Page 77 - Drumul_socialismului_1969_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ!
A N U L X X I Interviul acordat de
N r. 4 4 2 3
DUMINICĂ preşedintele Republicii Turcia,
2 3 m a r ile 1 9 6 9
4 PAG. 30 BANI Cevdet Sunay, cu prilejul
ADRESA
REDACŢIEI: Deva, apropiatei vizite a preşedintelui
str. Dr. Petru Groza
nr. 35 Ccnsiiiului de Stat
T E L E F O A N E :
1275-economlcă al Republicii Socialiste România
2317-scrlsorl
Nicolae Ceauşescu
8317-culfură-sport

ANKARA 22 (Agerpres). — ceastă vizită asupra relaţiilor
Simbâtâ dimineaţă, preşe­ de cooperare dintre ccic
Sesiuni de constituire dintele Republicii Turcia, două ţări ?
Cevdet Sunay, a primit pe
trimişii speciali ai Agerpres RĂSPUNS : Din rezultatele
a consiliilor populare şi Radioleleviziunii Române, obţinute pină acum ca urma­
reci­
re a vizitelor oficiale
Al. Cîmpeanu şi Mihaî Lazor,
şi le-o acordat următorul in­ proce efectuate înainte de că­
orăşeneşti şi comunale terviu : tre oamenii noştri de stat re­
iese că există un acord de­
ÎNTREBARE : Vă rugăm plin in vederea dezvoltării şi
domnule preşedinte, dacă diversificării raporturilor intre
Ieri au continuat să aibă Ioc sesiuni dc constituire vreţi să ne spuneţi cum opre- România şi Turcia. Pe de
olc consiliilor populare orăşeneşti şi comunale. Ia cioţi dumneavoastră şi opinie altă parte, aş vrea să
care participă deputaţi, conducători de întreprinderi publică din Turcia, vizita pe relev cu satisfacţie că
şi institut ii, invitaf i. Au luat parte membri ai birou- care o va întreprinde preşe­ intre cele două ţâri nu există
lui Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului e- dintele Consiliului de Stat al nici o problemă de reglemen­
xecutiu al Consiliului popular judeţean, activişti dc României, Nicolae Ceouşescu. tat. Preţuirea pe care o a­
partid şi de stat, în ţara dumneavoostră ? cordăm principiilor egalităţii
Sesiunile se desfăşoară sub semnul preocupării şi respectului reciproc, faptul
pentru rezolvarea problemelor curente şi dc perspec­ RĂSPUNS: Voi încerca, de­ de a nutri mutual sentimen­
tivă. Participanţii acordă n atenţie deosebită proble­ sigur, o marc plăcere şi sa­ te de bună vecinătate şi de
melor gospodăreşti, dezvoltării şi înfrumuseţării ora­ tisfacţie primind in ţara noas­ prietenie, ataşamentul nostru
şelor şi satelor noastre, precum şi desfăşurării la trâ pe distinşii preşedinte a1 sincer faţă de idealul păcii,
timp şi in condi(ii bune a lucrărilor agricole din Consiliului de Stat al Româ­ ne*au asigurat această situa­
campania dc primăvară. niei şi pe doomno Ceouşescu. ţie satisfăcătoare in care ne
Vom face împreună un tur de aflăm şi au consolidat tere­
orizont asupra relaţiilor din­
In sesiunile de constituire mitelelor executive tovarăşii : tre cele două ţâri ale noas­ nul pe care ne bazăm în dez­
au fost alese comitetele exe­ Vladlslav Laig — la oraşul Pe­ tre, care se dezvoltă intr-un voltarea relaţiilor noastre is­
cutive ale consiliilor populare trila, Valeriti Dan — la oraşul spirit de prietenie şi de bună torice. Sper că contactele ce
„Daca matriţele sînt de bună calitate, nu avem necazuri" — spun operatorii chlmlşti de Io F.C. Orâştie. finind cont Uricani, Miron Duşan — la vecinătate, şi vom proceda,
de oeest lucru, meseriaşii Nicoloe Maniu şi loan Itu din fotografia noastrâ, se străduiesc ca ori de cite ori confecţionează şi comisiile permanente. Au Cri.şcior, Tralan Crlstoi — la de asemenea, la un schimb vor avea loc in cursul aces­
matriţe, ele să fie cotate la cel mai înalt nivel tehnic. fost aleşi ca preşedinţi ni co- Băcia, Aron Balint — la Bătrl- de vederi asupra situaţiei in­ tei vizite, vor constitui o e­
na. Eronfra Greoi — la Bo- ternaţionale. tapă pozitivă şi efectivă din
Naţiunea (urcă, care întot­
şorod, Petru Herban — la Bu- deauna a urmărit îndeaproa­ punctul de vedere ol relaţiilor
nila, Emil Furdut — la Bur-
In locul seminţelor juc, Avram Fiîipaş — la Cer- pe toate fazele relaţiilor ro- noastre în diverse domenii, şi
vor contribui la cauza păcii.
mâno-turceşti, este pe deplin
teju de Sus, Teodor Vaslu —
încheierea anului la Ilia, Aurel Flllpescu — la conştientă de întreaga impor­ Profitind de acest prilej,
Mărtlneşti, Matei Fanu — la tanţă a acestei vizite. Turcia prezint naţiunii române, pen­
Peştişu Mic, loan Fillp — la se pregăteşte, deci, să pri­ tru core naţiunea turcă păs­
mească
statului
pe
şeful
in învăţămîntul germinează nepăsarea la Şoimuş, Ianoi Meltiş — la Dumneavoastră şi pe amabi­ trează respectuoase amintiri
Rapoltu Mare. Iile Râdulea —
Tomesti, Constantin Florescu la sa soţie cu un mare inte­ din trecut, salutul şi cele mai
— la Turdaş. Avram Murg — res şi cu călduroase senti­ bune urări ale poporului meu.
de partid la sate la Baru, Aurel Rotam — la mente de prietenie. Vă mulţumesc pentru că
Nu este nevoie de nici un sol a seminţelor nu înseamnă vedere că seminţele de mazăre, Puî. ÎNTREBARE : Cum conside- mi-aţi oferit posibilitatea de
argument pentru a demonstra altceva dccît a diminua cu bu­ ovăz şi trifoliene s-au asigurat roţi că se va repercuto a- a mă adresa naţiunii române.
Se apropie de sfîrşit activitatea in cercurile şi cursu­ necesitatea însămînţării la timp nă ştiinţă producţia ngricolă, a la timp. dar ele se „păstrai;“
rile învAţâmîntului de partid de la sate. In perioada a culturilor de primăvară. E- priva unităţile de posibilitatea în magazine şi după 20 martie
20 martie — 10 aprilie a c., în funcţie de desfăşurarea iectul întîrzicrii acestei acţiuni sporirii veniturilor băneşti. Mai a c
campaniei agricole de primăvară vor avea loc con­ este bine cunoscut de către grav este însă şi faptul că li­ La tărăgănarea lucrurilor a­ Pagana
vorbirile recapitulative care vor marca încheierea a- toii lucrătorii din agricultură, nele cooperative agricole dc gricole îşi aduc o parte de con­ Aprovizionarea agregate­
cestuî an şcolar. orice tărăgănare soldîndu-se cu tribuţie şi întreprinderile de lor şi secţiilor de produc­ Un nou sistem de
Anul acesta, în învăţămîntul de partid de la sate pierderi substanţiale de recol­ mecanizare a agriculturii Sem­ ţie dc la Combinatul side­
au studiat peste 13 800 cursanţi — ţărani cooperatori, tă. Este firesc deci şi stă în po­ nificativ este. să dăm numai rurgic Hunedoara cu ma­ instalaţie electrică
mecanizatori, muncitori şi cadre de conducere din sibilitatea cooperatorilor să e­ un singur exemplu, că la C A P. teria primă necesară, im­
I.A.S. — cuprinşi în 385 cercuri, cursuri şi cicluri de vite diminuarea producţiei prin Băcia un tractor a stat ncfolo- pune un volum mare de la autoturismele
conferinţe. organizarea temeinică a muncii Lucrările sit timp dc şapte zile din cauza transporturi. Cadrele de
O privire restrospectivă asupra desfăşurării invăţâ- si incorporarea seminţelor in lipsei unei anvelope specialitate au stabilii in­ româneşti
mlntului ne permite unele concluzii Principala carac­ sol în perioada optimă. Aspectele relatate denotă că MOZAIC troducerea unui sistem mat
teristică o constituie creşterea receptivităţii faţă de In această privinţă coopera­ nu sini puţine la număr condu­ eficient care să preia o
documentele de partid şi de stat nou apărute Orga­ torii din Simeria ne oferă un agncoSe cerile unităţilor şi cadrele teh­ parte din transporturile ce Autoturismele „Dacio"-
nizaţiile de partid ou reuşit în acest sens să îmbu­ exemplu care trebuie urmat de nice care nu au pus Încă la DUMINICAL se efectuează în prezent cu 1 100, autocamioanele,
nătăţească tematica de studiu, să orienteze dezbaterea fiecare cooperativă agricolă In­ trenuri uzinale şl autoca-J tractoarele şi alte tipuri
in cercuri a celor mai actuale sarcini reieşite din ho- ginerul Mitică Popescu nc-a de inimă preocuparea pentru a a- raioane de autovehicule româ­
tărînle partidului şi statului nostru în strînsă legătură relatat că la unitatea amintită siqura o temelie trainică recol­ In acest scop a început neşti urmează a fi echi­
cu principalele aspecte pe care le ridică activitatea tei. Deficienţele amintite re­ construcţia unei linii dc pate cu un nou sistem
economico-financiară a unităţilor agricole respective însăminţările din prima urgen­ flectă totodată si golurile exis­ & Trecerea lui Ni- benzi transportoare pcnlru de instalaţie electrică,
Dezbaterea unor teme legate de apărarea şi consolida­ tă au (ost terminate înainte de primăvară tente în activitatea organelor colae Balcescu prin aprovizionarea fabricii noi concepută de un colectiv
rea proprietăţii obşteşti, necesitatea sporirii continue a 20 marlie a.c. Seminţele de o­ agricole judeţene care nu s-au dc aglomerare cu minereu de specialişti din ţara
acumulărilor în CAP. , creşterea producţiei agricole văz, borccag si trifoi, pe. cele străduit în suficientă măsură Deva în 1849. de fler concentrat şi cocs noastră. Acest sistem, ca­
vegetale şi animale, dezvoltarea democraţiei coopera­ 45 hectare planificate, germi­ să impulsioneze termina­ metalurgic. Benzile vor cir­ re a început să fie pro­
tiste, folosirea raţională a fondului funciar, sporirea nează deja în sol $i la grădina rea pregătirilor înainle de • Cum să ne în cula pc sub cupola unei ga- dus in serie de Uzinele
cointeresării materiale, noua aşezare a impozitului a­ dc legume s-au semănat aproa­ declanşarea lucrărilor agri­ de reparaţii din Codlea,
gricol şi altele au suscitat un interes deosebit din par­ pe 15 hectare cu morcovi, pă­ abia acum .se trezesc" că nu cole Timpul fiind destul de grijim sănătatea psi este complet tranzistorizat.
tea cursanţilor. trunjel, ceapă şt păstîrnac, iar au asigurate seminţele. Consi­ înaintat nu mai permite re­ hică. Instalaţii El se compune dintr-un
Un loc important in învăţămîntul de partid la sate în răsadniţe s-au însăminţat le­ liul de conducere al C A P Dîn- flecţii şi aminări de la o zi la alternator, releu regulator
l-a ocupai studierea problemelor de educaţie moral- gume pe 980 mp Consiliul de cu Mare nu ştia oare pînă in alta, el impune Iniţiere« de O Jocuri distrae şi un dispozitiv de pro­
cetâţeneascâ şi a Statutului P.C R. Problematica aces­ conducere al cooperativei agri­ aceste 2ile că are nevoie dc acţiuni energice pentru execu­ eficiente tecţie. Construcţia sa foar­
tor forme de învâţămînt a fost orientată spre cunoaş­ cole s-a îngrijit din timp de seminţe dc mazăre, orz şi trifo- tarea în limitele perioadei op­ live. te simplă şi sigură, înlo­
terea temeinică a normelor şi prevederilor statutare procurarea întregii cantităţi de licne ? time a fiecărei lucrări de se­ de transport cuieşte agregatul clasic,
de către membrii de partid, in mod deosebii pentru seminţe necesare pentru colo zon. • Umor. alcătuit din dinam şi re­
cei nou primiţi, formarea şi dezvoltarea trăsăturilor 320 de hectare ce se vor însă- Nici cooperatorilor din Geoa- leu regulator, şi înlătură
morale ca cinstea, corectitudinea, principialitatea în mînţa în această primăvară. gin nu Ii se pot acorda circum­ N. TÎRCOB lcrll metalice aeriene ce va neajunsurile îndeobşte cu­
muncă şi viaţa sociala. Există deci toate motivele să stanţe atenuante, dacă avem In i( susţinută dc sttlpi înalţi noscute de şoferi. Noul
Aproape jumătate din numărul cursanţilor dc la sa­ credem că afirmaţia „nu avem de 15-23 metri. Acestea vor sistem de instalaţie a fost
le au fost încadraţi în cicluri de conferinţe. In urma probleme nerezolvalc la înce­ transporta, în fiecare oră experimentat o perioadă
unei largi consultări, organizaţiile de partid au reuşit perea acestei campanii“ are un de la staţia de expediţie şi indelungatâ pe tractoare,
să stabilească o tematică mai bogată, diversă. într-o suport temeinic. uzina rocsochimică spre .si­ dind bune rezultate.
mai strînsă legătură cu preocupările celor cuprinşi în Din păcate, exemplele dc a- lozurile agloraeraloruluj. 250
aceste forme. Datorită caracterului lor de informare eest fel se pol număra pe de­ tone minereu de fler con­ Folosirea apei
largă şi operativă asupra principalelor aspecte ale po­ gete. Situaţia inlilnilă în multe centrat şi 275 tone de cocs.
liticii interne şi externe o P C R . ele reprezintă pentru cooperative agricole in privin­ Pe traseul liniei de benzi ce va
membrii de partid şi pentru ceilalţi oameni ai muncii ţa asigurării seminţelor nu poa­ avea aproape 2 kilometri minerale în des­
de la sate un mijloc de îmbogăţire a orizontului de te da decîl impresia că pină la lungime se construiesc 12
cunoştinţe politice începerea Insămînlărilor ar niai staţii intermediare dc trans­ coperirea focarelor
Propaganda de partid a cunoscut şi la sate în cam­ Ii încă timD dc săplămîni sau bordare prevăzute cu bun-
pania electorală o puternică înviorare In cercurile chiar luni dc zile. Este Inexpli­ HAI LA NOI LA PA­ căre şl vibratoare pentru de infecţie
învâţâmîntului de partid lectorii şi propagandiştii cabilă pasivitatea şl indolenţa TURI ! Snu Ia prosoape. antrenarea uniformă a ma­
Cum vA place. Magazinul
au folosit din plin materialele electorale editate, popu- „Texllle*1 din OrAşilc. vă terialului transportat
larizînd pe larg marile realizări ale poporului nos­ de care dan dovadă consiliile sl A In dispoziţie eu un Terminarea şl punerea Dr. Tiberîu Romonu,
tru obţinute sub conducerea înţeleaptă a partidului de conducere ale C A P Peşli- extraordinar dc bogat sor­ în funcţiune a liniei de medic primar stomatolog
timent.
Producţie indige­
In faţa cursanţilor au fost prezentate şi explicate Ma­ şu Mic, Roşcanl, Jeledinţi, Den- na ţi din import. Din co­ benzi transportoare şi a u- la Policl inica staţiunii
nifestul Frontului Unităţii Socialiste — platformă po­ suş. Llvadea şi ale altor uni­ laborare (ncA n-a primit, nuf funicular aflat in con­ balneare Singeorz Băi, a
litică a democraţiei noastre socialiste — şi alte mate­ dar aşteaptA. Oricum, ges­ strucţie, va înlocui în experimentat cu succes
riale. La ridicarea nivelului propagandei în campania tăţi, care nici pînă acum nu au tionarii şi vjnzâ lorii sint folosirea apei minerale
pregAlit» : au rezervai o vi-
electorală şi-au adus o contribuţie însemnată activiş­ „găsi!“ timp pentru a prelua irlnA. Cclclatie două le-au flecare zi, 53 vagoane de radioactive in descoperi­
tii de partid şi de stat., cadre din economie, .nume­ seminţele de griu de primăva­ ocupat : una rn |2 pături, mare capacitate şi trei lo­ rea focarelor de infecţie.
Administrind timp de 3*4
roşi intelectuali care ou făcut expuneri, consultaţii, cealaltă cu 9 prosoape. comotive. In acelaşi timp.
strA-
Aşa rA, apreciind
au dat răspuns la întrebări pe cele mai felurile te­ ră, sîeclă sau ovăz repartizate daitia vilrinicrilor. fndrAz- se va asigura o aprovizio­ zile apă minerală, sub
me de actualitate şi de larg interes pentru toate cate­ prin Agrosem Orăşlle. Mai este nim sA facem o propune­ nare mai ritmică cu mate­ formă de injecţii intra*
goriile de cetăţeni. oare cazul să reamintim cadre­ re preşedintelui cooperati­ riale a celor două fabrici musculare, în doze mări­
(ULIU HANKE vei de consum din oraş : De aici, „colacii" realizaţi de către lucratorii laminorului de aglomerare din combinat te treptat pînă Io Î0 cen­
ajuta|l-J
cu nişte vitrine
director adjunct al lor tehnice care lucrează în u- pe cel de la ,,Textile". de sirmă al C. S. Hunedoara vor porni spre beneficiari. care pregătesc „hrana" fur­ timetri cubi, el a reuşit
Cabinetului judeţean de nitătile respective că aceste Mal au in magazin ptn- nalelor. să pună în evidenţă in­
partid seminţe trebuiau deja să ger­ zrtuil, slofe $1 n-au undr jecţii dentare latente,
sA le expunA. Acorda|l-le inaccesibile mijloacelor
mineze în sol şl nil in depozi­ prioritate, rA doar c m a­
(Continuare In pag a 3-a) obişnuite de investigaţie.
te ? A tărăgăna în continuare gazin plasat In... rentrut Mai mult, medicul a pus
centrului !
procurarea şi încorporarea In I.G.C.L. DEVA SE TINE la punct şi a metodă de
DE CUVINT. Sau cumva tratare cu apă minerală,
onorează promisiunile me­ Colectivul constructorilor hu- în stadii incipiente, a u­
canicii de la centralele ter­
mice ? Na r e importantă nor paradentopaliî. După
cine, ci faptul ri un c.uvlnt numeroase experimente
dat se respecta. Au curs clinice, dr. Tiberîu Roma-
toaiA iarna scrisori la re­ nu a demonstrat că apa
dacţie In care se sesiza nedoreni evidenţiat pe ramură
lipsa apei eolde ? Sigur cA minerală radioactivă în­
da. A promis conducerea lesneşte metabolizarea să­
1. G.C.L. Di*>* cA se rezol­ rurilor şi refacerea ţesutu­
vA ? O şlie toaiA lumea. Şl De peste două decenii con­ o (ost rodnic pentru ooî. Co­ o producţiei de metal. De re­ rilor afectate de paroden-
uite cA sc rezolvA ! Vrei structorii hunedoreni semnează lectivul nostru o îndeplinit tazâ.
sâ bei noaptea, pc Ia ora marcat este şi faptul că pe
2. un pahar cu npA rrcr ? stotorme actele de naştere planul de producţie în pro­ şantierele I.C S H s-o realizat
DacA al pus sticla In fe­ ale morilor obiective siderurgi­ porţie de 103.18 Io sută, o în anul trecut o productivitate
reastra bei, darA nit.,. mal ce şi social-culiurole ole Hu­ sporit productivitatea muncii In curînd: noi
asteptl : pe amindouA con­ o muncii de 81 200 lei pe sa-
ductele curge apă flnrtA ! Te nedoarei In această perioadă cu 9.58 Io sută şl o reolizot loriat, ceea ce echivalează cu
pomeneşti v \ o să vina a- ei au acumulat o vastă expe­ economii suplimentore de 13,1 depăşirea substanţiolă a nive­ căi ferate duble
rtim sesizări cA nu-l apA rienţă de muncă, s-ou afirmat milioane Iei. lului de productivitate stabilit
rece ?! Ce |l-e şi eu oame­ puternic în rîndul celor moi
nii Ăştia dorn’le ! Nici rum Traduse în limbajul faptelor, pentru finele actualului cinci­ Ministerul Căilor Ferate
nu pot! sA i mulţumeşti ; bune colective de constructori procentele dezvăluie aspecte nal a aprobat începerea unor
UNDE I LEGE. N’U-T TOC­ dm ţară Co o recunoaştere o impresionante din activitoteo Primind din nou distincţia lucrări de proiectare care
MEALA. Aşa glâsuic.şte o meritelor deosebite ale con­
vnrbA mai veche. In cazul constructorilor pentru obţme- de întreprindere evidenţiată au drept scop dublarea
de care ne nrunAm. Iepe. structorilor în ridicarea combi­ reo unor ritmuri înolte de lu­ pe ramură, lăcătuşul Ion Ar- liniilor principale Râzbo-
rsle — n vede şl o ştie natului siderurgic şi o oraşu­ cru şi punerea in funcţiune teonu, electricianul Mie Man­ 'eni — Teiuş — Vinţ şi
toaiA lumea : tocmeală rred lui. o contribuţiei lor Ia proce­ înointe de termen o obiecti­ dea şi inginerul Cornel Cră­
cA nu-l, pentru cA n-ai eu sul de industrializare a ţarii, Braşov — Teiuş.
rine te tormi. Si lat A de velor planificate, pentru per­ ciun, s-ou ongojot în numele Specialiştii in domeniul
ce. Spune legea rA pe n- colectivul de Io I.C S H. o pri­ fecţionarea muncii pe şantie­ colectivului de constructori co proiectării de căi ferate,
nmnlle porţiuni ale dru­ mit de 5 on consecutiv titlul re Sint deosebit de edifieo- in ocest on. munco lor pe care şi-au ciştigot un
mului Deva — Drad n-ai de întreprindere fruntaşă sau toore in acest sens măsurile schelele Hunedoarei să spo­
voie sA circuli cu mai mult evidenţiată în întrecereo socia­ prestigiu in ocest dome­
de 30 kn\/h ? — spune. pentru optimizorea pe bază rească în rodnicie In cinstea niu. atît in ţară cît şi in
Respectă cineva lepra as­ listo pe ţoro. de calcul electronic o progra­ aniversării unui sfert de veac străinătate, folosesc o se­
ta ? — v-o smin cu mina Ieri. pentru a şasea oară. mării. urmăririi şi execuţiei lu­ de la eliberarea patriei, ei au rie dc soluţii tehnice a­
pe inimA rA In ultima lu­ holărît să realizeze in primul
ni n-a f.Arnt-o nimeni. De constructorii ou trăit din nou crărilor. pentru mecanizarea vansate. In aceosfă pri­
tnrmcalA nu-l loc. neutru momentul sărbătoresc al de­ complexă şi orgonizorca ştiin­ trimestru 24,5 la sută din pla­ vinţă se remarcă utiliza­
rA nu te vede nlineul. cernării titlului de întreprindere ţifică o muncii pe şontiere nul anual de Investiţii, să asi­ rea cu succes a traver­
chiar de-nl face iot fl-nrl evidenţiată pe ramură, pentru Un succes de prestigiu pen­ gure punerea in funcţiune selor de prefabricate din
prin tot Snlmuşul Prin u r ­ înointe de termen a noii oţc*
mare Iepe e. tocmealA reolizările deosebite obţinute tru constructori este darea in beton precomprimot. su­
nu-i. deci totul e In rr- în anul 1968. funcţiune cu trei luni înainte larii electrice de la Hunedoa­ darea capetelor de la
Strungărîa de cilindri de la C S H. este dotată cu maşini de mare productivitate. Lăcătu­ rulA. Atunci. nu*!> In regu­ — Anul trecut, spunea cu ra şi a celorlalte obiective in­ şine, precum şi unele me­
şii Dumitru Chelaru, Schoser Horst şi Vosile Ciontoş efectuează lucrări de reparaţie la unul din lă 6emnelc de circulaţie ? de termen a lominorului blu- dustriale şi sociaf-culturale tode de organizare a pro­
strungurile moderne. Foto : V. ONOIU mîndfie îng. Gheorghe Moldt, ming „1300", realizîndu-se prin prevăzute in planul pe anul în ducţiei şi muncii pe şan­
N, ANDRONACHE directorul general ol I.C.S.H., oceosta sporirea considerabilă curs. tierele respective.