară —
•■nduccre a C.A.P., a spe iar în prezent şi-a concen casată cu 2C.8 milioane lei, rea sporurilor scontate In care deservesc bateriile de furnaliştii de Ia Hunedoara preparate de bucătărie şi
cialiştilor şi a mecanizato trat atenţia asupra sectoru iar productivitatea muncii cu acelaşi timp însă, se atrage cocsificare de la Uzina şi Călan mai au de produs coletârie — cu vinzare.
rilor este concentrarea tu lui zootehnic de la C A P. 1,1 la sută, demonstrează cu din nou atenţia întreprin .Victoria* Călan. Aici, pre 36 000 tone de fontă. Func Pinâ la sfirşitul acestei
turor eforturilor pentru c- Brănişca, unde nu s-a reali prisosinţă că în zilele răma derilor forestiere Haţeg şi vederile trimestrului au fost ţionarea intensă a agrega Cu un bilanţ bogat în luni, la restaurantele din
fectuarca la timp şi in con zat în primele două luni se din acest trimestru, exis Petroşani, I M Barza, .Vîs- depăşite cu 3 660 tone de se- telor, fără perioade de mers in realizări, î-au prezen Orâştie, Haţeg, llia şi Va
diţii agrotehnice corespun producţia de lapte marfă tă condiţii favorabile pentru coza” Lupcnt, .Marmura" micocs. Este adevărat, rezul tat şi furnaliştii din jude ta de Jos, ca şi în alte
zătoare a muncilor agricole prevăzută. sporirea masivă a valorii Simeria şi celor din indus tatul poate ii pus în bună AL. VALERIU ţul nostru. Ei au dat in unităţi, vor fi organizate
de primăvară. Acum, în a ...Pe agenda de lucru producţiei suplimentare. Ca tria locală, care periclitează parte pe seama micşorării contul angajamentului a încă 8 expoziţii de pre*,
ceste zile. se hotărăşte soar a celor două comitete argument, .Metronomul eco realizarea producţiei glo într-o oarecare măsură a proximativ 11 000 tone parate culinare cu vinza
ta recoltelor viitoare. comunale de partid sînt nomic" se foloseşte de cal bale. Aici trebuie să se ac sarcinilor pe luna martie. Se (Continuare in pgg»~ <q; 3 a( fontă de bună calitate. re şi 10 expoziţii perma
şi alte probleme : munca de cule bazate pe date statis ţioneze cu hotărire pentru cuvine însă a fi menţionată nente cu produse de co
primire in partid, rezolvarea tice care arată că dacă şl în recuperarea restanţelor. strădania deosebită a aces Foto : V. ONOIU fetărie.
Pe agendă — propunerilor făcute de ale
gători, înfrumuseţarea loca
aproape totul lităţilor ! Modernizarea unor
Deci, în ce priveşte cu In judeţ s-au terminat
noaşterea de către comitete
în ordine le de partid a problemelor ieri sesiunile de consti Sesiuni de constituire a consiliilor popu artere rutiere
care se pun la ordinea de tuire a consiliilor popu
— "La 16-martie era pre lare municipale şi conti In judeţul Harghil'Â se
văzut, prin planul de mun zi în etapa actuală — lu nuă să aibă loc sesiuni întreprind şi in ace'it an
ordine, nu
crurile sînt în
că trimestrial, să fie anali chiar „ca Ia carte", dar pe la oraşe şi comune. La
o serie de lucrări pentru
zat stadiul pregătirilor la „fază“, ancorate in actuali lucrările de deschidere a modernizarea unor artere
CAP . Gurasada pentru actualei legislaturi parti lare municipale, orăşeneşti şi comunale
campania agricolă de pri tate. care cipă membri oi Comite rutiere de interes econo
întrebarea firească
măvară — arăta tovarăşul se pune este : tului executiv al Consi mic şi turistic, tn acest
Aurel Pele, secretarul Co liului popular judeţean, sens, au început lucră
mitetului comunal de partid Cum se deputaţi judeţeni, acti deficienţe în problemele gospo xecutiv format din 17 membri. In cretorii şi au întocmit planurile comitetele executive şi comisii rile de asfaltare a dru
Gurasada. Consider că ori vişti de partid, reprezen dăreşti. calitate de preşedinte ol comi de muncă. le permanente. mului Coznteni — Tirgu
entarea noastră a fost justă, acţionează ? tanţi ai organizaţiilor de Luînd cuvintul, tovarăşul Ion tetului executiv o fost ales to- In oraşul Haţeg sesiunea a Secuiesc, core şerpuieşte
intrucît asemenea analize masă şi obşteşti, care fac Ardeleanu, preşedintele comi vorâşul Gheorghe Vasiu, prim- In alte localităţi ales ca preşedinte al comitetu pe sub enástele masivu
au fost indicate şi cu prile Practic, aceasta este pro parte din Frontul Unităţii tetului executiv ol consiliului secretar ol comitetului munici lui executiv pe tovarăşul Nico- lui Harghita şi se in
jul transmiterii sarcinilor de blema problemelor: cum Socialiste. popular municipal, a adresat un pal de partid, co prim-vieepre- lae Zamora, secretarul comitetu i dreaptă entre Oituz şi
Valea Uzrilui, locuri
de
către biroul Comitetului ju acţionează comitetele co apel către toţi deputaţii de o şedînte — tovarăşul Viorel Ră- In comunele şi oraşele cu zo lui orăşenesc dc partid.
for DEVA
deţean de partid. In cadrul munale de partid pen sprijini efectiv comitetul execu ceanu, iar co vicepreşedinte — ne agricole, sesiunile de consti Sesiunile de constituire de la mare atracţie pentru tu
rişti.
analizei s-a dezbâlut pla tru a mobiliza toate tiv in acţiunile de ridicare o tovarăşul Victor Zaharco. tuire a consiliilor populare poar comune au ales ca primari pe
iul de măsuri comun al co ţele, în primul rînd pe toţi nivelului gospodoresc-edilitor ol Printr-o hotărire o consiliului tă amprenta preocupării intense deputaţii Dumitru Voica — la Au îno^eput, de áseme
mitetului de partid şi al comuniştii, la materializarea municipiului reşedinţă de judeţ. populor municipal au fost nu pentru desfăşurarea în bune Hărou. loon Muntean — la Ro : nea, modernizarea şi as
consiliului de conducere al măsurilor stabilite pentru e Cinstea de a conduce primo miţi secretarul comitetului exe condiţii o lucrărilor ogrîcole dîn mos, loan Cosmescu — Io Orăş- faltarea drumurilor Sin-
porte o lucrărilor sesiunii
de
C.A.P. fectuarea în cele mai bune constituire o Consiliului popu HUHEDQARA cutiv, şeful miliţiei municipale, campania de primăvară. In o- tioara de Sus, Sabin Suba — crăieni — Tuşnad Băi,
O altă problemă de pri condiţii a muncilor agricole şelul circumscripţiei financiare celaşi timp, ele stabilesc mă la Gurasada, Aron Bran — la Gheorgheni — Topli|a,
mă urgentă de care se ocu de primăvară ? lar municipal Deva a revenit ş» preşedintele comitetului muni suri concrete pentru întreprin Bretea Română. Pompiliu T6- • Topliţa — Borsec, Biseri-
pă comitetul comunal de La acţionat se foloseşte în pensionarului ceferist Francisc Deputaţii municipalităţii Hu cipal pentru cultură şi artă. derea unor acţiuni edîlitar-gos- cani — Cristurul Secuiesc.
partid este impulsionarea să încet in itorul. Bodo, de 71 de ani. nedoara, reprezentanţi al side- Cele 8 comisii permanente fí podoreşti care să ducă Io în şală — la Unirea, Vasile Zgîrcea (Agerpres)
lucrărilor la grădina de le Mecanizatorii de la I M.A. Ascultind raportul comisiei de rurgiştilor, constructorilor, mine lese ou ţinut primo şedinţă de frumuseţarea continuo o locali — la Sormizegetusa, Ionel Zei-
gume (pregătirea paturilor Dobra încă se mai organi validare prezentat de deputa rilor, ol tuturor categoriilor de lucru, în codrul câreio au ales tăţilor noastre. coni — la Toleşti, Viorel Oncoş
calde, a răsadniţelor etc), zează ... tul Gheorghe Lupşe, sesiunea oameni oi muncii, s-au întrunit preşedinţii, vicepreşedinţii şi se- Cu acest prilej ou fost alese — Io Veţel, Pelru Baba — la j Noi staţii de
Cerbăl.
precum şi asigurarea şi ve Unele consilii de conduce a validat, cu unanimitate de ieri in sesiune de constituire o
rificarea seminţelor. re ale C.A P. se pare că a- voturi, alegerea la 2 martie a consiliului popular municipal.
— In atenţia comitetului hia s-au .recules“ după a- celor 119 deputaţi în consiliul Hărnicio, priceperea şi entuzias i centralizare
nostru comunal — arăta to dunârile generale şi acum popular municipal. mul ce le sînt caracteristice in
varăşul Miron Betea, secre cauta samlnţă, mai se uita S-o trecut apoi la alegerea, îndeplinirea sarcinilor de plan electrodinamică
tarul Comitetifîui comunal Ia vreme, mai întreprind cî- prin vot secret, a comitetului s-au făcut puternic simţite şi cu
de partid Brânişca — stă te ceva pe la grădinile de executiv format din preşedinte, ocest prilej.
antrenarea birourilor orga legume.. prim-vicepreşedinte, vicepreşe Prima parte a lucrărilor se Se desfăşoară intr-un
nizaţiilor de bază pentru Brazdele nu se trag singu dinte şi 12 membri. In funcţia siunii o fost condusă de loan : ritm intens construcţia u*
desfăşurarea cu succes a lu re şi bălţile de pe tarlalele de preşedinte ol comitetului e Papai, decan de vîrstâ al depu nor staţii de centralizare
crărilor de primăvară la ce cu grîu de pe luncile Mure xecutiv ol consiliului popular taţilor, asistat de deputaţii Au electrodinámico in corn
le două cooperative şi în sa şului nu se scurg fără şan municipal o fost ales deputatul rora Gostion şi Gheorghe Or- : plexele feroviare Coşlariu,
tele de deal. In şedinţa de ţuri... Ion Ardeleana, prim-secretar ol deon. După olegerea comitetu Sintana, Goleşti, Panteli-
lucru din 12 martie s-au Şi, aşa, în prima jumătate Comitetului municipal Deva ol lui executiv şi o comisiilor per \ mon, precum şi în toate
stabilit măsuri privind tar- a lunii martie la C A P. Bră P.C.R., co prim-vicepreşedinle manente, in faţa sesiunii a fost gările de pe linia Adjud
lalizarea culturilor, asigura nişca şi C A P. Gurasada (şi deputatul Octavian lenoşeseu, prezentată o informore asupra j — Bacău. Extinderea a
rea în întregime a seminţe în alte cooperative din a iar ca viceoreşedinte deputatul realizării planului de investiţii j cestui sistem de dirijare
lor, obţinerea unei viteze de ceastă zonă) nu se trăsese Gheorghe Gheorghe. Sesiunea pe primele două luni ale anu j | a trenurilor de persoane
şi marfă pe parcuri şt in
lucru de 8 ha la însămînţa- nici o brazdă, se lucra încă o ales 7 comisii permanente. lui. precum şi asupra lucrărilor staţii a fost necesitată de
Iui culturilor din epoca I la transportul îngrăşăminte Co secretar al comitetului exe gospodăreşti ce urmează să se
şi de 9,2 ha în epoca a 11-a. lor naturale şi împrăştierea cutiv o lost numit deputatul execute în ocest an. traficul in continuă creş
Ne preocupăm, de aseme celor chimice, nu s-a asigu Petru lacob. Gospodarii sînt hotărîţi să în j tere pe magistralele res-
pective, precum şi pentru
nea, de mărirea suprafeţelor rat integral sâmînţa. Un interes major o dovedit treprindă un mare număr de : asigurarea unui grad mai
arabile. Comitetul comunal Comitetele comunale şi-au sesiunea faţă de dezbaterea acţiuni obşteşti menite să facă
a antrenat în această acţiu prevăzut în planurile de mă măsurilor privind realizarea pla din Hunedoara — aşa cum au : mare de siguranţă a cir -
amintit
culaţiei. Este de
ne organizaţiile de partid suri subordonarea activităţii nului de investi|ii-construcţii, de propus alegătorii — un oroş ol că tot echipamentul teh-
din cooperativele agricole de I. MIRZA gospodărire şi înfrumuseţare o curăţeniei, zonelor verzi şi flo | nic este furnizat de între
producţie şi comisia sa eco rilor, un oraş de core Inimoşii prinderea „Electromagne-
nomică Au fost identificate localităţilor municipiului. Aceos- săi sîderurgişti şi constructori să i tica" din Bucureşti.
deja posibilităţi de a mări (Continuare in pag; o 3-a) to, intrucît sînt rămîneri Io In fie mîndri. Reolizarea proiectelor
suprafaţa arabilă cu 4 hec vestiţii, precum şl o seamă de Sesiunea a ales comitetul e- de introducere a centrali-
■ zării electrodinamice re-
vine institutului de specia
litate al C.F.R., iar mon
Frumuseţea acestei vremi tajul întreprinderii de e
de neobişnuită înflorire a drumare tehnică în presă, 7 lectrificare, centralizare
broşuri, 12 foi volante etc.
ştiinţei şi tehnicii, de dezvol CREAŢIA IN ŞTIINŢA ANGAJEAZĂ etc) a adus inginerilor Ilisie căi ferate — Bucureşti.
tare multilaterală a întregii Pasc şi Gheorghe Lefter ti (Agerpres)
vieţi economice şi sociale a tlul de doctor, le du ingine
[urii, conferă cercetătorului rilor Emanoil Manughevici,
— căutător asiduu, consec Stelian Caţavcla, Dumitru Un caz neîntîlnit
vent — teme majore ce-i an DEOPOTRIVĂ MINTEA Şl SUFIETUL Pricâ, Nicolae Meza, Eftimic
gajează întreaga personalita Gheorghiu, Nicolac Simţea, în zootehnie
te, maxima răspundere. Cre dreptul de a sc numi docto
aţia in ştiinţă găseşte azi ranzi, face ca numele lui Şte
teren propice de abordare, rimentală agricolă. Nu ştiu gic, în cel de amelioraţii, dc cii. Acestui deziderat işl con liste. Munca acestor oameni iuri de bază pentru judeţul fan Homorodeanu sau Mihai Zilele trecute, la Ne
dc aplicabilitate, dăruind dacă din portretul comun al agrofitotehnie, de legumicul sacră eforturile cercetătorii a demonstrat că pentru con ncpţru, cercetările lor pe li Guţă, loan Pop, Grigorc Po- greşti, in judeţul Satu
reale satisfacţii celui care acestor căutători aş fi putut tura sau pomicultură, in ori staţiunii dc la Geoagiu Pla diţiile pedoclimatice existen niă intensificării pomicultu- plăcinel, ale tuturor cercetă Mare, s-a înregistrat un
înmagazinează in cercetare desprinde un chip aparte, care din cele nouă laboratoa nul nostru tematic izvorăşte te in Lunca Mureşului cei rii s-au oprit asupra culturii torilor de aici să capete per caz neintilnit în zooteh
eforturi interioare. Cînd cu despre care să spun că are re dotate cu aparatură spe din necesităţile practice ale mai indicaţi hibrizi dc po pomilor cu portul mic, alto sonalitate, prestigiu. E per nie. O oaie a născut un
tele frunţii sc dcslind şi chi merite mai mari sau mai cifică, am intuit licărul unui agriculturii judeţului. Am rumb sint HD 101 şi HD 103 iţi pe portalloi vegetativi... sonalitatea conferită dc mun miel cu o inimă exteri
pul se luminează de bucuria mici. Rezultatul ştiinţific, izvor care mii ne se va revăr pus şi vom pune şi tu viitor cu care se pot obţine 7 270 Şiragul de studii, elabora ca, care aici, in domeniul cer oară, plasată sub gît. Ini
izbînzii, un drum escaladai despre care mi s-a vorbit sa in agricultura noastră. la dispoziţia unităţilor agri kg la hă, 7 450 kg la ha. Ex te aici şi aplicate pe pămintul cetării, concentrează un marc ma animalului, închisă de
o membrană, se alia in
îndelung, cu tenacitate, a aici, am înţeles că a concen mln socialism — dă glas cole concluzii şi metode noi perienţa lor a demonstrat Hunedoarei ori iu judeţele volum dc eforturi interioare, legătură cu aorta prin-
prins contururi şi un altul trat un volum de strădanii, gindurilor secretarul ştiin pentru sporirea producţiei eficienţa aplicării îngrăşă limitrofe, nu poate fi cuprins pasiune, răbdare, consecven tr-un mic orificiu, pulsind
se profilează in zare. Cerce de inventivitate şi dăruire ţific Gheorghe Lefter — vegetale şt animale*. mintelor in diferite doze şi iu chenarele unui repor ţă, dăruire, atribute pe care la intervale regulcte.
tătorul se află la confluen din partea tuturor, din partea ştiinţa reprezintă un impor Am pus şi vom pune... Sin epoci după semănatul porum taj ce se vrea doar mesage directorul staţiunii, Emanoil Cu toate îngrijirile a
ţa unui sfirşit şi început de întregului colectiv. tant factor de producţie. tetizare a muncii cotidiene bului, cercetările lor au re rul ideilor frumoase şi înalte cordate de Ana Drâquş,
eforturi cc-i angajează deo Am parcurs cele nouă labo Dezvoltarea intensivă şi mul încărcate de nobleţe, a ro liefat sărăcia in fosfor a u ce se nasc in salul cu livezi Manughevici le atribuia iu- proprietara mielului, tină-
Ircgului colectiv. E prestigiul
potrivă mintea şi sufletul. ratoare ale staţiunii cu pre tilaterală a agriculturii noas dului cules dc cercetătorii nor soluri (mai ales a celor de pe valea Gcoagiului. Şi cişligat prin nobleţea unei rul animal, cu inima si-
L'eopotrivă mintea şi su sentimentul că iu fiecare din ire, ca urmare a sarcinilor staţiunii in cei 12 ani dc podzolice), determiuin- ragul de studii elaborate aici munci puse in slujba unor tuotâ în afara corpului,
fletul Remarca am făcul o ele se naşte o nouă idee, o trasate de Congresul al cînd în satul din străvechea du-i să-şi îndrepte atenţia (concretizate iu 108 referate scopuri inaltc, care in anii -n-a puiul vieţui decit 66
intr-un sat huncdorcan — la grăunţă ce va incolţi in gră IX-lca al partidului, impu aşezare a Germisarei a prins spre ingrâşamintcle azotate, şi comunicări ştiinţifice, 85 noştri a căpătat titlul de di de ore. La dispensorul
Gcoagiu — in mijlocul celor dinile, in livezile, pe pajişti- ne introducerea in practica să se infiripe creaţia in ştiin asociate cu cele fosfaticc, articole in reviste dc specia rectivă. veterinar din Negreşti se
14 oameni dc ştiinţă de aici, Ic pămintului nostru. In la producţiei a celor mai noi ţă. O creaţie pusă in slujita studiile lor pc 128 de soiuri litate, 38 recomandări pentru întreprind cercetări asu
cercetători la Staţiunea expe boratorul de agrometeorolo- cuceriri ale ştiinţei şi tehni înfloririi agriculturii socia de mere au găsit cele 14 so producţie, 100 articole de în LUCIA LICIU pra acestui caz.
(Agerpres)