Page 78 - Drumul_socialismului_1969_03

vir2i9 i: ; , ..... i ■ ■; . iA¡-ir
!
ŞTIAŢI CĂ... MAI SCRIEM

JOSEF ZELENII, colaborator beton un material de construc­
al Laboratorului de tehnica de ţii denumit „Flcrit" ? Noul mo-
calcul de pe lingă Institutul de terial de construcţii este cu 60 NECROLOGUL?
raţionali2are a construcţiilor din Io sută moi ieftin decît beto­
Praga, a inventat un „calendar nul obişnuit. Folosireo lui vo
veşnic" ? Este vorba de un apa­ produce o revoluţie in tehnica Era noapte pe străzile S i- „M ă rg ă rita şi cu m ine", „SS
rat portativ care permite calcu­ construcţiilor din ţările dezvol­ m eriei, D oar o lum ină-două in a c ţ i u n e „ Crăiasa zăpe­
larea tuturor datelor pe o peri­ tate, deoarece materialul se m a i p îlp iia u ici, colo. Parcă zii", „N a v ig a to rii ruşi in j u ­
oada de 400 de ani înainte sau poate obţine direct pe şantie­ vedeam nişte m iin i ce sc a­ ru l fu n ii", „U n o m intre oa­
in urma. Pentru aceasta se pol rele de construcţii sou la uzine propiau de între ru pă toa re ga­ m eni", volu m ele I, 2, 3, „ V e-
folosi alit calendarele Iulian sau prin amestecarea fibrelor de ta să apese, să le stingă şi le rim şi V ele r doam ne", „O­
Gregorian, cît şi sistemul calen­ sticlă cu beton. pe aceste p u ţin e cîte erau. pere” , v o lu m u l l de M . Se­
daristic elaborat de O.N.U. Să mă lase c h ia r in în tu n e ­ bastian, „O pe re " v o lu m u l 8
VULTURUL auriu vede de ric u l în tu n e ric u lu i. La „ U r ­ dc Shalcespcare, „ T im p u r i
POTRIVIT dotelor stotîstice pu­ opt ori mai bine ca un om a sul negru" se închisese. U lt i­ grele", „în v ă ţa ţi lim b a en
blicóte de Agenţia internaţiona­ cărui vedere este considerată ca m ii c h e flii se pupau ca nişte gleză fără p rofesor", „Poves
lă pentru energie atomică, ?n perfectă (10.10 pentru ambii ursuleţi, ju rin d u -ş i intilnirea firi, a m in tiri, p ovestiri"
48 de ţări membre ale acestei ochi)? După National Geogra­ p e n tru a doua zi în acelaşi şi m u lte altele pină la ISO.
phic Society, un vultur adult
organizaţii funcţionează in pre­ poate să descopere un iepure punct. La gara n u te p oţi o­ In aceeaşi o rdin e am inteşte-i
zent 455 de reactoare nucleare?
rHrbflñB Trecerea Iui Dintre acestea 361 funcţionea­ la 800 m. Se poate spune că d ih n i că re p a ra ţiile au p r i­ pe Elena Sim edrea, m u n c i­
m it iz de inte rm in ab ile. U nde
vulturul are o vedere telescopi­
ză la centrele de cercetări şti­
toare la In d u s tria
la p te lu i
să-ţi aşezi oasele, trecător ne­
monooculară
că, microscopică,
inţifice iar 94 la centralele e-
Sim eria, M ih a i R otaru, de la
cunoscut p rin S im cria 1
şi biocularo.
lectrîce In 1974, numărul cen­
Na­
SPECIALIŞTII
de
Nicolae Bălcescu Om de-al nostru tralelor electrice nucleare vo li tional Geogrophic Io Society A h, am găsit. Ferice dc m i- Ş a n tie ru l 504 Sebeş, R om u-
de 242 iar producţia totală vo
că
marsuinii
joo-
afirmă
creşte de Io 14 000 la 100 000
megawaţi. co voluntar rolul de poznîc F O I L E T O N
pe la Deva în 1849 A uzisem de num ele lu i m u lţi ani in urm ă. N-a în ­ IN BELGIA s-a fabricat o sti­ pentru alţi morsuini ? Cînd o ne că-s isteţ. A m să mă Ins Dănescu, d in satul Reia,
femela este pe punctul de o
Don Cassel cu aproape 25 de d ră zn it să păşească dincolo cla excepţional de rezistenta şi naşte, ea scoate un fluierat şi p lim b toată noaptea. Să comuna Toteşti, L ucian M o-
Sc ştie că după înfnugerca Revoluţiei dc la 134S, ani înainte de a -l cunoaşte. de gard. A dat tircoale g ră ­ elastică? O foaie groasa de 1 o altă femelă soseşte repede ţin de u rit p a z n ic ilo r de la tocea, de la „ M a rm u ra " S i­
Nicolae Bălccscu a fost nevoit să părăsească Ţara Ii ştiam casa, locul şi d in d in ii, in care cireşii sădiţi mm şi lungă de 1 m se poale pentru o o ajuta. După naşte­ contractuală. M ă pornesc să m eria, loan O ltcan u , lăcătuş
Românească. spusele altora, de-o virstă cu rula intr-un sul cu diametrul de rea puiului, prieteno mamei o găsesc unul. Pe „30 Decem ­ revizie in halta C.F.R. Pcş-
Optimismul său. ataşamentul consecvent pentru el, n ăzbitiile. Don Cassel de el rodiseră A p riv it cim - 30 cm. ajută să-l păzească. Eo romine b rie ’ in sus, caut in în tu n e ric tiş, D u m itru Popa, lăcătuş la
cauza revoluţionară, dorinţa dc a urmări la faţa lo­ plecase d in sat m in a t de ja n ­ pia de sub dea lul C ap ul P is­ lingă noul născut cînd mama o u n ifo rm ă . In d re p tu l uşii U zina mecanică de reparat
cului desfăşurarea revoluţiei în Transilvania, dar mai d a rm i pe m o tiv că era d in culu i ... Şi, a început să p lin - UN SPECIALIST american a sa se îndepărtează pentru a-şi de la in tra re in biblioteca de m a te ria l ru la n t S im eria, lo -
ales idcca dc a uni toate popoarele asuprite ale mo­ altă ţară... Plecase in lum e gă. D in ochii lu i b ă trln i se realizat din fibre de sticlă şi căuta hrana. la club o voce groasă face sif Ilia , str. I M a i nr. 8 S i­
narhici habsburgicc într-o luptă comună împotriva de flă c ă ia n d ru şi n im e n i n u -l scurgeau la c rim i m a ri in ţă- să-m i stea răsuflarea. m eria, C răciun G u rb aii, fost
tiranici. îl determină să nu plece la Paris ci să facă rin a de pe m arginea d r u m u ­ — V ii in bibliotecă ? re v izo r con tab il la T ru s tu l
totul pentru a sc intilui cu generalul revoluţionar m a i văzuse. O a m e n ii satu­ lui. — N u văd la în tu n e ric să Gostat Deva, in g in e r G heor-
Bem. Intr-o scrisoare, adresată la 15 august 1849 că­ lu i il vorbeau d u m in ica pe Cită bucurie a simţii sa­ Experienţa unicâ in lome citesc. Şi la lu m in ă m ă des­ ghe Truşcă, dc la D irecţia re ­
tre I. Filipcscu, după ce ii spune acestuia, referin- m arginea şoselei. Le era dor lu l cind a a uzii de întoarce­ curc greu, răspund fîstîcit, gională C F.R. Deva, lo a n A r ­
du-sc la revoluţie că : „nu-i pierdut incă totul. Nu de el. C elor d in sat le c dor rea lu i Don Cassel. „Ş tiam (Sint, de fe lu l m eu miop). gint, tu rn ă to r la U zin a „V ic ­
s-a jucat decit un act, cel dc al doilea, care dc obi­ de to ţi acei care pleacă in n oi c-o să se înto arcă ’ spu ­ Un grup dc savanţi englezi a reuşit să fecundeze ovu­
cei este ccl mai frumos şi cel mai emoţionant, Bem lum e, in d ife re n t că le sint neau oam enii. le umane in cprubetă, relatează revista ştiinţifică „Natu- — H ai ! R efuzi ? înseam nă to ria " C ălan şi m u lţi a lţii
o să-l joace în Transilvania', arată hotărirca dc a n e a m u ri sau nu. D a r ce păcat să n-a m ai rc\ Experienţa, precizează revista, este unică in lume, in- că n -ai conştiinţă. pin ă la 150. Ei toţi cunoşc
pleca chiar in noaptea aceleiaşi zile în căutarea ge­ Aşa l-a m cunoscut şi eu tră it m ult. trucit mai întii ovulele au stat, pentru maturizare, două — A ra tă -te să ştiu cu cine „ lo c u rile de veci" ale surate ­
neralului. iar in descrierea itinerarului pe care tre­ d in auzite pe Don Cassel. N oi i-a m făcut o i n m o r - zile într-un mediu fiziologic adecvat, după care au fost intru la în tu n e ric într-o casă lo r noastre. Să-i a m inteşti in
buia să-l străbată, aminteşte localităţile Caransebeş, In tr-o zi de vară, cu c i­ m in ta re după datina p oporu­ plasate pentru citcva ore in(r-un incubator, iar apoi fecun­ străină, am grăit ceva m ai pom elnic, c h ia r d e s m u lţi.
Lugoj, Făget, Dobra, Deva etc. reşe coapte, Don Cassel s-a re ­ lu i său. Pe s tîlp u l de la ca­ date. Scopul experienţei este dc a rcimplanta, eventual, viteaz. Să afle şi alte volum e, b ib lio ­
Informat fiind că generalul Bem a părăsit Făge­ înto rs fn sat. N-avea p ul m o rm in tu lu i cineva scri­ ovulele fecundate în uter pentru ca embrionul să poată — N -ai să te căieşti. Decit teci şi bibliotecare despre
tul şi că s-a îndreptat spre Deva, Bălccscu, însoţit cu el decit un baston in ca- sese cu litere stingace : „D on avea in continuare o dezvoltare normală. Deci. nu este să te p lim b i... ci. Ş i cind v in să îm p r u m u ­
dc alţi doi emigranţi, Florescu şi Racoviţă, pleacă re-şi sprijin e a povara anilor. Cassel a fost om de al nos­ vorba de a lăsa un embrion uman să se dezvolte intr-un Vasăzică im i ştie şi gîndu- te c ă rţi să ştie că ce le a ju n ­
spre a-I intilni dar de la Orşova alege itinerarul S-a reîntors la casa pe care tr u ’ . mediu artificial o perioadă prelungită. Metoda savanţilor rile. In tru . 9 514 v olu m e îşi ge fn mină n-au să mai îna­
Caransebeş, Porţile dc Fier, Haţeg, Deva. o părăsise fără voia lu i cu N. PANAITESCU englezi, subliniază revista, ar putea permite tratarea unor aruncă o ch ii c o p e rţilo r spre poieze.
Ajuns la Haţeg, află că armatele împărăteşti ce forme de sterilitate şi evitarea unor maladii genetice. m ine ca spre un salvator că­ Părăsesc biblioteca c lu b u ­
veneau dinspre Valea Strciului, sc apropiau şi ur­ zut d in Cosmos. lu i d in S im e ria cu g in d u l la
mau să intre in oraş. Pentru a nu fi arestat, sc în­ — N oi ar tre b u i să fim soarta celor 150 dc volum e,
toarce înapoi la Sarmizcgctusa (Grădişte), dc unde, 9 064, începe vorba un rom an la conştiinţa o a m e n ilo r care
pe căi ocolite, prin munţi, a hotărit să plece la Deva. solid, cu inte rio arele coper­ le-au îm prum u tat... pe vecie.
După o călătorie de o zi prin munţi şi păduri, l§M @l ® ÜM Ol!? ţilo r m îz g ilitc de m in u ţe lc u­ La adresa lipsei lo r dc om e­
ajunge in satul Linjina. la 15 hm sud-vest de ora­ n o r celebri c itito ri n eglijenţi. nie am scris rin d u rile de fa ­
şul Hunedoara, unde a aflat că înainte cu o zi, ar­ — D R E P Ţ I — poziţie inco­ ACORD D ar d in 1966 pină azi 150 de ţă. Introducere la necrologul
mata generalului Bem s-a dezorganizat şi că acesta modă, m a i ales după chef. v olu m e au d isp ărut d in tre celor 150 de.., dispărute. Zic,
a trecut prin Munţii Poiana Ruscâi in Banat şi dc noi. An fost sacrificate. introducere. D epinde de ei
acolo, a luat drumul Orşovei. — M am a ta ce face ? Şi solid ul rom an îşi şterge dacă v o i scrie necrologul
Desigur că această veste a avut darul să dezamă­ — F O A R F E C Ă — fu g dc ea — M am a ? Face tot ce vrea. la c rim ile cc-i brăzdau filele. complet...
gească profund pe Nicolae Bălccscu. văzîndu-şi in to ţi plctoşii. — Şi tatăl tău ? — Te-am chem at că vreau C ind am ieşit in stradă se
acest fc) întregul plan revoluţionar năruit şi trezin- — Tata ? Tot a ş a ; face şi să facem ceva in a m in tire a lu m in a de ziuă. Cu povestea
du-sc deodată înconjurat din toate părţile dc vrăjmaşi. — D E M A G O G — p rim u l ca­ el tot ce vrea e a ! sufle te lor lor. A m auzit că asia „ tra gică " dc la b ib lio te ­
Ncavind altceva de ales, se hotărăşte să înfrunte re crede in p ro p riile sale m in ­ scrii. S crie-lc un necrolog. că n u m -a m m a i p lim ­
cordonul trupelor reprcsalc, pentru a ajunge in ciuni. DIALOG C h ia r dc-l in iţie m la 2 sau 3 bat. Ideea n ecro log ulu i insă
munţi, la Avram lancu. Intr-o scrisoare către I. a ni dc la d is p a riţia lor. H ai m ă chinuie. Sper totuşi să nu
Ghica, el spune : „Nu-ţi pot descrie ce am suferit — ID IO T — in v id io s u l deş­ — Tată, ce este un dialog ? să-ţi dau., numele „d is p ă ru ­ fiu obligat să-l scriu. D e p in ­
atunci văzind toate iluziile mele pierdute pentru tot­ tep tulu i. — C in d vorbesc doi o am eni. te lo r’ : „ Poezii" dc Eminescu, de de om enia celor care şi-au
deauna. Nu mai îmi rămînca atunci decit să vedem 2 volum e, „Teess d ’U rb e rv il- văzut num ele aici...
cum să ne scăpăm viaţa, căci ne aflam inpresuraţi — De exem plu, cind v o r­ Desene de M. BITCA le", .,A g e n tu l secret", ,,Kenil-
de duşmani. Drumurile spre Orşova imi erau închi­ — J U P IT E R — insulă astra­ beşti tu cu m ăm ica ? w o r th ’ , „O m u l a m fib ic", GEORGE IGNAT
se şi Orşova in depărtare. Puteam cu anevoinţă să lă, unde s-a re fug iat in sing u ­ — Nu. d ra g u l meu, a tu nci e
intru în ţară la Vulcan, dar ştiam că voi fi arestuit Model de rochie ce poate rătate zeul antic, a tunci cînd n um a i m onolog, fiin d că v o r­
îndată : am hotărit a trece printre ruşi şi a mă arun­ fi spălat perfect, deşi este şi-a p ierdut u ltim u l drept.
ca in munţii lui lancu. Plecai a doua 2i cu Florescu confecţionat din hirtie. El a beşte n u m a i m ăm ica.
şi Racoviţă spre Mureş, viind a trece acest rîu prin­ (ost realizat şi prezentat de o VAL ALEXANDRESCU
tre Deva şi podul Simerici (Piski)...'. casă de mode din Londra NELU PRODAN Poşta mozaic
Plecat dc la Linjina impreună cu însoţitorii săi,
Bălcescu a urmat direcţia Hunedoara — Sintuhalm.
Ajunşi in dreptul satului Sintuhalm, au poposit pe
un deal din apropiere, pînă Ia căderea nopţii şi, cu © 23 MARTIE © 27 MARTIE La redacţie am primit
scopul dc a culege informaţii din partea locuitorilor România : în 1847 s-o născut România : în 1952 o murit scrisorile tovarăşilor : Mi­
satului, dar aşa cum relatează in aceeaşi scrisoare istoricul A.D. Xenopol (m. 1920); scriitorul Ion A. Bossorobescu
către Ghica, ....ne pomenirăm cu un escadron dc co- în 1945 o fost publicat regula­ (n. 1870). ron Ţie, Vasilc Molodeţ,
zaci lingă noi Pădurea era departe. Hotărirăm atunci mentul pentru înfăptuirea refor­ loan luga, Adam Mihăilă,
a-i înşela şi plecarăm spre dinşii. Ie ziserăm că sîn- mei agrare ; Internaţionale : „Ziua mon­ Ion Marincscu, Ionel Pirvu,
tem ai lancului ctc. Ei ne luară cu dinşii, să ne dială a tineretului". Florian Dcziro.
ducă la Ludcrs. ce era aproape cu tabăra. Ştiam că Alte ţări : Fronţo — s-a năs­
acesta mă caută şi că arc pe lingă dinsul copoi... Pc cut, în 1749, Pierre Simon Lo- © 28 MARTIE Scrisorile dv. sint in lu­
drum ne împrietenirăm cu cozacii ce vorbeau româ­ plece, matematician şi astronom România ; in 1661 a murit cru. Duminica viitoare vă
murit
(m. 1827) ; în 1842 a
I neşte, Ic deterăm tutun. îi înşelarăm cu vorba, astfel scriitorul H. B. Stendhal (n. Vosîle Lupu, domnitor al Mol­ vom răspunde mai pe larg.
incit ne detc drumul şi ne Întoarserăm spre Mureş
dovei intre anii 1634—1653 ; în
pe care îl trecurăm a doua zi dimineaţa". 1783) ; Pokislon — în 1956 a anul 1944 o fost ucis luptătorul
Sc parc că după cc a scăpat dc soldaţi, pină di­ fost proclamată republica — comunist Ştefan Plovăţ (n.
mineaţa. Nicolae Bălccscu a dormit in Sintuhalm, sărbătoare naţională­ 1913) ; în 1949 a murit Alecu
dc unde a primit o seric de informaţii referitoare la Constantinescu, luptător pentru ORIZONTAL : I). Boboc dc floa­
cărarea de vreo Z km în hctarul satului, care ducea © 24 MARTIE lui, Constantin Romodon (n. cauza clasei muncitoare (n. re ! — Puful pApddlilor şl al bo­
la un alt drum pc teritoriul Devei, cc avea ieşirea Alte ţâri : Anglia — zilele in­ 1896) 1872) . bocilor ; 2|. Plunifâ insectelor — COLTUL nunul
lingă Mureş, la lecui unde funcţiona podui plutitor gineriei (între 24—28 martie) ; Alte ţâri ; Grecio — in 1821 Gingaşi soli al primăverii ; 3). Bo­
(brod) al Devei pentru Hărău, despre existenţa că­ Fronţo — o murit, în 1905, a fost proclamată independenţa Alte ţări : Cehoslovacia — boci in m eserie — Rlu în Manciu­
ruia documentele vremii ne dau numeroase infor­ scriitorul Jules Verne (n. 1828) ; de stot — sărbătoare noţîona- „Ziua învăţătorului" ; U.R.S.5. — ria ; 4). Amorul zburAtor : (pl.) —
Fir... pAscut ! ; 5). Ca iedera
pc
maţii. Itolîo — comemorarea celor 335 fo. 1943 a murit pianistul şi com­ casA — Dezlegători ; 6). In crtng ! \ 2 3 4 5 6 2 0 9 10 11 12
Astfel, prin acel loc Nicolae Bălccscu a trecut de partizani ucişi de către na­ pozitorul S. V. Rohmoninov (n. — A determina o concentraţie
Mureşul, indrcptindu-sc către Cimpeni, in tabăra lui zişti Io „Grotele Ardeotîne", în © 26 MARTIE 1873) . (citim.) — HoldA ; 7). Ca mdcrişul
Avram lancu unde a stat o lună de zile. Despre 1944. Alte ţări : Fronţo — in 1918 (pl.) — Sosesc la sArbAtoareu prl-
mAvoril (variantA) ; «). Nastasla —
această şedere in Munţii Apuseni, Bălcescu avea să a murit compozitorul Cloude De­ © 29 MARTIE CinlAret la arest ! — TufA reteza­
scrie mai tirziu că : ....românii dc acolo mi-au ară­ © 25 MARTIE bussy (n. 1862) ; Germania — o România : 1815 s-o născut ac­ tă ! ; 9). In amurg, 1« ceas de
tat multă dragoste şi jertfire*. dor... — Fondatorul dinastici ro-
România : s-o născut, in 1813, murit, în 1827, compozitorul torul Costoche Caragiole (m. mâno-bulgarc ; 10). Trufanda dc
Dr. IOSIF JIVAN, Cezar Bollioc. poet, publicist şi Ludwig von Beethoven (n, 1770); 1877) ; în 1963 o murit acad. grddlnA — Arb.ust exotic cultivai
Prot. ION FRAŢILA om politic (m. 1881) ; s-a năs­ Italia — în 1893 s-o născut Pol- Troian Sâvulescu (n. 1889). şl la noi ca plantA ornamentală
(pl.) ; 11). Mireasa din llvadA : —
de la Arhivele statului cut, în 1892, Sonio Cluceru, Ar­ mîro Togliotti (m. 1964) ; S.U.A Internaţionale : La Cannes se Decor dc primAvarA cu nelipsiţii
Hunedoora—Deva tistă o poporului (m. 1955) ; în — a murit, în 1892, poetul Wolt deschide primul festival interna­ îndrăgostiţi : ; 12). Divina clntA-
1958, o murit Artistul poporu­ Whîtmon (n. 1819). ţional de pictură. rcaţâ (pl.).
VERTICAL î 1). CorAbioare cu
..pînze" multicolore strAbAtiud
vAzduhul primăverii — Cepe : ; 2).
Minusculi lampagil In serile de
vard — Garanţie ; 3). ..Parcul" cu
Sănătatea psihico este capi­ rîndul lor dacă sint utilizate lârrdmloare — Roze ; 4). Duşi cu
tolul cel moi de preţ şi Io drept iraţional sou fără supraveghere mingea pe gazon ! — PrlmAvara li
vorbind singurul de care dispu­ CUM SĂ NC INGRIMA medicală pot deveni periculoo- aduce o vacanţă • ; S). Hoţul de
pul (dim. pl.) — lncArcaţi cu flori
ne in mod real persoana uma­ se. roze : C). Albinele cu treburi prin
Din activitatea practică om
nă. observat că vitaminele constitu­ gi-AdinA ; 7). 1‘ămintul sfint —
Loc dc durere — Ion Horea : *).
In legătură cu aceasta se pot
te : dacă putem conserva acest SĂNĂTATE* PSIHICĂ ie un oliat util în lupta pentru Unul şl una! — împletitura dc nuiele
pune două întrebări : prima es­
Cuculct —
— Zile romane : f»).
prevenirea şi tratamentul îmbol­
MuncA de primAvarA ; 10). Inter­
capitol cît mai intact ptno la năvirilor psihice. Este preferabil jecţie Ia greu — Lac in Canadn. II). Lâncl — P — Leneş ; 12). Ani
— Partitura cucului : 11). O cupa Dezlegarea jocurilor
— Tratament ; 13). NA — Lainici
sfîrşitul inevitabil al existenţei Amintesc în continuare un olt şi anume : frîco. Aceasta, con­ ca acestea sa fie consumate cu parfum ; — Animal tropical : — Al.
noastre, în pofida complexîfico- ficoce de prevenire a crizelor ştientă sau nu, subminează con­ sub formă naturală ca fructe, le­ 12). CAmflşi de primAvarA — Oas­
rii continui a vieţii sociale nervoase factor pe cît de neglijat pe atît ştiinţa noaslră, paralizează ini­ gume, produse de origine ani­ peţi ni prlmdvertl. apărute în ziarul ,.C A S E"
drept consecinţă a evoluţiei ra­ Urmarea directă a acestui de împortont şi anume somnul. ţiativa, reţine atenţia asupra u­ mala etc., sou lo nevoie ca de Cuvinte rare : ILE — TAL.
Spun pacienţilor mei ca somnul
pide a ştiinţelor şi o tehnolo­ proces este ocuparea poziţiei ce­ nor obiecte sou fapte in mod exemplu pe timp de iarnă sou ZENO TURDEANU nostru nr. 4417 ORIZONTAL : 1). LAcaş - Co­
nac ; 2). Odâiţd — Lari ; 3). Câ-
giei şi o doua : daco nu cum­ lei moi adecvate în societatea adine şi suficient de prelungit obsesiv, ceeo ce are drept lo începutul primăverii chiot mâruţâ — CI ; 4) AS1 — Arena —
va este posibila mai multă sa- noostrâ în plin ovînt creator, cu este un psihiatru moi bun de­ consecinţă pierderea echilibrului sub formă de medicamente. „Panoramă ardeleană" N ; 5). T — Numâr — Cal ; 8). AP
cît cel mat bun psihiatru din
nătotc psihică pentru noi şi alte cuvinte : omul potrivit în psihic. Combotereo fricii o vom E bine să nu uităm că preve- — RU — Etac : 7). Rac — Tineret ;
ORJZONTAL : i). Sarmizcgctu­
pentru generaţiile viitoore. locul potrivit în raport cu posi­ lume şi e firesc să fie aşa. In iniţia şi conduce pe toate căile nireo îmbolnăvirilor psihice este Triunghi sa ; 2). lila — Lehla — EV ; 3). 8). Local — R — LA ; 9). Casa —
Etaj — P ; 10). Oţell — Usitc ; 11).
Consider că se poate răspun­ bilităţile sale şi cu cerinţele so­ posibile incepînd cu discuţiile mult mai uşoară decit tratomen Mintia — E — Teba ; 4). Ega ~ Sera — Acaret.
de afirmativ lo ambele între­ cietăţii. psihoteropeutice şi terminînd cu tul lor. Dacă dezechilibrul psi Otelar - EL ; $). RA - EFN -
Avans ; 6). ITU — Capra — 1AP ;
bă ri. Prin nerespectareo acestui utilizarea unor medicamente. hic s-o declanşat, vo trebui tra­
deziderat se pot intîmplo două tat cit moi devreme posibil. O 7). AortA — I — Racle ; 8) Rlu —
Un om sănătos psihic este Următorul foctor de care de­ dală cu aceasta vom lua măsuri Dacia — BT ; 9). C — C — Bl — RE / S 6 9 5 29
prin definiţie un om echilibrat, lucruri : fie că se irosesc anu­ pinde in bună măsură sănăta­ energice pentru asanarea me­ — Mâr : 10). AvalanşA — Şl — E ;
core-şi ocupa locul binemeritat, mite talente reale, fie se cre­ timpul somnului psihicul se re­ tea noostrâ psihică este sexua­ diului familial, sau chior scoate­ — 13 2 15 1+ 7 41
care lucreoză cu plăcere, ca­ ează condiţii pentru pierderea laxează şi îşi reface energia de litatea. O sexualitate armonios rea persoanei respective pentru 10 14 3 11 12 5 0
re iradiază în jurul său dragos­ echilibrului psihic ol persoanei. care va avea nevoie a doua desfăşurată in cadrul familiar un onumit timp sou definitiv din
tea de o trai şi lingă care ori­ E bine să nu uităm niciodată zi. Nu se poote recomanda un sănătos condiţionează otit echi­ mediul respectiv. De exemplu A 2 4 2t+ ¿ 4 24 2 4 7 2 $
cine se simte bine. Intrucit în că sintem făcuţi unul pentru ol­ număr precis de ore de somn librul psihic ol partenerilor cit tratamentul ontialcoolic vo (i e­
viaţă apar unele dificultăţi este tul şi că putem trai din plin deoarece fiecare persoană în şi al generoţiei viitoare. Exce­ ficient numai dacă persoana 8 1 2 1 9 2
evident că nu se pot evita con­ bucurio existenţei numai prin funcţie de virstă şi dezvoltare sele sau dezordinea de orîce bolnavă o dată cu tratamentul s \
flictele ce constituie sursa rea­ oglindirea în altul Acest gînd intelectuală ore necesităţi dife­ fel în acest domeniu sînt o sur­ respectiv va fi scoasă din mij­ W s 2 1 s
lă o tulburărilor psihice. Oif icul - ne va ajuta întotdeauna să de­ rite, dor ceea ce este sigur e să permanentă de dezechilibru locul prietenilor care ei înşişi
toteo constă în foptul că unii păşim conflictul care (o începui că omul sănătos se deşteaptă psihic. sint alcoolici. De asemenea cînd 1 10 9 3 s 1
nu sint capabili să depăşească ne apare fără ieşire. din somnul său adine, refăcut Sentimentul de încredere în tratăm un bolnav schîzofren lo 11 9 4 5 12
conflictul. O alto condiţie pentru con- perfect şi dornic să activeze. viitor, însoţit de conştiinţa da­ domiciliu sintem atenţi asupro |5 c
Orizontal şi vertical la fel : l).
Al doilea factor de care ţi­ servoreo şi îmbogăţirea sănătă­ Din cele de moi sus rezultă că toriei împlinite, constituie condi­ stării de sănătate o membrilor Mulţumire (flg) ; 2). De acelaşi 10 2 1 9
nem totdeauna seoma este în­ ţii psihice, condiţie esenţială, trebuie să facem totul pentru a ţii importante de menţinere a (omiliei acestuia care adeseori fel ; 3). Ica, fiica aorel mele ! ; 4).
cărcătura ereditoră : rezistenţa dar din nefericire cam neglijată ne asigura un somn bun şi sufi­ echilibrului psihic. prezintă şi ei tulburări psihice. ImprAştlaiâ ; 5). însemnare ; C). A 13 5 6 5 f2
nervilor Io diverse eforturi, in­ pină acum, este aceea o mişcă­ cient de prelungit. In acest scop Sînt necesare, de asemenea, In cazul cel moi nefericit vom tulbura (flg) : 7). lardşl n-am ..tea- 12 f(+ 1 3 / 5
teligenţa, aptitudinile. Aceslea rii şi a activităţii sportive. Atit vom evita culcarea la ore tîr- citevo consideraţii despre utili­ recomanda internarea înlr-un câ" In sabie I ; fl). Nume feminin ;
9). TunA ! ; 10). Doare 7.
nu sînt egale Io fiecare. Unii pentru cei care muncesc fizic, zii, culcarea cu stomocul încăr­ zarea alcoolului, cafelei şi o spital de specialitate. NICU SBUCHEA 15 7 2 5 1 5
dispun din naştere sau din pri­ cît mai ales pentru cei cu ac­ cat, utilizarea cafelei şi o altoi medicamentelor psihotrope. Do­ Haţeg 4 9 12 7 9 16 5
ma copilărie de o anumită slă­ tivitate de birou sau ştiinţifică, excitante şi pe cît posibil ne resc să evit orice exagerare Prin luarea în consideraţie a
biciune psihică ce poote fi mişcoreo şi activitatea sportiva vom culco la ore fixe şi în con­ Pentru omul perlect sănătos u- factorilor sus-omintiţi, prin mă­ Rezolvare* jocului cu numere
transmisă la urmaşi. este o condiţie mult moi impor­ diţii de linişte iar la nevoie vom tilizorea ocazională a alcoolu­ surile de protecţie, printr-un mod B Rezolvarea jocurilor apămte
tantă decit sintem capabili să lui şi a cafelei nu constituie de vîoţă echilibrat şi printr-o apărui în ziarul nr. 4417
Sintem în măsură să ne con­ utiliza medicamente otit cît e asistenţă medicala profilactică in ziarele nr. 4411 şl 4417
servăm sănătatea psihică şi concepem de obicei, pentru necesar pentru adîncireo som­ nici un risc. Dor obuzul în o- şi curativă, cu siguranţă numărul Ordinea dc aşezare este urmă­ ARITMOGRIF ŞCOLAR (arltmogrlf literar)
chiar să o îmbunătăţim prin menţinerea acesteia. nului, cu evitorea oricărui obu2 ceastâ privinţă se dovedeşte în îmbolnăvirilor psihice va putea toarea : înlocuind cifrele cu Utere, veţ! A la B : Clntcce fărâ ţard
I Şi 7. 7 şi 20. 20 şi 10, 16 şl 11. 11
Poeziile : Lacul ; Doina ;
So­
procesul de cunoaştere a lu­ De asemenea, cultivoreo ar­ şi sub supravegherea medicu­ mod evident dăunător. Pentru fi scăzut într-un mod considera­ şl 2. 2 şi 24. 3 şl 10. 10 şl 23. 23 şi obţine dc Io A-B. o parte dlntr-un net ; Furtuna : Poveste ; Pâcat ;
telor şi cu deosebire o muzicii lui specialist. omul bolnov de nervi utilizarea an şcolur. iar pc ori'/.onlole, noţi­
mii, prin cunooştereo de sine şi este o modalitate de regăsire Consider că e ulii sa scot în chior în cantităţi mici a ocesto- bil. 9 şl 22. C şi 12. 12 şl 13. 15 şi 13. uni adecvate şcolarilor. Notre Dame ; De profundis ; Flam-
H. 14 şi ÎS. IA şl S, 4 şl 19. 19 şl 9.
in generol prin cultivoreo inte- a echilibrului psihic pierdut in evidenţă ocum un duşman pe­ ro este întotdeauna periculoasă. Dr. CIBIŞESCU IGOR 13 Şi 23. 25 şl 17, 17 şl 21. PETRU PARDAU ma mundl ; Portretul : Pe un al­
bum ; MAsuţa mea ; Departe ; La­
igenţei care este un mijloc e- i condiţii grele de viaţă. riculos pentru fiecare dintre noi Medicamentele psihotrope lo Spitalul unificai Deva Hunedoara crimi ; Cosaşul.