Page 74 - Drumul_socialismului_1969_03

M U L S U G M IilS M U l

R O M A N I I Î N Internatul Liceului „Avram lancu“

din Brad

0 istorie veche,
R O M Â N I A

Iniţială de Comitetul de le de la nordul Dunării de piesele de deosebit Interes este
Slal pentru Cultură şl Arta. jos. »Colonia Ulpia Traiano odlcula, monument funerar tn
in colaborare cu Institutul Augusta Dacica Sarmizegetu- formă de nişă cu pereţii or­
Romano-Geiman din Köln, ex­ sa** este impozantul titlu al namentat! cu sculpturi, singura aproape uitată
poziţia arheologica „Romanii oraşului, sculptat pe un mo­ construcţie de acest tip din
in România“, prin valoarea nument masiv de piatră ce, a­ Dacia păstrată in Întregime. Imagine din ex­
ştiintiiicâ a monumentelor şi semenea unei prestigioase cărţi Scena legendei antice a poziţia organizata
pieselor pe care Ie Înmănunchea­ de vizită, se Impune privito­ răpirii de către Zeus a fii­ la Kunsthaie (Köln).
ză, se relevă ca cel mai de rului prin masivitatea pietrei cei regelui Agemor din Tir,
seamă eveniment din lumea îmbinată cu măiestria şl grija Europa, e altă sculptu­ Conf. univ. dr. NESTOR LUPEI
muzeistică europeană a aces­ execuţiei. Aspectul atrăgător ră do la Micia, căreia în
tui început de an. Rodul mun­ al clădirilor din Sarmizegetusa arta funerară romană t se cu­ De curind, la Brad au fost terminate lucrările de con­
cii de aproape doi ani a unui noaşte numai o singură analo­ strucţie a două noi localuri, destinate internatului şi can­
larg colectiv de cercetători, a­ gie pe un monument din Ita­ tinei liceului „Avram lancu", care fşi sărbătoreşte in acest
ceastă manifestare ştiinţifică, lia Reprezentarea sculpturală an un secol de existenţă. La aflarea acestei veşti, conf.
de o amploare fără precedent realizata pe partea Inferioară univ. dr. NESTOR LUPEI, de la Institutul politehnic din
in analele muzeografici Manifestare a acoperişului unei edtcule, Timişoara, fost elev şi profesor al acestui liceu, ne-a
româneşti, şl-a atras unanima două busturi ale Meduzei, a­ trimis un articol despre încercările numeroase din trecu­
apreciere din partea specialiş­ şezate asemenea figurilor de pe tul acestei şcoli de a obţine sau dc a-şi construi un ase­
tilor din mai multe ţări. Iar muzeistică de cărţile de joc se Înscriu prin­ menea local. Redăm mai jos articolul.
gazdele o consideră o cinsti­ tre motivele ornamentale ates­ Coni! de la Orăştie
re atll pentru oraşul care o tate în arta romană provincia­
adăposteşte cit şl pentru ţoală mare prestigiu lă numai prin acest monument. eneraţia de profesori Consistorul din Sibiu a anulat
România. O ridicată valoare documen­ care a funcţionat la gim­ holărîrea comitetului şcolar,
Monumentele şl celelalte tară o are şi medalionul fune­ Din iniţiativa Comitetului In prefaţa volumului, au­ Anexa volumului ne pre­ G naziul din Brad, prin a opinat pentru menţinerea In­
vestigii arheologice din Dacia rar pe care este redată o fa­ judeţean pentru cultură şi torul face următoarele re­ zintă documente şi acte in anii 1894—1896, penlru a ve­ ternatului şi a sesizat depar­
selecţionate pentru această ex­ e sugerat printr-o veritabilă milie compusă din părinţi şl artă, a fost editată monogra­ flecţii : „In ambianţa gene­ fotocopii, fotografii vechi şi ni in ajutorul elevilor săraci tamentele de resort.
fia .Corul de la Orăştie",
poziţie reprezintă cel mal cu­ dantelărie de piatră ce Împo­ doi copii de vlrstă şcolară. volum jubiliar care sinteti­ rală a vieţii, tn care arta şi noi ale corului, ale dirijori­ şi sirguincioşi, în lipsa unui Comitetul şcolar, în mod os­
prinzător lot de antichităţi tri­ dobeşte exteriorul unul edifi­ Unul dintre băieţi e sculptat zează activitatea centenară, cultura au fost tribune de lor şi persoanelor care au internai şi a unei cantine, au- tentativ, nu s-a mai întrunit
mis vreodată de un stat peste ciu. Capul statuii de bronz a cu Instrumentele de scris din luptă pentru progresul so­ activat şi s-au străduit să înfiinţai „Fondul convictului" la următoarele şase convocări,
graniţele sale. Găzduite In împăratului Traianus Dacicus acel timp, stilul şl tăbliţa Im­ contribuţia de seamă a for­ cial şi naţional, corul de la ridice viaţa culturală a lo­ şi „Fondul Masa Studenţilor", paralizlnd activitatea în trebu­
sala de expoziţii (Kunsthaie) (249—251 e.n.), o admirabilă portanta monumentului constă maţiei adusă la ridicarea ni­ Orăştie, calificat prin focul cuitorilor din Orăştie. Cuvin- contopite ullerior în „Fondul rile materiale ale liceului. Du­
a oraşului Köln, Intr-o exem­ operă de artă, evocă ceva din In faptul că el constituie cea velului cultural-artistic al atitor Întreceri şi oţelit prin lul de încheiere al volumu­ Masa Sludentilor". pă sesizări, comisii ele. şl du­
ţinutului Orăştiei.
plară prezentare, urmele în­ eleganta şi rafinamentul cu mai veche imagine din provin­ promovarea cu bine a spec- lui cuprinde o sintetizare a Cu ţoale fondurile înfiinţate pă suspendarea pe un anumit
floritoarei vieţi economice şt care era amenajat forul (plata cia nord-dunăreană a unui elev Lucrarea a fost elaborată de semnificativei aniversări, din la acel gimnaziu, primele con­ timp a cursurilor, judecătoria
culturale din Dacia romană In publică) din Sarmizegelusa. şl a ustensilelor de care se lectorul Ion lliescu, de la U­ care desprindem următoa­ tribuţii au fost ale profesorilor, a plecat si internatul a luat
veacurile 1I-III e.n. oferă unoF Monumentele sculpturale din slujea Tn timpul învăţăturii. niversitatea din Timişoara, rele : urmate de dărnicia zărândeni- vechiul local.
mari mase de vizitatori posi­ piatră reprezentind diverse In loialitate, monumentele de fost un timp profesor la Li­ .La acest bogat secol de I lor. a hunedorenilor, a tuturor Se cerea însă un local nou.
bilitatea cunoaşterii dlrecle a zeilăti ale complexului pan­ pe aria judeţului Hunedoara ceul „Aurel Vlaicum din O- Pe marginea viaţă a corului de la Orăştie, obşliilor şi instituţiilor româ­ Vechea falangă de dascăli, du­
trecutului istoric al poporului theon roman, îmbogăţit de di­ incluse tn tematica expoziţiei răştie — un apreciat cerce­ prilej de înălţare şi bucurie neşti din cuprinsul Transilva­ pă terminarea construcţiei în
nostru. La această manifesta­ vinităţi ale populaţiilor incluse de la Köln, alături de celelal­ tător care, cu o sirguinţă de unei monografii artistică, putem face un suc­ niei. care funcţionează astăzi liceul,
re muzeistică, o contribuţie în­ în Imperiu, pe lingă faplul că te vestigii arheologice ale Da­ admirat, a strîns date şi do­ cint popas retrospectiv. Co­ Din fondul depus spre păs­ după terminarea sălii de t;
semnată au adus-o monumen­ ilustrează o viată economică ciei, ilustrează pregnant şt cumente legate de trecutul rul de la Orăştie este cea trare, o anumită parte a be­ naslicâ şi după dotarea cu
tele descoperite pe cuprinsul efervescentă în Sarmizegetusa. convingător că teritoriul daci­ şi viaţa românilor din acest mai veche formaţie din jude­ neficiului acoperea ajutorul mobilier, şi-a rărit mereu rîn-
judeţului Hunedoara, îndeosebi confirmă o intensă activitate lor s-a integrat unitar şi orga­ ţinut. Ei a reuşit să cuprin­ tacolelor de prestigiu date ţul Hunedoara, care s-a ridi­ dat elevilor săraci, cite 10 durilc şi s-a retras. Era sesiza­
cele provenite de la Ulpia Tra- artistică al cărei nivel nu era nic tn contextul avansatei vieţi dă in volum desfăşurarea tn localitate sau in alte cen­ cat totodată la înălţimea ce­ coroane lunar, costul mesei. tă şi prinsă în perspectivă şl
lana Sarmizegetusa, metropo­ cu nimic mai prejos fală de economice şi sociale o lumii cronologică a faptelor şi eve­ tre, a constituit un factor de lor mai bune coruri din Masa era asigurată la gazde­ construirea unui local pentru
la Daciei romane, şl de la celelalte provincii. Basorelie­ romane. Ele dovedesc că ro­ nimentelor deosebite din tre­ cultură. Prin întreaga varie­ Transilvania. Activitatea a- le cele mai bune, care, la Internat. In timpul crizei eco­
Micia, însemnat centru militar furi din marmură, lucrate cu manitatea pe acest pămînt a cutul acestui oraş, bogat fn tate a iniţiativelor, Orăştia ccstci formaţii constituie par­ sflrşilul lunii, Încasau banii. nomice, 1929—1933, statul a
şi civil situat In vecinătatea gust şi simţul proporţiei, sta­ găsit un loc prielnic de dez­ realizări culturale. Volumul a Îndeplinit tn veacul trecut te componentă a tradiţiilor Profesorii conlrolau dacă hra­ rămas neputincios, cetăţenii cu
cuprinde wn Valoros material
■(Pevei (comuna Veţel). Multe tuete de bronz, vase din lut voltare evolutivă, s-a înrădă­ documentar, repartizat pe un apostolat care, în mani­ culturale îndelungate pe care na era corespunzătoare sub inimă bună erau cu pungile
festările artistice, teatral-
cu cinste le-a promovat O-
goale, iar cei care transportau
d\n obiectele şt monumentele ars şi chiar din sticlă, obiecte cinat puternic şt a continuat capitole fn mod ; ( i m f t / i c , muzicale şi coristice, a atins răştia". raport cantitativ şl calitativ. Pî­ bogăţiile ţinutului. In lingouri
şl după retragerea oficialităţi-
din colecţia Muzeului judeţean de podoabă (libule, inele, bră­ ¡or romane la sudul Dunării, incit din acest punct de ve­ în formă un nivel cc depă­ închinat sărbătoririi cente­ nă la înfiinţarea Internatului, de aur, nu au făcut, In Brad,
1919, sute de elevi săraci
în
dere poale fi considerat ca
Deva sînt exponate de mare ţări, ace pentru păr) concură in anul 271 e n. o monografic complexă a o­ şeşte limitele stricte ale ama­ narului corului de la Orăştie, au avut în „Fondul Masa Stu­ nici o construcţie afară de lo­
interes* în tematica expoziţiei, la o minuţioasă şi documen­ Exponatele arată Europei a- raşului şi ţinutului Orăştiei torismului, iar în conţinut a volumul constituie o adevă­ denţilor* pe mama purtătoare calul propriu. Şi lumea s-a se­
rată cronică a evenimentelor
datorită caracterului lor de u­ tată prezentare a pulsului ac­ vfntul fără precedent pe care Activitatea corului este o- exprimat năzuinţa vie şi as­ culturale din acest'ţinut Au­ de grijă. sizai. Prin anii 1935—36, So­
piraţia permanentă spre li­
l-au imprimat anii contempo­
cietatea
„Mica* era dispusă,
In anul 1919, s-a înfiinţat un
nicate şt surse de date şl In­ idităţii colldiene ce se desfă­ rani ştiinţei cercetării trecutu­ glinduă fn mod cronologic, bertate naţională şi socială torul nu poate fi decît fe­ Internai, In localul vechiului totuşi, să „ajute* la constrflî-
formaţii «te nu sînt menţionate şura in urmă cu peste opt­ lui îndepărtat al poporului de la înfiinţare pină in zi­ a poporului. licitat călduros pentru stră­ gimnaziu. Capacitatea maximă rea unui Internat. Terenul rfra
lele noastre. Succesele obţi­
în izvoarele literare referitoa­ sprezece veacuri în cetatea în- noslru In totalitatea ei, expo­ nute pe parcursul anilor, per­ Făclia acestei luminoase dania depusă, pentru valo­ era de cca 90—100 locuri, ne- deja asigurat. Dar nu mai e­
re la lumea romană păstrate temeială de Traian pe clmpia ziţia este o valorificare ma­ soanele care, prin dragostea tradiţii, Idealurile şi aspira­ roasa contribuţie istorică a­ incăpător pentru cererile în xista colaborarea dintre con­
ducerea liceului şi comitetul
joră a tezaurului de antichi­
pînă tn zlle'le noastre mănoasă ce peste secole s-a tăţi romane din România, o şi priceperea lor, au ridicat ţiile poporului sint preluate dusă la cunoaşterea trecutu­ creştere, de la un an la altul. şcolar. S-a aşteptat revenirea
In anul 1933, devenind liber
Inscripţiile săpate pe altare numit Ţara Haţegului. contribuţie la întărirea rela­ prestigiul formaţiei, eveni­ şi duse mai departe de fiii lui unui ţinut românesc cu şi evacuat localul fostei şcoli la sentimente ma) bune.
Agilafia nervoasă In jurul
din marmură, provenite de la Micia este prezentă In ex­ ţiilor de prietenie între popoa­ mentele de seamă la care co­ credincioşi ai Orăştiei, care, adinei rezonanţe istorice. El civile de lingă gară, interna­ evenimentelor politice din
re, prin cunoaşterea cît
mal
Ulpia Traiana, vorbesc în cu­ poziţie cu monumente de artă cuprinzătoare a preţioaselor rul a luat parte sînt tot atî- minaţi de dorinţa de a ser­ este in acelaşi timp un bine­ tul a fost mulat în acel local Europa, norii grei si amenin­
tea dovezi eclatante ale ro­
vinte puţine dar concise de unice In Dacia romană şi toar­ valori materiale create de stră­ lului actiu al corului de la vi prin faptele lor poporul, meritat omagiu adus corului. iar tn locul internatului a tre­ ţători al hitlerismuiul revan­
măreţia reşedinţei provinciei te rare pe întregul cuprins al moşii poporului român. Orăştie fn viaţa culturală a continuă să se adune, sfl fn- cut judecătoria de ocol Brad. şard şi Imperialist au blocat
Totul părea bine aşezat.
Dacia, oraş ce se jidicase la întinsului teritoriu aflat sub LIVIU MARGHITAN oraşului, de-a lungul unui veţe fi să prezinte în cîntec ION VALERIU TODEA Din înalţ ordin, In toamna activitatea şi disponibilităţile
un mare prestigiu In tlnuturl- controlul Romei. Una dintre muzeograf la Muzeul veac de existenţă. noile idealurile socialistem, Orăştie anului 1934 s-a înfiinţat în financiare.
judeţean Deva Din toată agitaţia pentru In­
Brad o garnizoană militară, cu
un batalion de vtnători de ternat, au rămas planurile pe
munte. Pentru unitatea milita­ hlrtie de calc sl In copil. îm­
preună cu amintirile neplăcut
Ion lliescu, Ana Şoif: ră Insă nu se construia nimic le. Nu este lipsit de Intere;
la
In acel moment. Se apela
posibilităţile locale. Autorităţi­ să arătăm că tn anul 1937 s-au
întîlnit absolvenţii gimnaziu­
le militare şi civile au căzut de lui din promoţia 1887, la 50
acord ca unitatea militară să
C în te c © p o p u la r e m in e r e ş ti gă gară. unde funcţiona Inter­ de ani de Ia absolvire. Au do­
fie instalată în localul de lin­
nat, pentru construirea Inter­
natului, 21 000 lei. Toi în anul
natul. Urma ca judecătoria să şcolar 1937—38, Casa minieră
iasă din localul gimnaziului,
Rod al unor cercetări pe te­ găruî" etc., precum şl acele meiat : „Domnule jandarm, enciclopedie tn care aspectele a muncitorilor din Zarand a
ren, întregite de cele efectua­ creaţii care au ca obiect prin­ mă Jur ; / Nici-odată pita al­ esenţiale din viaţa şi lupta, ca Internatul să revină de unde donat 50 000 lei In acelaşi
te în periodice sau în volu­ cipal munca în mină (.La ba­ tuia n-o fur, / Dar dreptatea, suferinţa şl dragostea, tradi­ plecase, şl armata să se Insta­ scop. Fonduri care nu şl-au
me de către Ion lliescu şi A­ ie la-mpărâţie", .La baie la dar dreptatea aş fura / Şi-aş ţiile şi munca minerilor" sint leze. mai atins scopul, din cauza u­
na Şoit, volumul „Cîntece Fâureni", „Nicodim al lui Bă- împărţi la toată lumea*. prezente din plin. „Cîntece In acel timp, liceul păstrtn- nor tergiversări, a schimbării
populare minereşti" — primul dâu", .La bale la Hop", .La Figuri reprezentative pentru populare minereşti" repre­ du-şi caracterul confesional, de atitudine la cel care proml-
de acest fel din literatura baie la Lunguleşti“ etc.) sau lupta minerilor împotriva ex­ zintă o incontestabilă valoare, avea for de conducere locală seseră ajutor, din cauza pre­
noastră populară oferă ci­ viaţa de familie („De-ai ve­ ploatării şi nedreptăţii sociale iar multe din ele pot sta a­ un comitet şcolar, emanaţie a cipitării evenimentelor politi­
titorilor una dintre cele mai ni maică, la mină", .Mamă, din trecut sînt cele ale lui Vă- lături de marile capodopere reprezentantei gimnaziale con­ ce..
autentice comori spirituale mi s-o rupt şi şurţu" etc.) la lean holoangărul şi Săndruţul ale folclorului românesc stituită în spiritul „statutului Aşa că Internatul şl canti­
minereşti, care în ansamblul care se adaugă şi cîteva co­ Lupului, care convinşi de Jus­ Culegerea este însoţită de o organic şagunian". Acest co­ na..
producţiilor noastre folclorice linde, realizate după modele­ teţea luptei declară (primul) : documentată introducere, In Âu (ost construile numai a­
ocupă un loc deosebit de Im­ le tradiţionale (.Colindă mi­ „Bogătoi oi săraci, / Ortul lor care Ion lliescu realizează o mitet trebuia să decidă şt a de­ cum, 1n anii socialismului, pen­
portant. nerească", .La casă de băie? oi pricui / Cite zile oi trăi* exhaustivă cercetare a folclo­ cis, in 8 septembrie 1934, des­ tru instruirea în condiţii mo­
Materialul folcloric înmă­ sărac" etc.) apoi cintecele de sau (al doilea): „Şi-de-aici rului mineresc, evidenţiind fiinţarea Internatului şl răml- derne şl civilizate a tineretu­
nuncheat în volumul de faţă dragoste şi strigăturile. .Cîn- dac-oi ieşi, / Mulţi domni oi valoarea literară şi documen­ nerea judecătoriei în localul lui Zarandulul. O realizare de
provine din vestitele centre tecele populare minereşti" vor mai litrosî". Pentru ei aurul tară a acestuia, foarte puţin liceului. Comitetul şcolar a pă­ preţ în întlmpinarea aniver­
minereşti Roşia Montană, A­ fi astfel de un real folos fol­ nu-i al celor bogaţi, ci „a hă- cercetat pînă acum, de un sării centenare a liceului, care
brud, Brad, Crişcior, Săcă- cloriştilor in studiile şi cerce­ lui care-1 scoate, / Tîriindu-se glosar cu termeni specific mi­ răsit poziţiile şl răspunderea va avea loc în cursul acestui
rimb, Corna etc. şi cuprinde tările lor în vederea califică­ pe coate". nereşti, de indice alfabetic al faţă de ţoală truda creatoare an.
creaţii populare minereşti în rii noţiunii de folclor şi stabi­ Noile creaţii populare mi­ pieselor după titlu, de Indici şl măreaţă a comitetelor ante­
care este oglindită pe larg via­ lirea raporturilor dintre aces­ nereşti, realizate în spiritul de informatori şi toponimici rioare, şt ele tot emanaţie a
ţa de ieri şi de azi a mineri­ tea şi literatura minerească tradiţiilor folclorice, ca un e­ şi de o interesantă gamă de I
lor, cu toate obiceiurile ei revoluţionară, literatura ma­ cou a) condiţiilor bune de ilustraţii reprezentantei gimnaziale... Caiete
Din textele literare, intere­ selor populare viaţă ale minerilor din patria Publicarea acestei culegeri Liceul a fost somat să eva­
sante prin conţinutul şi valoa­ Consemnînd c o n v i n g e ­ noastră sînt şi ele bine susţi­ de către Editura pentru Lite­ cueze localul solicitat, dar
rea lor artistică deosebită se rile înaintate şi morale ale nute în culegerea de faţă. O­ nu s-a grăbit. A urmat evacua­ de literatură
disting In mod deosebit cînte- minerilor, »Cîntece populare glindind realităţile vieţii eli­ ratură are darul să întregeas­ rea forţată în 17 septembrie
cele de revoltă şi luptă minereşti" devin parte com­ berate într-o viziune adecva­ că patrimoniul nostru folclo­
(„Fraţi mineri nenorociţi", ponentă a vieţii spirituale a tă, acestea exprimă bucuria ric cu o originală şi valoroasă 1934. întreaga gospodărie a In­ I
si*£roA fe« CAIETE OE LITERATURA, e-
.Sus mineri, la luptă mare", celor ce suferă „Furtul drep­ minerilor pentru condiţii u­ colecţie dintr-un domeniu pu­ ternatului a fost scoasă tn dilalft de Filiala Braşov a U-
.Buje, ruje, ruptă" etc.), une­ tăţii" de către minerul ex­ mane de trai : .Cîntâ să ră­ curte şl In stradă. nlunll ScrlItorUor, este o publi­
le balade valoroase ca .Ver­ ploatat, cu scopul de a o îm­ sune valea/Că din mină ţin investigat pînă acum. caţie interesanta, închinata ex­
GHEORGHE SUCIU s .Glastra din fereostrá'* (acuarela). sul Cotroanţei", .Versul bu- părţi celor mulţi, ne apare ca s-a dus jalea*. Direcţiunea liceului şt ca­ clusiv literaturii. Ultimul nu­
măr, Intrat recent In llbrArll,
ciumanilor*, „Vâlean holoan- un act moral pe deplin înte­ Constituind .o adevărată DUMITRU LAZAR drele didactice au protestat. reprezintă de fapt una dintre
formele de colaboraro dintre
- •*— ■■ nn f - V ♦ ţ|*ll#p *—-in*!»* scrUtorlI din Judeţul no3tru cu
Filiala Braşov a Uniunii Scri­
Confruntarea la scenă des­ decît sub aspectul unui stil; Icm siguri că va emoţiona I.C.F.-ului, sau să ici ore su­ xiuni nemaiintilnite, dar to­ ririi. Fiindcă, ce altceva în­ artei lor Că nu este impo­ itorilor. Dintre scriitorii hu-
tuşi proprii şi
emoţional
plimentare de jonglerie in
chisă a valorilor interpreta­ el rămînînd doar un caz, în in viitor Scoţia, dar numai pauză la Circul de stat. funcţionale fiinţei umane. A­ seamnă veşmintul ales pe sibil conchidem, urmărind ncdorenl, au colaborat Ia a­
cest număr Neculal CMrlco.
tive proprii cerinţelor muzi­ timp ce cîntăreţul, dansato­ ca tenor, iar Charlotte Leslie, Fiindcă există modele ca Te tunci şi numai atunci etnd care-l îmbraci, clnd păşeşti cu răbdare şi încredere evo- Radu Clobanu, ion Cloclol «I
luţia in viitor a Luminiţei
cii uşoare cu întregul lor ar­ rul, mimul şi de ce nu poe­ Renata Paccini sau Danny reza, Barbara sau Juliette vei putea trăi, consumin- pe altarul sfint al scenei, nu- C. Gheorgbo Naidln.
NumArul se remarcA prin-
senal, incepind de la stil şi tul, luaţi la un loc, încep Doyle au rămas doar la ni­ Greco ! $i, dc la ele trebuie du-te ca un foc sacru pînă mindu-te vedetă ? Dobrescu. Vom reuşi s<5 ne-o tr-un conţinut bogat, m sec­
tcrminînd cu complexitatea să joace un rol din ce in cc velul unor apariţii de culoa­ să înveţi ce înseamnă eco dovedim noi înşine. Juriul torul creaţiei beletristica pre-
unui spectacol, a constituit mai important in satisface­ re cu toate calităţile lor uni­ nomia unui gest în momen­ la cenuşă, ca din aceeaşi ce­ Că nu este imposibil, ne-o i-a acordat ei opţiunea. Noi doralnA poezia, care reuneşte
apreciabile.
După
lateral
poate cea mai interesantă rea unor pretenţii ale publi­ tul lui maxim de expresi­ nuşă să renaşti tot tu, dar dovedesc existenţa acelora fi acordăm creditul. cltcva nume consacrate de
mult cu altele po cale de a­
trăsătură a celei de a doua cului. cum, cu tot palmaresul ei, mereu altul, vel putea ajun care ne au demonstrat — firmare : Lucian Valea, Darie
ediţii a Festivalului „Cerbul .Music-hal-ul', ca gen nou, Gigliola Cinquetti nu a mai vitate. Ce înseamnă „la mo- ge să baţi la porţile nemu- pentru a citea oară ? — magia Magheru, Nlcolae Sloe, Geor­
ge Boitor, Ion Armanu, Con­
de aur" de la Braşov. Anche­ LIVIU NICOLA stantin Durulirescu 9| alţlL A-
tele, reportajele, conferinţele lAturl de aceştia, prozele sem­
de presă au scos in eviden­ nate de Mlhal Araene, Radu
ţă o realitate revelatorie .' ne­ ,.CERBUL DE AUR* „CERBUL DE ARGINT" „CERBUL OE BRONZ" Clobanu şl Anaiol Gherman-
cesitatea vedetei ca mijloc schi contribuie la realizarea
unul conţinut variat şl sub­
complex de exprimare artis­ stanţial.
tică a unor creaţii muzica­ Bine reprezentatA şl deose­
le, singura în stare să satis­ bit de utlIA este partea teore­
tică a publicaţiei susţlnutA de
facă exigenţele unui public criticii M.N. Rusu, Volcu Bu-
care, indiferent de presupu­ garlu, Ennll Râdulcscu, Lucian
neri, teorii sau prejudecăţi, Valea şl Ileana Manole. Un
demonstrează că trăieşte şi începe să dea la o parte, in- rcuşit să ne stîrnească emo­ dul vulgar" să ridici o sprin­ documentat 9tudlu dc folclor pri­
vind poezia obiceiurilor de A­
gîndeşte la modul secolului stalindu-se fn arena muzicii ţia cu toată candoarea unei ceană atunci cind trebuie şi nul nou semnează Constan­
in ce fel trebuie, să-ţi porţi
CCX. . uşoare. Iată pentru ce Mihac- expresivităţi, care a rămas mina pentru a sugera aripe tin Catrina. Profilul numărului
Un fenomen, şi cu attt mai lei Mihai nu i s-a mai acor­ aceeaşi ca limite şi potenţial este întregit de o rubrlcA de
mult cel artistic, nu poate fi dat creditul pe care mulţi de-a lungul anilor. Atunci ? unei păsări rănite. Dar mai „Note".
CAIETELE DE LITERATURA
înţeles şi apreciat atîta timp dintre susţinătorii ei l-au so­ Sigur, că nici sărind in ex ales de la Barbara şi Greco se găsesc In toate librArlIle din
cît nu îl privim fn complexi­ licitat cu vehemenţă. Pentru trema cealaltă, calităţile a trebuie sft ştii cite minuni Judeţ. Reamintim cu acest pri­
tatea Iul Este o optică ge­ ce un Serge Davignac nu a llctice pentru un cmtdref- poţi înfăptui cu aceeaşi voce, lej cititorilor noştri cA se pot
publicaţie :
abona la aceasta
nerală a vremurilor in care mai făcut impresia unui sînt absolut indispensabile căreia ii împrumuţi de un­ LUMINIŢA DOBRESCU HANJA PAZELTOVA CONNY VINK prin intermediul Casei Judeţe- :
trăim şi poate dc aceea, vir­ Jacques Hustin la timpul Sau că pentru a ajunge o ve­ deva, din universul din ca ( C e h o s l o v a c i a I ( O tondaf ne a creaţiei populare — De- :
tuozitatea unui trubadur mo­ său, pentru ce Grant Frazer, detă trebuie să urmezi cursu­ re faci şi tu parte, acorduri iR o m â n io J va. :
dern nu ne mai interesează cu o voce despre care sin- rile fără frecvenţă ale şi accente, sunete şi infle-