Page 81 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 81
VIZITA TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN TURCIA
c 1101 III Or. 4424 - MITI 25 martie 1963 - 4 M6. 30 Ullt-IDKU IQItTIfl: I str. Dl. Petru Grora Ir. 35 - Tel. 1275, 2317. 0317 Plecarea din Capitală Sosirea la Ankara
)
Luni dimineaţa a părăsit Manea Mănescu, Lconte Rău- ANKARA 24. Trimişii spe roportului Esenboga sînt ar
Capitala, plecînd spre Ankara, tu. Gheorghe Stoica, Vasile ciali Agerpres, Al. Cîmpeanu borate drapelele de stat ale
preşedintele Consiliului de Vilcu, Ştefan Voitec, losif şi Ion Badea transmit : Luni României şl Turciei.
SINTEZA UNOR Stat al Republicii Socialiste 1 ru Coliu, Emil Drăgănescu. Stat al Republicii Socialiste lui Consiliului de Stat al Re
In întâmpinarea preşedinte
la amiază a sosit la Ankara
Banc. Petre Blajoviei, Dumi-
Consiliului
preşedintele
de
Nicolae Ceauşescu,
România,
publicii Socialiste România au
Mihai Gcre, Dumitru Popa,
împreună cu soţia, care, la in
vitaţia preşedintelui Republicii Dumitru Popescu, Vasile Patl- România, Nicolae Ceauşescu, venit pe aeroport preşedinte
Turcia, Cevdet Sunay şi a so lineţ, vicepreşedinţi ai Consi împreună cu soţia, Elena le Cevdet Sunay, cu soţia, pri
ţiei sale, va face o vizită ofi liului de Stat şi ai Consiliului Ceauşescu, care la invitaţia mul ministru Suleyman De-
mirel, cu soţia, ministrul de
preşedintelui Republicii Tur
PREOCUPĂRI cială în Turcia. cători ai Instituţiilor centrale cia, generalul Cevdet Sunay. externe Ihsan Sabri Caglayan-
de Miniştri, membri ai Consi
liului de Stat, miniştri, condu
Preşedintele Consiliului de
şi a soţiei sale Atifet Sunay,
gil, cu soţia, lbrahim Sevki
Stat este însoţit de Ilie Ver-
deţ, prim-vicepreşedinte al şi organizaţiilor obşteşti şi al face o vizită oficială în Tur Atasagun, preşedintele sena
Consiliului de Miniştri, cu so te numeroase persoane oficia cia tului. Ferruh Bozbeyll, pre
dc
Preşedintele Consiliului
ţia, Cornel Iu Mănescu, minis le Erau de faţă şefi ai misiu Stat este însoţit de tovarăşii şedintele Adunării Naţionale,
MAJORE trul afacerilor externe cu so nilor diplomatice acreditaţi Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedin- şeful statului major general,
generalul
Memduh Tagmac,
ţia, Octavian Groza, ministrul
membri ai guvernului, înalţi
tc al Consiliului de Miniştri
la Bucureşti şl membrii Am
energiei electrice, Nicolae Ni
colae, adjunct al ministrului basadei Republicii Turcia al Republicii Socialiste Româ demnitari turci, generali, ofi
comerţului exterior. Pe aeroportul Băneasa, un nia, cu soţia, Comeliu Mănes ţeri superiori şi alte persoane
La plecare, pe aeroportul de erau arborate drapele de cu, ministrul afacerilor exter oficiale.
Băneasa erau prezenţi tovară stat ale Republicii Socialiste ne. cu soţia, Octavian Groza, Erau prezenţi ambasadorul
şii Ion Gheorghe Maurer, România, numeroşi cetăţeni al ministrul energici electrice şi
PLANUL M. T. O . Gheorghe Apostol, Emil Bod- Capitalei au salutat călduros Nicolae Nicolae, adjunct al
naraş, Chivu Stoica, Virgil la plecare pe preşedintele ministrului Comerţului exte J(Conlimite, in pag a 4-o)
Trofin, Constantin Drâgan, Consiliului de Stat. Pionieri rior.
Janos Fazekas, Petre Lupu, au oferit flori. Pe clădirea modernă a ae-
erinţâ Naţională a mal prevăzut, de asemenea, eă
tovarăşul Nicolae intre în funcţiune 20 de aba Dineu oferit de preşedintele Turciei
arăta : ,Principalul taje frontale capabile să asi
care îl urmărim gure. împreună cu abatajele-
uirea măsurilor de cameră respective, sporul de Luni seara preşedintele Re Octavian Groza, Nicolae Ni met Inonu, preşedintele prin acreditat la Ankara, ambasa
re a conducerii, or- producţie prevăzut pentru a publicii Turcia, Cevdet Sunay, colae, Grigore Geamănu, am cipalului partid de opoziţie, dorul Spaniei, E. Garcia Gô
planiiicării econo- cest an Măsuri similare sînt şi soţia sa, Atifet Sunay, au basadorul României la Anka Lutfi Omerbas, preşedintele mez.
asigurarea condiţii- preconizate şi la I.M. Hune oferit un dineu oficial, în o ra, şi celelalte persoane ofi Tribunalului constituţional, In timpul dineului, care s-a
crcşterea continuă doara care, in scopul creşterii noarea preşedintelui Nicolae ciale care însoţesc pe pre generalul Memduh Tagmac, desfăşurat într-o atmosferă
activităţii produc capacităţii de producţie şi Ceauşescu şl a soţiei sale, E şedintele Consiliului de Stat. şeful statului major general, cordială, preşedintele Republi
te ramurile şi în- sporirii productivităţii mun lena Ceauşescu, în saloanele Din partea turcă au fost miniştri, generali, lideri ai cii Turcia, generalul Cevdet
e\ cii şi-a propus in planut Palatului Prezidenţial „Can- prezenţi lbrahim Sevki Ata partidelor de opoziţie şi alte Sunay, şi preşedintele Consi
:ă linie se înscrie M.T.O. punerea în exploatare kaya“. sagun, preşedintele Senatului, persoane oficiale liului de Stat al Republicii
ea unor măsuri în carieră a rezervei de mine La dineu au luat parte to Ferruh Bozbeyli, preşedintele A participat, de asemenea, Socialiste România, Nicolae
în întreprinderile reu de fier existentă sub ori varăşii Ilie Verdeţ, cu soţia, Adunării Naţionale, Suleyman
ostru, în scopul zontul IX, asigurîndu-se ast Corneliu Mănescu, cu soţia, Demirel, primul ministru, Is- decanul corpului diplomatic Ceauşescu, au rostit cuvîntări.
ntinue a eficienţei fel o reducere de circa 50 la Pe ruta mină uzina de preparare funicularul trece pe
concretizată în fi- sută la preţul de cost pe tona deasupra localitâţGurabarza, amplificind imaginea industriali
icereat preţului de extrasă, precum şi executa zării care a cunosto acest centru. Caviatarca preşedintelui Canutaren preşedintelui
rea amenajărilor pe galeria Foto : V. ONOIU
Teliuc—Ghelar şi altele. Ase
i cu consecvenţă menea exemple putem cita şî
a măsurilor cu- de la I.M. Barza, I.M. Deva şi Republicii Turcia, Consiliului de Siaf
lanunle de măsuri altele. Totodată, s-au mai pre
inizatorice au ca
*ea producţiei şi a văzut măsuri pentru depista Cevdet Sunau al Republicii Socialiste
ţii muncii, îmbu- rea locurilor înguste, stabilin- Sesiui de constituire
alităţii produselor, du-se pe parcurs programe de
ritmicităţii, redu- lucru pentru corelarea capa ren mai larg precum şi noi po România, Nicolae Ceauşesen
lui de cost şi im- populare Stimate domnule preşedinte,
cităţilor.
erea rentabilităţii sibilităţi de dezvoltare a rela
¡lor. La C.C.VJ, Pentru asigurarea unul vo Aş vrea să încep prin a-ml ţiilor noaslre.
u, în vederea rea- lum de rezerve pregătite co orăşenşti şi comunale exprima satisfacţia dc a vedea Prin vizita pe care Excelen Stimate domnule preşedinte, stima pe care poporul român
respunzător indicilor de nor- şi de a avea oaspeţi In ţara ta Voastră o face în tara noas Distinsâ doamnă Sunay, o nutreşte faţă de poporul
îpăşirii sarcinilor noastră pe distinsul preşedin
malitate stabiliţi, s-a prevă tră, aceste contacte au cunos Doamnelor şi domnilor, turc.
fost luate măsuri Sesiunile de coituire a Petru Barbu — oraşul Vulcan, te al Consiliului de Stat al ţă cut nivelul cel mai Înalt. Nu Am venit la dumneavoas
zut ca în fiecare exploatare consiliilor populare 'ăşeneşti
erea în funcţiune Emil Gaşpar — comuna Zom. rii prietene, Republica Socialis încape nici o îndoială că a Doresc să exprim, în nume tră animaţi de dorinţa dc a
din cadrul CC/VJ. să existe şi comunale care oţjvut loc Gherasim Ciuceanu — 8alşa, tă România, şi pe stimata sa ceastă vizită, căreia distinsa le meu şi al soţiei mele, al ne cunoaşte mai bine şi, în
a douăzeci şi cinci duminică şi luni s-odesfâşu- Bâiuţ Drăghin — Densuş, loan soţie.
căldu
eră, din care 6 la minimum două locuri de mun rot sub semnul unt intense Vladislov — Boniţo, Victor Ci- Fapluî că sînteţi cel dinţii dv. personalitate ii conferă o colaboratorilor mei, Excelenţei cadrul unor schimburi deschi
valoare deosebită, va juca un
roase mulţumiri
se de vederi de a găsi căile
Petrila, 3 la Dil- că cu viteze de avansare de preocupări pentru sqionarea sar — Cîrjîţi, Miron Drâgules- preşedinte a) Consiliului de rol foarte însemnat în dezvol Voastre, stimatei dumneavoas pentru adîncirea şi extinderea
can, două Ia Uti ppxte 100 ml pe lună şi front, problemelor majore se ri cu — Ghelar, loan Vasile — Stat al Republicii Socialiste tarea relaţiilor dintre cele două tră soţii, pentru amabila invi pe planuri multilaterale a le
cu grad de mecanizare avan dica îr. fiecare locolte. De Teliucu Inferior, Troian Giur România care ne vizitează ţara ţări. taţie de a vizita tara dumnea
la Aninoasa. S-au găturilor de colaborare dintre
sat, ceea ce asigură folosirea putaţii porticiponţi lajcrorile giu — Baia de Crîş, losif Nis- conferă acestei vizite un ca în timpul şederii dv. In Tur voastră, să vă mulţumesc România şi Turcia, corespun
la capacitate a tuturor maşi sesiunilor şi-au exprirt hoto- torescu — Beriu, Alexandru racter deosebit. cia, veţi avea prilejul de a dumneavoastră şi populaţiei zător intereselor celor două
rireo de o înfăptui crăspun- Olariu — Bronişca, Dumitru Această vizită, la care parti Ankarei pentru primirea cor popoare ale noastre şi aspira
nilor de încărcat. La I.M. Hu dere planurile de mas întoc Giurgiu — Bulzeşlii de Sus, cipă valoroşi colaboratori ai constata personal sentimentele dială care ni s-a făcut Aţi ţiilor de pace ale tuturor na
nedoara s-a preconizat des mite pe bazo propur.lor fă Miron Neidoni — Lunca Cernii, dv., constituie o dovadă a fap nutrite faţă de dv. şl faţă de rostit, domnule preşedinte, ţiunilor lumii.
chiderea unor orizonturi infe cute de cetăţeni î timpul Adam Benea — Luncoiu de tului că relaţiile turco-românc naţiunea română al cărei înalt cuvinte alese la adresa noas Pentru realizarea acestor o
jamentul rioare la Teliuc-est, pregăti companiei electorale,precum Jos, loan Dumitrescu — Rochi- se află Intr-un stadiu înaintat. reprezentant sînteţi. Vizitele tră, a poporului şi patriei biective există — după con
tova, loan Bursesc — Sâloşu
rea unor zone mineralizate la şi celelalte sarcini cee stou de Sus. Aurel Benea — Voii- In ultimii ani. Intre ţările noastre. Daţi-mi voie să vă vingerea noastră — premise
în faţă. noastre au avut loc vizite re încredinţez de sentimentele favorabile. Avînd ţărmurile
mina Lelese şi altele. şoora, loan Buştea — Vorţa, scăldate de apele aceleiaşi
In oceste sesiuni oiost o- ciproce la nivelul parlamentari în pag. a 4 a) , de consideraţie pe care, la rîn-
mzatorilor In scopul îmbunătăţirii ca leşi co primari tovoiîî Wil Teofil Blag — Aninoasa, Adri lor, al miniştrilor de externe şl mări, România şi Turcia sînt
lităţii producţiei, toate unită an Costa — Dobra, Dumitru al primilor miniştri, tar contac dul nostru vi le purtăm, de ţări vecine, pe care însăşi
ţile au prevăzut acţiuni con helm Neag — orosulupeni. Preda — Topliţo. tele care au avut loc cu aces geografia le determină să tră
ziua aceea in crete menite sâ rezolve în- te prilejuri au fost utile din iască în bună înţelegere şi
i plouă, tovarâ- numeroase puncte de vedere. amiciţie. In acelaşi timp, po
in Cruceru, di* tr-o mai mare măsură acest Profitind de aceste prilejuri, poarele noastre sînt apropiate
,M.A. Dobra şi lucru. La I.M. Hunedoara va oamenii de stat al celor două Recepţie in onoarea de interesul reciproc, profund
Cl T ta, secretarul co continua acţiunea pentru puş- PAGIN A A H-A ţări s-au cunoscut mal îndea de a-şi concentra energia fău
de partid, erau carea selectivă, alegerea şis proape, au procedat la un ririi unei economii şi culturi
schimb de vederi cu privire Ia tovarăşului prospere, ridicării nivelului
tului vizibil etc. La I.M. Bar lor de civilizaţie Vă este, de
m pregătiţi pen- problemele Internaţionale şi
inia agricolă de za se pune accent pe o mai FOTBAL cele ale relaţiilor bilaterale şl sigur, cunoscut că tocmai în
Tractoarele şi bună amenajare a vetrelor de au putut constata la faţa locu Nicolae Ceauşescu această direcţie se îndreaptă
ru fost reparate, abataj, evitarea diluţiel şi în lui problemele dezvoltării ţari efortul creator conştient al po
porului român. Cunoaştem că
arilor li s*au general pe obţinerea unui mi lor noastre, precum şl rezulta
it şi lărgit cu* tele obţinute ca urmare a re Preşedintele Consiliului de stat ale României şi Turciei. şi ţara dumneavoastră este
nereu de calitate. Măsuri de zolvării acestora potrivit solu Stat al Republicii Socialiste La recepţie au participat preocupată de dezvoltarea e
4» conomiei, de făurirea unei In
intensificare a controlului ca ţiilor găsite. România, Nicolae Ceauşescu, persoanele oficiale române şi dustrii şi agriculturi moderne.
lităţii sînt în curs de aplicare Noi sînlem convinşi că aces cu soţia, a participat, luni sea turce care au luat parte la di Constatăm cu plăcere că în
neul oferit de
preşedintele
şi la C.C.V.J., I.M. Tebea şl te contacte au fost utile şi în ra, la o recepţie oferită în o Cevdet Sunay, precum şi nu ultimii ani relaţiile dintre ţă
noarea sa, în saloanele pala
ce priveşte găsirea unor posi
altele. bilităţi mai largi pentru expri tului prezidenţial „Cankaya* meroşi alţi invitaţi, reprezen-, rile noastre s-au activizat. Au
>ANIA Planurile M.T.O. sînt boga- marea sentimentelor pe care şl de preşedintele Cevdet Sunay rale şl ştiinţifice din Turcia. crescut schimburile comercia
tanţi ai vieţii politice, cultu
le, tehnico-ştiinţifice şi în al
şi soţia sa.
le nutresc naţiunile noastre.
Au fost, de asemenea, pre
Contactele dintre reprezen
sala
Sosirea
re
de
în
NL. Ing. NICOLAE ZAVOIANU , î * tanţii a două naţiuni, cum sînt cepţie a preşedintelui Nicolae zenţi şeii ai misiunilor diplo te domenii, sînt în curs de
perfectare proiecte de coope
activist al Comitetului
rare economică ; s-au amplifi
turcii şi românii, care cunos-
judeţean de partid
H iM I cîndu-se Îndeaproape începlnd Ceauşescu şi a preşedintelui matice acreditaţi la Ankara, cat legăturile cultural-artisti-
membri ai corpului diploma
Cevdet Sunay, a fost salutată
IÜ I3 ÍÉ ® din secolul al XlV-lea şl pînă de asistenţă prin îndelungi a tic, ziarişti. ce şl turistice. Un rol lmpt
ÍCÓHfrnuart »n pag. e &â) In prezent, şi-au împărtăşit tra plauze. Recepţia s-a desfăşurat în
diţiile, şi-au Înţeles năzuinţele tr-o atmosferă cordială, prie (Conti nu ore în pog. a a-îi)
tenească.
AVARĂ şl eforturile, pregătesc un te Au fost intonate imnurile de
==ri£v - ir..... ~ :Ssss
privind cunoaş- Permanentizarea, diversificarea şi modernizarea activităţii Gospodarii
nilor şi lucrări*
-A.P. Lâsâu s-a în acţiune
început semănatul orzului
— Cu piesele de schimb de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice
de primăvară.
aveţi probleme? Nu cum* «Oraşul nostru mal fru
va fa reparaţii s-au des Dc curind, Ia Deva a avut loc consfătuirea orga râ modernă, folosind Intens Reuşita expunerii depinde mos*. Este devtza cetăţe
completat unele utilaje ? Deplasările caravanelor mu zat teme legate de cunoaşte nilor din Călan In acest în
nizatâ dc Comitetul Judeţean pentru cultură şi arta zeistice au contribuit în ma rea concepţiei materialiste a auxiliarele audio-vizuale. De in foarte mare măsură şi de
— Au fost unele pro cu profesori de filozofie, biologic, fizică, chimie, geo re măsură la formarea unor supra originii vieţii pe pâ- asemenea, ar fi necesar un modul în care a fost pregăti cepui de primăvară, ne In
bleme, dar s*au rezolvat. grafic. matematică, astronomie, medici şi alţi inte concepţii ştiinţifice despre na mînt, cunoaşterea Universului, amplu studiu sociologic, într-o tă — intervine prof. Petru formează o recentă scrisoa
Nu avem utilaje descom lectuali din judeţ, pc teme ale desfăşurării activităţii tură şi societate, aducînd formarea şi consolidarea unor localitate sau într-o zonă, pe Ardeu. Deosebit de importan re primită din partea con
pletate (combine, semă dc răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiintifice, dc mărturii istorice, geografice, concepţii veridice despre lu baza căruia să realizăm o cu tă este alegerea cu competen
nători). formare în rindul maselor a concepţiilor realiste, arheologice, despre locuri şi me şi societate. Această situa noaştere ştiinţifică a cerinţe ţă şi discemâmînt a temelor, siliului popular^ al oraşului.
— Cum staţi cu efecti matcrialist-ştilnţlficc despre lume şi societate. fapte petrecute pe teritoriul ţie s-a manifestat îndeosebi la lor publicului. dar mai ales a conferenţiari Pentru aplicarea ei In
vele de mecanizatori ? Avind un pronunţat caracter de lucru, consfătui judeţului Deosebit de utile comisiile de specialitate din S-au luat măsuri şi în tre lor. Insist asupra celor din practică, în numai ctteva
— Aici există, intr-ode- rea a constituit o reuşită dezbatere a principalelor s-au dovedit şi* vizitele cara municipiile Petroşani şi Hu cut pentru înarmarea oame urmă, pentru că este nevoie zile, peste 4 600 de celătcni
var, un deficit de 30 de probleme ce se ridică în faţa grupului de lectori ai vanelor medicale In sate in- nedoara. nilor cu forţa cunoaşterii de conferenţiari pe care tim au participat la acţiuni vo-
mecanizatori. Dar se va Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, ai comi ştiinţifice — a precizat prof. pul i-a pregătit. Ei trebuie să lunlar-palrlollce. Au fost
acoperi cu elevii din anul siei judeţene de răspîndire a cunoştinţelor cultu- Andrei Soos — dar nu o ex fie înţeleşi de toate catego
III ai şcolii profesionale ral-ştiinţificc. punere, ci zeci de expuneri, riile de cetăţeni. In acelaşi întreţinute şi amenajate zo
şi cu mecanizatori din în Masă rotundă organizate în cicluri tematice timp, expunerea nu trebuie ne verzi pe o suprafaţă de
treprinderi. la atelierele Prezentind realizările obţi şi desfăşurate în timp, care să să constituie o sincopă în ac 9 hectare, s-au iăcul tăieri
mobile s-a luat măsura ca nute pînă acum, cît şi nea de cetăţeni, l-au ajutat să în asigure explicarea amănunţită tivitatea căminului ; ea tre
mecanicii de întreţinere junsurile ivite, prof. Carol ţeleagă adevărul despre pro a legilor gravitaţionale şi cos buie să se integreze firesc, şl corecţii la coroana pomi
să fie şi conducători au Drozd. secretarul comisiei, a blemele care-i fiămintă, de- depărtate, unde s-au oferit Au mai fost semnalate o se mogonice, sînt în măsură sâ normal, fără să ducă la îm lor ornamentali, In total s-au
to. Se ciştigâ astfel 5 oa evidenţiat faptul că, prin in monstrînd prin experienţe, consultaţii cetăţenilor, înlătu- rie de deficienţe în alcătuirea ducă la o temeinică informa prejurări neplăcute, cum sînt efectuat pînă In prezent
meni pentru alte activităţi termediul conferinţelor şi ci calcule, grafice şi mijloace rind unele concepţii şi prac- tematicilor, susţinerea expu re ştiinţifică a cetăţenilor. suspendările unor filme sau peste 18 000 orc muncă vo-
productive. S-au luat mă clurilor de conferinţe, al lecto audio-vizuale geneza unor fo ici înapoiate în tratarea bol nerilor, folosirea mijloacelor Ca sâ formăm un fond a ale altor activităţi, mobilizările
suri şi pentru aprovizio ratelor, consultaţiilor, brigăzi nomene, relaţiile şi interde navilor. audio-vizuale etc. perceptiv ştiinţific la săteni, excesive şa.md. luntar-patrlotică, în valoa-i
narea cu carburanţi şi lor ştiinţifice şi universităţilor pendenţa dintre ele. Cu toate aceste realizări, Ca să fim înţeleşi şi mai in deplasările brigăzilor ştiin In cuvîntul lor, Nicolae Şer- rc de 91 000 lei.
lubrifîanţi a secţiilor. populare, prin folosirea filme Acolo unde elucidarea în activitatea de răspîndire a cu ales să convingem auditoriul ţifice trebuie să acţionăm cu ban, inspector la Comitetul In acelaşi timp. cetăţenii
noştinţelor cultural-ştiinţifice,
...Am consemnat aceste lor, diafilmelor şi cărţii de trebărilor puse de cetăţeni nu în ansamblul ei, nu reuşeşte căruia ne adresăm prin ex continuitate — este de păre judeţean pentru cultură şi satelor Nădăştla de Sus,
re prof. I. Istralc. de la L i
punerile noastre — a arătat
angajamente, acum, la ştiinţă popularizată, lectori a fost posibilă printr-o singu să răspundă, ca volum şi pro Vasile Găinaru, muzeograf la ceul „Aurel Vlaicu" din Orâş- artă, şi Ion Clorîţă, preşedin Nădăştla dc Jos, Sintămăria
organizai
ră deplasare, s-au
început de campanie, cu competen|i şi cu experienţă cicluri de expuneri, cum a blematică, multiplelor aspecte, Muzeul judeţean Deva — este tie. O adevărată propagandă tele Comitetului pentru cultu de Piatră, GrU) au efectuat
ră şi arii al municipiului Hu
intenţia de a se mai efec au explicat oamenilor muncii fost cel euprinzînd temele : derivate din setea de infor necesar sâ ne adresăm cu pre ştiinţifică presupune o meto nedoara, au subliniat că, da lucrări dc întreţinere a dru
de la oraşe şi sate fenomene
tua unele retuşuri în pre şi noţiuni ştiinţifice absolut „Zborurile cosmice". .Despre maţie ştiinţifică a cetăţenilor. ponderenţă acelei pături a dică deosebită, prin care să torită unei insuficiente repar murilor, a căror valoare to
gătire, pentru a nu avea necesare pentru înţelegerea Univers", „Fosile vii", „Zbo Astfel, din cele 719 manifes populaţiei care manifestă cel se evite abordarea frontal-ne- tizări teritoriale şi colaborării tală sc ridică la 155 000 lei.
tări culturale organizate
în
gativă, care duce la inhibiţia
vorbe mai tirziu. justă a proceselor naturale şi rul în jurul Lunii", „Fenome semestrul al Il-lga al anului mai mare interes pentru pro oamenilor. Interesul pentru Ritmul acţiunilor sc va in
ne ale
naturii",
„Mişcarea
sociale. Membrii celor 35 de scoarţei pâmîntului", „Evolu trecut, doar 21 la sută s-au blemele dezbătute Consider cunoaştere nu se realizează cu Prol. T. ISTRATE
că tineretul doreşte şi simte
I. M. brigăzi ştiinţifice, în deplasă ţia speciilor şi adaptarea la referit la probleme de pro nevoia unor astfel de expu afirmaţii de tipul „nu este tensifica în următoarele zi
rile făcute, au răspuns cu pagandă ştiinţifică. Din aces aşa", ci prin demonstraţie lo le.
mediu'' susţinute in 14 loca tea, un număr foarte mic de neri, pe care va trebui însă (Cantwiuare in pag. a J-Oj
competenţă întrebărilor puse lităţi din judeţ. manifestări (numai 27) au vi- să le realizăm Intr-o manie- gică, interesantă, convingă
toare.