Page 76 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 76
Aniversarea a 50 de ani de la proclamarea
Republicii Sovietice Ungare ED
Lo Budapesta înmînarea mesajului
Conferinţa publică din Capitală adresat de C.C. al P.C.R. către
C.C. ai P.M.8.U.
Cu prilejul împlinirii a 50 cadrui cărora zeci dc mii de oa România faţă de mişcările
de ani de la proclamarea Re meni ai muncii au condamnat in revoluţionare din alte ţări A- BUDAPESTA 21. — Cores secretar general al Consiliului
publicii Sovietice Ungare, In tervenţia şi şi-au exprimat calda cesle tradiţii au fost conti pondentul Agerpres, Al. Pin Central al Sindicalelor din Un
stitutul dc studii istorice şi solidaritate cu revoluţia pro nuate şi îmbogăţite de Parti tea, transmite: Delegaţia de garia Cu acesl prilej, tovară
social-politice de pe lingă C(J. letară din Ungaria Manifesta dul Comunist Român, a cărui partid şi guvernamentală româ şul Gheorghe Aposlol a înmi-
al RC.R a organizat vineri ţiile tradiţionale ate proleta activitate se caracterizează nă. condusă de tovarăşul nat mesajul adresat de Comi
după-amiază o conferinţă pu riatului român cu prilejul Zi pnn fidelitate neabătută faţă Gheorghe Apostol, membru al tetul Central al Partidului Co
blică cu tema : „Solidaritatea lei de I Mai în 1919 au înscris, de principiile internaţionalis Comitetului Executiv, al Pre munist Român către Comite
oamenilor muncii din România ca o lozincă principală, solida mului proletar, prin promo zidiului Permanent al CC. al tul Central al Partidului Mun
cu revoluţia proletară din Un rizarea cu revoluţiile rusă şi varea consecventă a solidari PCR., preşedintele Uniunii citoresc Socialist Ungar cu
garia". ungară Exprimînd punctul dc tăţii cu celelalte partide co Generale a Sindicatelor din prilejul aniversării a 50 de ani
La manifestarea care a avut vedere oficial al conducerii muniste şi muncitoreşti, cu România, care participă la les- de la proclamarea Republicii
loc In sala de festivităţi a Mu Partidului socialist, în deplină toate forjele progresiste, anti- tivitălile prilejuite de aniver Sovietice Ungare.
zeului de istorie a Partidului concordantă cu starea de spirit imperialiste, prin grija neslâ- sarea a 50 de am de la pro In numele conducerii de
Comunist, a mişcării revolu a oamenilor muncii din întrea bitâ pentru întărirea unităţii clamarea Republicii Sovietice partid şl de stat ungare, tova
ţionare şi democratice din ga tară. la 9 Mai o numeroasă mişcării comuniste şi munci Ungaro, a avut vineri o con răşul Gaspar Sandor a trans
România, au luat parte tova delegaţie a Comitetului Exe toreşti internaţionale vorbire cu Gaspar Sandor.
răşul Manea Măncscu, mem cutiv al Partidului şi Comisiei In încheiere, tovarăşul Du membru al Biroului Politic al mis mulţumiri conducerii Parti
bru ai Comitetului Executiv, generale a sindicatelor a expri mitru Petrescu a arătat cu le CC al PMSU, vicepreşedin dului Comunist Român pentru
secretar al C C al PCR, vi mat Ministerului de Interne găturile de solidaritate dintre te al Consiliului Prezindential. mesajul adresat.
cepreşedinte al Consiliului de protestul ferm al clasei mun oamenii muncii din România VIETNAMUL DE SUD. — Patrioţi sud-vielnamezi din regiunea Ouang Tri in timpul
Stat. membri ai CC. al PCR. citoare din România fată de şi Ungaria s-au ridicat pe o COMITETULUI CENTRAL AL unor pregătiri in vederea luptelor.
vechi militanţi ai mişcării intervenţia militară în Unga treaptă superioară după ce PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR
muncitoreşti din România, par ria, cerînd imediata ei încetare ambele popoare s-au eliberat B U D A P E S T A
ticipanţi la acţiunile de solida In continuare vorbitorul a de sub jugul fascist şi şi-au Dragi tovarăşi.
ritate cu revoluţia proletară citat numeroase exemple de luat soarta in propriile mîini. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crearea Re
ungară, numeroşi oameni ai solidaritate ale muncitorilor trecînd la construirea orîn- publicii Sovietice Ungare, Comitetul Central al Partidului Vietnam ul de sud
muncii, oameni de ştilntă, cer din diferite oraşe ale tării cu duirii noi. socialiste In anii Comunist Român adresează Comitetului Central al Parti
cetători. istorici, cadre didac proletariatul maghiar. O stră socialismului, relaţiile politice, dului Muncitoresc Socialist Ungar, întregului popor frate
tice. studenţi lucită manifestare a solidari economice, culturale şi ştiin ungar un cald salut tovărăşesc şi felicitări cordiale.
Au fost prezenţi ambasado tăţii internaţionaliste — a ţifice între Republica Socia Revoluţia proletară din Ungaria, din martie 1919, a
rul R P. Ungare la Bucureşti, spus tovarăşul Dumitru Pe- listă România şi Republica constituit o pagină glorioasă în istoria luptei clasei mun
dozsef Vince, şl membri al am trescu — a reprezentat-o gre Populară Ungară s-au dezvol citoare, a poporului maghiar Ea a reprezentat o verigă Patrioţii continuă seria atacurilor
basadei. va generală din 21 iulie 1919, tat continuu pe baza trainică importantă în lanţul marilor mişcări revoluţionare din
Cuvîntul de deschidere a fost care a cuprins muncitorimea a principiilor respectării inde Europa de la sfîrşitul primului război mondial, generate
rostit de tovarăşul Ion Popes- din Capitală, din Ploieşti, Ga pendentei şi suveranităţii na de adîncirea contradicţiilor sociale, stimulate de victoria
cu-Puturl, directorul Institutu laţi, Cluj, Constanta, Buzău ţionale, egalităţii în drepturi, Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie asupra obiectivelor inamice
lui de studii Istorice şi social- şi din alte oraşe ale ţării Ex neamestecului în treburile in Clasa muncitoare din România, masele largi popu
politice de pe lingă CC. al presia cea mai puternică a terne, întrajutorării tovără lare. organizaţiile lor democratice şi progresiste şi-au ma SAIGON 21 (Agerpres). — la poalele Platourilor înalte, nate pagube acestei baze (Co
P.GR. solidarităţii oamenilor muncii şeşti. ale internaţionalismului nifestat solidaritatea activă cu Republica Sovietică Un au iost bombardate de către mandamentul american de aici
din România cu revoluţia socialist Pe măsură ce ambe gară, s-au opus participării la intervenţia militară organi Conlinulnd scria atacurilor
Despre „Solidaritatea oame zată de puterile imperialiste şi la care au luat parte şi asupra principalelor obiective detaşamentele F.N.E. Agenţii a declarat că situaţia In aceas
nilor muncii din România cu proletară ungară, a relevat le ţâri îşi dezvoltă economia clasele exploatatoare din ţara noastră. Numeroşi fii ai po mililare, forţele patriotice au le de presă precizează că în tă zonă rămtne nesigură.
vorbitorul, a fost înrolarea a
revoluţia proletară din Unga numeroşi muncitori, ţărani, şi cultura, se creează condiţii porului român au luptat cu eroism, alături de proletaria bombardai în cursul nopţii de toate aceste atacuri, patrioţii După cuin relatează agenţia
ria* a vorbit tovarăşul Dumi militanţi revoluţionari din lot mai bune pentru intensi tul ungar, pentru apărarea revoluţiei, a tinerei republici joi spre vineri cu obuze de şi-au atins obiectivele vizate. France Presse, „senatorul*
ficarea colaborării multilate
tru Petrescu, vicepreşedinte al ţara noastră în rîndunle ar muncitoreşti maghiare morlicre peste <10 dc poziţii in- In luptele desfăşurate (n saigonez Bul Van Giai, caro
Consiliului de Stat. După ce matei revoluţionare ungare, rale dinlre ele, în avantajul In pofida greutăţilor şi adversităţilor întîmpinate, cla tările şi baze americano-sai- cursul zilei de joi, forţele pa a făcut zilele trecute un tur
şi spre binele popoarelor ro
a făcut o trecere in revistă a constituirea unor batalioane mân şi ungar. în interesul sa muncitoare, poporul ungar au continuat lupta revolu goneze din apropiere de Kon- triotice au ocupat timp de pes neu In provinciile de nord ale
condiţiilor in care s-a desfă roşii româneşti, alături de cauzei generale a socialismu ţionară şi după eliberarea de sub jugul fascist, au cucerit, lum. Ban Me Thuot. An Khe, te 12 ore localitatea Vinh Dien, Vietnamului de sud, a declarat
şurat revoluţia proletară unga alte unităţi militare interna sub conducerea partidului comunist, puterea politică, au Bonq Son şi Cam Ranh Ast situată la 15 km de Da Nang că populaţia din aceste provin
ră. vorbitorul a subliniat că ţionaliste Lupta dusă de fii lui. al întăririi sistemului înfăptuit adinei prefaceri în structura societăţii, în nive fel. la 20 km de Kontum, pa Luptele au fost deosebit dc
dala de 21 martie 1919 — clnd ai poporului român, singele mondial socialist, al progre lul forţelor de producţie, obţinînd succese remarcabile în trioţii au atacat unităţile do grele înregislrîndvi-se pierderi cii este deosebii de nemulţu
mită de comportarea autorită
s-a constituit guvernul munci vărsat de aceştia pentru apă sului şi păcii în lume edificarea orînduirii socialiste. Infanterie americane staţiona de ambele părţi. Dc asemenea, ţilor locale Totodată, el o re
toresc şl a fost proclamată rarea tînârului stat proletar Cu ocazia aniversării a 50 In lupta de clasă împotriva exploatatorilor, în opera te la Polei Klcng De asemenea,
Republica Sovietică Ungară — au contribuit la cimentarea de ani de la proclamarea Re de transformare revoluţionară a societăţii, oamenii muncii o tabără a trupelor de paraşu- forţele patriotice au reuşit să cunoscut că în provincia Qu-
a înscris o pagină glorioasă In prieteniei dintre oamenii publicii Sovietice Ungare, po şi comuniştii români şi maghiari s-au aflai alături, s-au tişli a SU A din sectorul An pătrundă în perimetrul bazei ang Napm autorităţile sat-
un
porul român adresează
Isloria mişcării revoluţionare muncii din cele două ţări, au sprijinit reciproc Khc. precum şi patru poziţii puşcaşilor marini americani de goneze au fost nevoite să aban
din Ungaria. După Rusia So constituit o vie expresie a cald salut poporului frate un Exprimîndu-ne satisfacţia pentru evoluţia relaţiilor de saigoneze de la Ban Me Thuot, la An Hoa, provoclnd însem doneze 152 de localităţi.
vietică. statul proletar ungar comunităţii de idealuri în gar şi-i urează noi şi tot mai prietenie şi colaborare tovărăşească dintre partidele, ţă
a constituit un nou exemplu lupta pentru eliberarea socia mari succese în edificarea so rile şi popoarele noastre, sîntem convinşi că acestea se
Insuileţilor pentru masele mun lă şi progres cietăţii socialiste, în munca vor dezvolta şi în viitor în interesul poporului român şi
citoare de pretutindeni. Temîn- Pentru activitatea lor în poporului ungar, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării co
du-sc de puterea de înrîurire sprijinul Republicii Sovietice pentru înflorirea şi prosperi muniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei păcii şi
a acestui exemplu, marile pu Ungare, revoluţionarii români tatea patriei sale. socialismului în lume. CURIER * CURIER • CURIER
teri imperialiste au organizat, au fost supuşi la persecuţii COMITETUL CENTRAL
la apelul forţelor reacţionare din partea autorităţilor bur- (Agerpres) AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
din Ungaria, intervenţia mili ghezo-moşiercşti. Procesele u
tară împotriva Republicii So nora dintre conducătorii gru
vietice Unqare La această In pului de la Budapesta s-au
tervenţie au luat porte şi cla prelungit ani de zile. După o Cel de-al 16 Salon interna • • • „EI-AI* pe aeroportul din Zu
sele exploatatoare din Româ existenţă eroică de 111 zile, Vizita delegaţiei guvernamentale ţional al invenţiilor s-a des rich.
Vineri s-au inlrunll la Ro
nia Este cunoscut. Insă, că Republica Sovietică Ungară a chis vineri la Bruxelles. Pes ma, in cadrul unor şedinţe Aniinţiod O eliberarea pe
te 1 000 dc invenţii sau pro
clasa noastră muncitoare, miş fost înfiintâ de forţele supe duse rezultate din invenţii separate. Direcţiunea Partidu cauţiune a lui Mordechai Ra-
carea revoluţionară din Româ rioare numeric ale interven- sint expuse de mai bine de hamin, aulori(ă(ile judiciare
nia s-au ridicat holărit împo tioniştilor, ale marilor puteri, române in M alayezia 20 de ţări, înlre care şl Româ lui democrat-creştin şi Comi
triva acestei intervenţii. au conjugate cu acţiunile contra nia. telui Central al Partidului ale cantonului Zurlch au pre
condamnat-o cu tărie şi au revoluţiei interne. După în Socialist Italian. Conducerile cizat că el va fi judecat In
partide politice
celor două
cîlcva luni, procesul său fiind
frângerea Republicii Proletare,
sprijinit activ revoluţia prole pentru Ungaria a urmat pe KUALA LUMPUR 21 (Ager ei naţionale, despre dezvol dinlre România şl Malayezia Italiene vor lua In dezbatere separat dc cel Intentat mem
tară din Ungaria Credincios pres) Delegaţia guvernamenta tarea continuă a relaţiilor co Scara, vicopremierul mala- • • • permanent criza care planează asupra brilor comandoului palesti
Reprezentantul
principiilor şi tradiţiilor sale rioada grea şi îndelungată a lă româna condusă de tovară merciale si cooperării econo yezjan a oierii un dineu în onoa al Uniunii Sovietice pe lingă
Internaţionaliste. partidul so dictaturii fasciste a lui Hor- şul Gheorghe Răoulescu, vice mice internaţionale a tării rea delegaţiei române, la care Organizaţia Naţiunilor Uniie, actualei coaliţii guvernamen nian. Agentul Israelian a pri
muncitorescă
thy. Mişcarea
cialist şl. împreună ni el. Co din România şi-a ridicat gla preşedinte «1 Consiliului de noastre Delegaţia română a au participat membri ai guver lakov Mallk, a adresat o scri tale dc centm-stinga ca ur mit permisiunea de a sc re
misia generală a sindicatelor sul, alături de proletariatul Miniştri, rare. la invitaţia gu mai avui discuţii ru conduce nului şi oameni de afaceri. La soare secretarului general al mare a punctelor de vedere întoarce provizoriu in (ara
au salutat cu căldură cuce vernului Malayeziei, lace o vi rile Departamentului planifică- dineu s-a toastai pentru tova O.N.U., U Thanl, In care cere divergente fn cc priveşte sa, urmînd să se pună la dis
rirea puterii de către proleta internaţional împotriva lero- zita oficială în aceasta ţară. cărll, Departamentului dezvol răşul Nicolae Ceausescu. cu să sc pună capăl tuturor for problema colaborării cu Parti poziţia judecătorilor atunci
regimul
rîi dezlănţuite de
cînd va fi convocat.
riatul ungar. In instrucţiunile liorthyst în anii 1920—1921 a avut convorbiri de lucru cu tării industriale, precum şi cu prilejul realegerii sale In func melor de discriminare intre cele dul Comunist Italian.
dale de conducerea Partidului Conducerea Partidului Socia ministrul comerţului şi indus oameni de afaceri ţia de preşedinte al Consiliu două state germane. Docu
Socialist din România se reco list şi a sindicatelor din triei. dr Lim Swee Aun, si a Conducătorul delegaţiei gu lui de Stat al Republicii Socia mentul menţionează Că nu
manda membrilor organizaţiilor România a lansai un viguros participat la un dejun oferit vernamentale române. Gheor- liste România, pentru dezvolta poate fi contestată existenta Pe poligonul din Jackass
acestuia „să ceară neamestecul apel către toţi muncitorii în de Uniunea camerelor de co qhe Rădulescu, a avut, de ase rea relaţiilor de prietenie din Republicii Democrate Germa Fiat (stalul Nevada). a fost
armatei în contra socialismu vederea organizării unor mari merţ din Malayezia. Au losl menea. convorbiri cu vicepre- tre România şi Malayezia ne şl Republicii Federale a Mai mult de două su încercată joi o rachetă cu
lui în Ungaria şl în Rusia". demonstraţii în ziua de 2G iu prezenţi membri ai guvernu mîerul Tun Abdul Razak asu Vizila delegaţiei române este Germaniei — care acţionea le de personalităţi poli propulsie nucleară. Această
Exprimînd public această po nie 1920 împotriva terorii albe lui şl numeroşi reprezentant! pra promovării relaţiilor dintr° urmărită cu interes de opinia ză ca stale suverane în toa tice, din rîndul adepţi
ziţie. socialiştii români au con st pentru boicotarea Ungariei de frunte ai cercurilor de fa cele două ţări S-a constatat publică din această tară. Pre te domeniile, Inclusiv cel al lor fostului ministru al rachetă poate fi folosită la
tribuit lnlr-o măsură hotărî- horthyste. ceri malayeziene Cu această cu această ocazie că există po relaţiilor Internaţionale. la afacerilor externe, impli călătorii mal lungi In spaţiul
cosmic, eventual pfnâ ta pla
toare la afirmarea in opinia Solidaritatea mişcării mun ocazie, tovarăşul Gheorghe Râ- sibilităţi pentru lărgirea cola sa. radioul şi televiziunea re kov Malik a cerut ca scri cate în lovitura dc stat neta Mărie. In eventualitatea
publică progresistă din Româ citoreşti din România cu re dulescu a vorbit despre rezul borării economice şi pentru latează pe larg despre aclivl- soarea să iic difuzată ca do eşuată au fost arestate organizării unei asemenea
nia a unui sentiment de sim voluţia proletară ungară, spri tatele obţinute do poporul mărirea volumului şi diversiM tatea şi convorbirile delegaţiei cument oficial al Adunării fn partea continentală a călătorii, rachela va fi pla
patie şi Interes fa|ă de revo jinul pe care proletarii ro român în dezvoltarea economi carea schimburilor comerciale român** Generale a O.N.U tării, Rio Muni In re sată fn spaţiul extraterestru
luţia proletară din Ungaria mâni l-au acordat sub dife giunea Koqo. de unde cil ajutorul unei rachete pu
Clasa muncitoare, mişcarea rite forme clasei muncitoare • • • este originar Ndonqo, ternice. după care ea ar
muncitorească din România — din ţara vecină au întărit şi La 20 marile a Intrat In vi fostul ministru de ex transporta cil ajutorul moto
a subliniat vorbitorul — mai mult legăturile tradi goare acordul cu privire la terne, au fost efectuate rului nuclear pe cosmonauţi
consecvente tradiţiilor lor ţionale de prietenie dintre cele u desfiinţarea vizelor Intre Iu mari razii de către for la destinaţie.
internaţionaliste, s-au solida două popoare. „ A f a c e r e a A n g u i l l a goslavia şi Republica Fede maţiuni ale „Tineretului
rizat încă de la început In continuare, vorbitorul a rală a Germaniei. In baza guineez“, organizaţie po • • •
cu lupta proletariatului ma spus : Evocarea evenimentelor acordului, cetăţenii celor două litică înarmată de către
ghiar, s-au ridicat cu hotărîro de acum 50 de ani a revolu ţări vor putea Intra fără vize şeful statului. Francisco Parlamentul malayezlan a
împotriva participării reactiunii ţiei proletare din Ungaria şi THE VALLEY (Anguilia) statutului viitor al insulei. In tin, aflată sub autoritate o in Iugoslavia şi respectiv. Macias, fn urma recen fost dizolvat joi fn vederea
române la înăbuşirea revolu a acţiunilor de solidaritate cadrul acestui referendum, landeză şl franceză. V. Os R.F. a Germaniei, unde pot telor evenimente din pregătirii alegerilor generale,
ţiei proletare din Ungaria, a- ale clasei muncitoare din 21 (Agerpres) — încă 300 de populaţia ar fi chemată să se borne, lider al opoziţiei din rămîne timp de 3 luni. . Guineea Ecuatorială In care vor avea loc la 10 mai
militari englezi au debarcat
dueîndu-şi contribuţia la spri România cu această revoluţie joi in Insula Anguilia după pronunţe asupra independen Insulele Virgine, a declarat timpul acestor operaţiuni La aceste alegeri vor parti
jinirea tinerei republici mun- confirmă spiritul internaţio ce populaţia locală a început ţei depline, asocierii cu Ma că Marea Britanie a cheltuit • • • au avut loc ciocniri Intre cipa peste 3 500 000 cetăţeni
citorcşti-tărănesti. In diferite nalist care a însufleţit întot o campanie de rezistenţă pa rea Britanie sau asocierii cu mai mulţi bani pentru aceas Liderul comunis! portughez, „Tineretul quinecz" şi
centre ale tării au avut loc deauna proletariatul român, sivă faţă de invazia britanică insula apropiată, St Kitts. tă invazie decît a alocat pen Alionso Grcgorio, şi condu populaţia locală, inciden • • f i
numeroase mitinguri, adunări, atitudinea frăţească de care Potrivit agenţiei UPI. se cre Webster a declarat ziariştilor tru această insulă în întreaga cătorul mişcării studenţeşti. te interpretate dc unii
In (a|a unui tribunal
din
manifestaţii şi alte acţiuni, în au dat dovadă socialiştii din de că numărul soldaţilor bri că aceste propuneri au fost ci istorie colonială. Un pro Jose Bernardino, au fost eli observatori din capitala Hol s-a deschis joi procesul
stalului, Santa Jsabel, ca
tanici trimişi în această insu remise şl lui Anthony Lee, test energic împotriva inva beraţi dc către autorităţile preludiu al unei noi în intentai fostului ofiţer SS
lă din Marea Caraibilor, a . împuternicitul" Marii Brita ziei a formulat şi Leonard portugheze In urma unei In cercări de lovitură de Aiois Docrr, iniţiatorul „mar
ajuns la peste 500, la o popu nii în insulă, care le-a res Heclor, preşedintele partidului tense campanii pentru amnis stat. Telegramele de pre şului morţii", în cursul că
Propunere românească adaptată laţie de numai G 000 locui pins. Mişcarea progresistă laburistă tierea lor. Un document ce să transmise din Guineea ruia peste 200 de femei şi-au
din
din Antigua. Studenţii
rînd amnistia şi cuprînzînd
tori negri. Joi a avut loc o
In cercurile politice engle
puternică demonstraţie de ze se subliniază că „afacerea Trinidad au formulat un pro aproape 5 000 de semnături a Ecuatorială relevă/ Insă pierdui viata. Docrr conducea
Heernbrechts,
Macias
în localitatea
că preşedintele
in Comitetul ar. 1 al Comisiei protest împotriva invaziei Anguilia" este departe de a test înaltului comisar brita fost trimis guvernului. EsIr este slăpîn pe situaţie, in Bavaria spre sfirşitul celui
nic, iar studenţii din Barba
victorie a campaniei
prima
fi reglementată ; complicaţii
britanice, la care au partici
pat aproape toţi locuitorii le ce ar putea surveni, atît pe dos au pichetat clădirea înal pentru amnistie în Portuga controlînd cu autoritate dc-al doilea război mondial
desfăşurarea
evenimen
o filială a unui lagăr de con
plan intern, cit şi extern, a- tului comisariat britanic. lia. telor. centrare nazist. La apropie
0J.U. pentru dreptul comercial insulei. Avioane engleze au meninţînd să transforme * rea trupelor americane, fn a
lansat nori fumigeni pentru
in
„victoria din Anguilia"
a împrăştia pe manifestanţi tr-un fel de „mic Playa Gi LONDRA 21 (Agerpres). — Din însărcinarea guvernu prilie 1915, el a organizat un
Ministrul de externe brita
convoi de I I00 deţinute din
internaţional In cadrul unui miting. Ronald ron" pentru diplomaţia brita nic, Mîchael Stewart, a con lui, Ministerul vest-qerman Comisia pentru problemele lagăr, pc care le-a pus să
al afacerilor interne a adre
Webster, „preşedintele provi
zoriu'’ al Anguillei, a decla nică (Este vorba de eşecul vocat la sediul ministerului sat Curţii constituţionale de externe a Parlamentului spa mărşăluiască pe şosea cale
său o reuniune a principali
răsunător înregistrat de inva
rat că a trimis o telegramă zia din urmă cu cîţiva ani a lor săi consilieri pentru a ela la Karlsriihe cererea de inter niol a aprobat vineri tratatul de 250 km fn decurs dc 26
GENEVA 20. — Corespon României a lost adoptată de guvernului de la Londra, în detaşamentelor de contrare bora un plan de acţiune In zicere a ziarului „Deutsche cu privire la cedarea către zile Pc parcurs. I57 de te
dentul Agerpres, H. Liman, corniţei, urmind a fi ssipusă co care a cerut organizarea unui voluţionari în Cuba). urma agravării situaţiei în Nalional-Zeltung", ziar care Maroc a micului teritoriu din mei au murit din cauza exte
transmite : In Comitetul nr. 1 misiei în şedinţa plenară referendum pentru stabilirea ţările din Marea Caraibilor reflectă Ideile politice ale nord-vestul Africii, lini. A nuării. iar alte 58 au fost a-
al Comisiei O.N U. pentru drep Potrivit agenţiei France dependente de Marea Brita Partidului Naţional-Democrat cest (ratat, care a fost semnat sasinalc de gărzile naziste
tul comercial internaţional a Presse, In ciuda campaniei nie. Potrivit unor surse in de extremă dreaptă. Ministe in luna ianuarie, urmează să care însoţeau convoiul. Doerr
început dezbaterea problemei propagandistice engleze, ni formate citate de agenţia UPI, rul Afacerilor Interne cere fie ratificat definitiv dc o se este acuzat de a fl ucis per
legale de armonizarea şl unifi meni nu mai la In serios a- ministrul de externe ar fi pri totodată ca editorului acestui siune plenară a parlamentu sonal două deţinute.
carea regulilor privitoare la cuzaţlile lansate la Londra mit însărcinarea din partea ziar, Gerhard Frcy, să I se lui, ceea cc la Madrid este
prescripţia in domeniul vînză- privind faptul că Anguilia ar premierului Wllson de a ela retragă dreptul de exprimare considerai o simplă formali • • •
fi căzut „pradă unor mafioţi”,
rllor internaţionale. bora măsurile ce urmează să a opiniilor, dat fiind că zia tate. lini se află sub ocupaţia Trei experienţe de stimu
ceea ce a şl fost folosit ca o spaniolă dc 35 de ani
Deschizind discuţiile, repre justificare pentru debarcarea fie luate în Marea Caraibilor rul pe care îl conduce caută lare a producţiei de gaze na-
zentantul Românie*!. Ion Nestor, „beretelor roşii". Paraşutişlii şi eventualele efective milita sâ submineze de mulţi ani o- luralc prin explozii Icrmo-
după o amplă expunere asupra britanici debarcaţi în Insulă re ce ar fi necesare in acest rîmluirca exislenlă in R F.G • • • nucleare subterane Ia apro
Un purtător de cuvint al
consideraţiilor social-cconoml- nu au găsit nici un fel de ar scop. Ministerului Afacerilor Ex ximativ I 400 m adfncime au
ce şl juridice care militează In me, iar interogatoriile luate Se precizează că în afara Potrivii unor dale statisti terne al Israelului a anunţat permis sporirea producţiei de
favoarea unei reglementări u- cîtorva cetăţeni nord-ameri- încordării provocate în Insula ce publicate de Ministerul ră autorităţile elveţiene au gaze în cadrul proiectului a-
nitarc, la nivel mondial, a pro canl nu au dus la nici un re Anguilia prin debarcarea u britanic al for|cl de muncă pus in liberlale, pe cauliune nicrican ..Gasbuggy”. Cele
pus crearea unui comitet re- zultat Numai un singur ase nor unităţi de paraşutişli bri şi productivităţii, la mijlocul şi sub obligaţia prezentării Irci experienţe au durat 30
tanici, situaţii de criză sînt de zile şl au avut drept re
strîns de specialişti care, pe menea cetăţean, Jack Hol lunii marile, numărul şome in fa|a tribunalului helvclic,
semnalate şi în alte teritorii zultat sporirea producţiei to
baza documentaţiei deja exis comb. considerat drept .con Barbuda ameninţă să urmeze rilor în Anglia a atins cifra pe Mordechal Raharnin El a tale. S-a anunţat ră au
tente şi a celei ce ar urma s3 silier” al Iul Webster, a fost exemplul Anguillei şi să se de 660 000, din care 590 000 deschis locul şi a ucis pe începui pregătirile pentru a
expulzat fără nici un fel de şomeri totali, reprezentind 2,5 unul din membrii comandou realiza o nouă experienţă cu
mal (ie procurata, sa întoc desprindă de sub autoritatea
explicaţii oficiale guvernului central din Anti la sută din loialul persoane lui palestinian care a atacat explozii termonucleare, ce va
mească studii şi un proiect de lor apte de muncă. avionul companiei israellene
In schimb, mult mai serioa gua. Populaţia din Ncvis a dura şase luni.
convenţie Internaţională. A se par să fie implicaţiile a adresat petiţii în care cere re
cest proiect ar urma să fie di cestei afaceri în alte teritorii vizuirea condiţiilor de asocie
din Marea Caraibilor. La St re cu St. Kitts într-o federa
fuzat guvernelor ţărilor mem
John, capitala Insulei Anti ţie sub egida Marii Brita "
bre In comisia O N.U. pentru gua, peste 0 000 de persoane In St Vincent, animozita
dxeplul comercial internaţional JAPONIA. — Aspect de la o recentă demonstraţie pentru au manifestat împotriva de dintre partidele politice a JRIER * CURIER ® CURIER
pace, desfăşurată in oraşul Shizuo.ra. Cu acest prilej, s-a ce
pentru observaţii şl sugestii. barcării trupelor engleze în tins, potrivit aprecierilor
rut retrocedarea Okinaweî şi abrogarea Tratatului de securitate
Susţinută şi de alte delegaţii, japono-american. Anguilia Proteste au fost ex la Londra, „un nivel peri
■propunerea reprezentantului primate şi în Insula St. Mar los".
REDACŢIA 01 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI : str. Dr. Petru Groza or. 85, lelefoo 23 17, 12 76, 16 65. — prinderea poligrafică Hancdoara-Devn.