Page 86 - Drumul_socialismului_1969_03

C77777Z E2ZB
JJmJLLL ÍSkJLÍAZJ,
Sí JS

gramul lor l-a deschis orches­
tra de muzică populara diri­
—- *< Js&U:
jată de Finei ic llumrnel. Ală­
' turi de frumoasa impresie pro­
dusă, mai slut momente cind
AL IX LEA PE TARA dar şi cea de muzică populară
orchestra de muzică
uşoară
tOs læmMæm s dovedesc stridenţe ia unele
« " i S f t I ! J t 1 Jf pM compartimente instrumentale.
: -V.:. ;::"
Faza de la Călan a concur­
sului a prilejuit apariţia unor
i •. / j y ^ w n
solişti vocali de valoare. Ta­
nia Peteu, dezinvoltă şi graţi­
oasă, posedă o voce plăcută.
Doina Sabodoşi, o tinără cu
ceput asistenţa. Echipa s-a tea Română, formaţiile de dan­ frumoase perspective, Simion
Frumuseţea şi cu o gamă de paşi moţeşti de suri din satele Gînţaga, VîIcelele fan, Tereza Bundea, sint solişti
Perţa, loan Bălan, Rodica Şte­
prezentat şi de data aceasta
Bune care au demonstrat ne­
o reală frumuseţe. Din punct grăita prospeţime a cîntecului care, îndrumaţi mai compe­
de vedere al autenticităţii ele­ şi jocului de pe Valea Streiu- tent, îşi vor îmbunătăţi jocul
mentelor locale, considerăm lui. de scenă şi dicţiunea, atribute
bogăţia folcloru­ formaţia de dansuri din Bul­ brigăzii artistice de agitaţie şi amator.
impuse unui interpret, fie cl
apoi membrii
Au evoluat
zeştii
neîntrecută
Sus
de
de alte formaţii prezen­ (instructor Sidonia Mureşan) a Brigada artistică de agitaţie
te in această fază. C il cooperativei .Streiul' din Că­ de la turnătoria uzinei din
Călan a relatat despre, mun­
un mai mare număr de
lan. Textul — care se
mai
lui din Ia r and perechi, formaţia de dansuri cere cizelat — a relevat, pe ca muncitorilor de aici, dar
i-a lipsit mişcarea de scenă,
are din nou posibilitatea de
Ungă realizări, lipsuri în ac­
a se afirma pe plan judeţean, tivitatea cooperatorilor, în rezumîndu-se doar la uzitatul
şi poate mai departe, aşa cum ceea ce priveşte calitatea unor semicerc. Bună — formaţia dc
Duminică, sala căminului şi bogăţia folclorică din a­ a făcut-o la ultimul „Dialog lucrări executate, disciplina în dansuri a clubului (instructor
Aspsct din secţia de îngheţată a Fabricii de produse lactate din Llvoienl. ceastă zonă a moţilor, prezen­ Ion Soceanu) care trebuie să
cultural din Baia de Criş a la distanţă'. muncă etc. Programul brigă-
fost nelncăpătoare Publicul a tate in cadrul fazei de con­ Comuna Baia de Criş şi-a . zii se lungeşte inutil prin re­ se orienteze mai mult spre
Foto i V. ONOIU aplaudat cu multă căldură, curs de artiştii amatori din deschis programul artistic cu citarea de versuri, interpreta­ dansul specific de pe Strei.
comunele Vaţa de Jos, Bul-
timp de patru ore, varietatea formaţiile de dansuri din Ţe- rea unor clntece de masă cu Faza dc la Călan ar fi tre­
zeştii de Sus şi Baia de Criş. bea şi Baia de Criş, reunite totul nepotrivite intr-un pro­ buit sd ţie ceva mai echili­
(Nejustificată ni se pare ab­ Intr-o suită. Şi de această da­ gram de brigadă care, altfel, brat organizată In ansamblu.
Diversificarea activi' aşteptăm un răspuns din riu paşi ca .împletită, sărita, este antrenant şi captează aten­ Adevărat, ea s-a desfăşurat
senţa din concurs a căminului
tă jocurile au fost frumos inter­
cultural Tomeşti, pentru care
sub semnul tinereţii şi al vo­
le
ţia prin faptele pe care
pretate. Suita a aut/t in reperto­
ioşiei, al dragostei şi dăruirii
comentează firesc, fără ocoli­
partea tovarăşului director).
artiştilor amatori, dar o con­
bătuta, iţele etc', de o reală
tatii pioniereşti Se extind binecunoscutul taraf din co­ vocali au fost şi ei la înălţi­ genia Glrboan şi Ana Cămt1- cepţie unitară ar fi fost ne­
şuri. Cele două soliste — Eu­
Programul a 1ost deschis de
bogăţie
coregrafică. Soliştii
cesară.
raş — au fost cald aplaudate
muna Vaţa de Jos, dirijat de
me in acest concurs. Nicolae
In încheiere, o legitimă ne­
ca şi dansatorii
de public,
dumerire : unde a fost corul
plantaţiile Aurel Coif, care nici de data Ceanu a impresionat cu exce­ care au realizat o frumoasă sui­ Uzinei „Victoria' Călan. de la
pre­
aceasta nu a dezminţit
lenta
interpretare a doinei
tă de pe Valea Straiului.
miul luat la faza interregio­
nală a celui de al Vlll-lea . Bată-te norocul nană'. Inter­ Spectacolul-concurs de la a cărui înfiinţare se vor îm­
obţină rezultatele scontate, ganizaţiei pionierilor. De ase­ concurs pe ţară. Repertoriul pretul dispune de o voce cal­ Călan a fost încheiat de că­ plini anul viitor 50 de ani ?
PĂS* comandantul trebuie să fie un menea, este necesară o dife­ de pomi tarafului a fost îmbogăţit sim­ dă, sigură, care impresionează tre formaţiile şi soliştii clu­ De ce absentează oceasiă for­
J 3 E Ë F seismograf sensibil, receptiv renţiere clară între activităţi­ ţitor cu ţarine, ardelene şi auditorul. .Cînd eram în sa­ maţie, cu alit de frumoase tra­
Ia cerinţele elevilor, cu mul­ le pe grupuri şi cele din jocuri de doi, cu acompania­ tul meu', aşa se numeşte ctn­ bului din localitate, care — diţii ?
tă Iniţiativă. tecul cu care Casandra Faur fnfr-o apreciere generală —
Erau preocupări plăcute, or­ cercurile pe obiecte, cit şl în­ mentul unor valoroşi solişti a primit aplauze la scenă des­
ganizate intr-un cadru adec­ Ca la orice început de drum, tre cele destinate pionierilor vocali. Voica Minodora, cu chisă. Solista dispune In re­ au lăsat o bund impresie. Pro- BEATRICc DAMIANOIU
vat, care nu mai solicitau in­ alături de succesele reale, ex­ 6ip clasele mici şl cele pen- Creşterea suprafeţelor o­ ctntecul „Floare mtndră-i bu­ pertoriul ei de o gamă variată
tervenţia plină de „dădăcea­ perimentarea diversificării n tFu pionierii din ultimele cla­ cupate cu livezi constituie suiocul', a dat dovadă de rea­
lă- a comandantului. evidenţiat şi existenţa unor se ale şcolii generale. Folo­ una din principalele ac(iunl le calităţi interpretative, înso­ dc clntece populare, de o rea­
lă frumuseţe şi valoare inter­
Diversificarea presupune îm­ exagerări sau nereuşite. Re­ sind forme de activitate spe­ aliate la ordinea zilei. Potri­ ţite de mult degajament sce­ cea Giurgiu a dat o frumoasă 5/mp/tt/ gest al
bunătăţirea muncii coman­ ţinem însă calitatea de bază cifice organizaţiei pionierilor, vit prevederilor planului de nic. Solista vocală Popa Ne- pretativă. Solistul vocal Mir­
danţilor şi mal ales a colec­ a iniţiativei, aceea de apro­ toate manifestările detaşa­ producţie, Ia C.A.P. Toteştl lica, cu ctntecul mDu-te dor
tivelor de conducere, activi­ piere de adevăr, de cerinţele mentului sau unităţii trebuie în acest an se extinde plan­ unde te mină', a impresionat interpretare melodiei .Cete-
zarea şi investirea lor cu sar­ reale, nu numai ale activită­ să aibă o pronunţată finali­ taţia pe încă 20 de hectare. prin multă vervă şi siguranţă raş cu patru strune', ţi-l con­
cini, responsabilităţi şl încre­ ţii pioniereşti, ci a întregii tate educativă. In acest scop. încă din in interpretare O surpriză siderăm o speranţă în viitorul
dere sporite, pentru a conferi munci educative din şcoală. Concluziile la care s-a a­ Inamnă cooperatorii au pro­ plăcută ne-a oferit-o formaţia apropiat. prezenţei afective
varietate activităţilor cultural- Aş sublinia în acest sens cu­ juns cu prilejul mesei rotun­ curat o mare parte din ma­ de dansuri, tntr-o formulă de Grupul vocal din Baia de
artislice şi sportive, manifes­ noaşterea mai bună de către de au fost confirmate şl de terialul necesar, ceea ce a 10 perechi Fiind o echipă Criş s-a prezentat cu frumoa­
tărilor care vizează aptitudi­ diriginţi a preocupărilor şi ca­ dezbaterile organizate cu co­ permis începerea din timp a nouă, credem că pe viitor dan­ se perspective de viitor. Me­ Nimic mai obişnuit decît un doi' al celor din satul Galaţi.
nile, înclinaţiile şl preocupă­ pacităţilor de munefi ale clase­ mandanţii de pionieri şi di­ plantatului. satorii din Vaţa ne vor oferi lodiile bine alese, vocile in­ spectacol artistic la căminul Foarte bine s-au prezentat -
rile specifice ale pionierilor lor, dezvoltarea spiritului de rectorii de şcoli din munici­ lucruri deosebire din folclo­ terpretelor ne fac să credem cultural. Este o realitate ele­
— este de părere luliana iniţiativă şi a responsabilităţii piile Hunedoara şi Petroşani, Pînă acum s-au realizat rul moţesc. că, printr-o muncă şi mai per­ mentară şi poate chiar bana­ „Căluşarii' din Nucşoara, c£
Moldovan, comandanta unită­ elevilor faţă de propriile ac­ cît şi cu prilejul schimburilor deja plantaţii pc aproape 10 Formaţia de tulnice a des­ severentă, acest grup vocal va lă. Şi totuşi, faza intercomu- frumoasele lor costume popu­
ţii de pionieri de la Şcoala ţiuni, întărirea prieteniei şi a de experienţă organizate în hectare. Iar pe alic 6 sint chis programul susţinut dc ar­ fi o revelaţie plăcută tn fa­ nală a celui de al IX-lea con­ lare, cu un ritm de joc în­
generală nr. 1 Petrila. Tre- spiritului colegialităţii, conso­ alte localităţi ale judeţului săpate gropile. Acţiunea de tiştii amatori din comuna Bul- za judeţeană. Regretăm foar­ curs al formaţiilor de amatori drăcit, caic a incintat pe cei
cînd la activitatea diversifi­ lidarea deprinderilor de mun­ înfiinţare a noilor livezi se zeştii de Sus. Cele 16 tulni- te mult că nu am putut audia a constituit un eveniment ar­ peste patru sute de spectatori.
cată, ne-am convins de o rea­ că independentă a elevilor. Ele oferă perspectiva îmbucu­ afin în plină desfăşurare, sla- cărese au dot dovadă de o în acest concurs binecunoscu­ tistic local, care a adunat tot Şi iarăşi ne am bucurat că pe
litate neglijată pînă acum : De asemenea — completea­ rătoare a trecerii cu bune re­ bjlfndii-sc ca ea să fie înche­ mare varietate a melodiilor tul cor din comuna Baia de satul tn sala de spectacole a scena unui cămin cultural sc
în urma sondajului general al ză Viorel Ţăndărică, coman­ zultate la generalizarea diver­ iată pînă la 15 aprilie a.c. interpretate. Criş. căminului cultural din Pui. poate prezenta un spectacol
clasei, rezultă că şi elevii cu dantul unităţii de pionieri de sificării activităţii pioniereşti .Joacă moţul cu moaţa f De Faza intercomunală de la vioi şi plin de vitolitate... Vo­
rezultate medii la învăţătură la Şcoala generală nr 1 Lu- Baia de Criş a constituit o întrecerea urmăreşte nu nu­ cea şi calitatea interpretativă
tremură Găina / Joacă moaţa
dispun de calităţi care pot fi peni — se poate asigura o lar­ în toate şcolile din judeţ. cu moţu’ / De tremură pămîn reuşită afirmare a folclorului mai stimularea colectivelor a solistei de muzică populară
valorificate cu cîştiguri însem­ gă* participare a părinţilor la tu”. Cu aceste strigături, for­ muzical-coregrafic din Zarand. de artişti amatori, nu numai Petre Amariano din Baru a
nate pentru şcoală şi organi­ pregătirea şi susţinerea unor înnoirea repertoriului, ci şi fermecat ascultătorii, iar ta­
zaţie Astfel, Ia manifestarea manifestări. Sînt cazuri cînd maţia de dansuri din Bulzeştii VASILE CHEVEREŞAN realizarea unei arte interpre­ lentaţii Ghcorghc Răzăilă şi
.Fantezie şi îndemînare", con­ unele activităţi se desfăşoară Adunări generale în cooperaţia de consum de Sus a impresionat de la în­ tative mai elevate, care să ri­ surorile Andraş din Paroş i-an
tribuţia lor spontană a fost la domiciliul unor elevi, în dice formaţiile de amatori şi, fost concurenţi merituoşi.
neaşteptat de bună. Este un lu­ ateliere improvizate, sub su­ implicit, viaţa culturală a sa­ Mai puţin reuşite ni s-au
cru important pentru că pînă a­ pravegherea şi cu participa­ Nu-i suficientă analiza tului, să contribuie la forma­ părut mono/ogurile prezentate
cum foloseam la activităţi nu­ rea părinţilor Cîn tec, joc pori rea şi dezvoltarea gustului dc artiştii amatori din Baru
mai .vîrfurile" clasei, pe care Intervenţii, sugestii şi apre­ pentru frumos al oamenilor, la sau Galaţi, nepotrivite din
le suprasolicitam. cieri utile au fost aduse la deficienfelor educaţia estetică a acestora. punctul de veder& bD trilului
Fiind intru totul de acord masa rotundă şi de către Be- La Gurasada a avut loc a- n«iri şi organizări a activităţii E drept, am asistat la un şi poate al interpreţilor.
cu cele spuse pînă acum. aş none Popa, Mircea Dragomir, dunarea generală a membrilor comerciale. în repetate rindurl spectacol cu multe cusururi, cu Am ascultat, timp de trei
vrea să remarc — sublinia Alexandra Tudor, Maria Ale­ ceasta ocazie a fost analizată cumpărătorilor cele trebuiloa- de pe Strei imperfecţiuni de concepţie şi ore. zeci şi zeci de melodii
cooperativei de consum. Cu a- magazinele
n-au putut oferi
Mihai Sbîrcea, directorul Şco­ man. Maria Tonâşescu, coman­ de interpretare, cu lungimi populare, interpretate cu des­
lii generale nr. 8 Hunedoara danţi dc unităţi de pionieri activitatea magazinelor. ges- re, au stat Închise, gestionarii şl inutilităţi înduioşătoare. To­ tul aplomb şi curaj, iar în li­
— existenţa pericolului de a din diferite şcoli ale judeţu­ lionarilor, consiliilor săteşti, şi vînzătorli fiind nevoiţi să tuşi, luat in ansamblu, spec­ na l orchestra de muzică uşoa­
minimaliza conţinutul activi­ lui. vinzălorilor, a conducerii coo- descarce vagoanele cu mărfuri Clubul din Călan a reunit locale, relevînd o neobosi­ tacolul era plin de un farmec ră din Pui, .singura formaţie
tăţilor. pe baza argumentului: Apreciind fnplul că rezulta­ perativei, au fost scoase în sosite în gară Îndrumarea şi duminică in faza intercomu- tă strădanie, atent îndruma­ pe care entuziasmul şi dorin­ artistică a căminului cultural
asta ne cer pionierii. Bineîn­ tele obţinute permit genera­ evidentă o serie de neajunsuri controlul actlvi(ă|ii unor ma­ nală — orăşenească a celui tă de directoarea căminului ţa de izbindă a artiştilor de ce a reprezentat comuna in
ţeles, ei vor cere mereu fot­ lizarea diversificării în toate care s-au manifestat în munca qazine privind aprovizionarea, de-al IX-lea concurs formaţii cultural — învăţătoarea Vio­ pe scenă ll accentuau. Am vă­ întrecere (Faptul ocesta con­
bal. excursii, dar să nu substi­ organizaţiile de pionieri din acestora Delegalii din solele servirea, păstrarea mărfurilor artistice de amatori din co­ rica Revitea. De subliniat este zut .la lucru' dansatori popu­ stituie o notă nu prea bună
tuim sarcinile, scopurile şcolii judeţ, prof. Gligor Haşa, pre­ Golhalea, Cărmăzăneşti, Ulieş, şi articolelor etc. au fost Ine- munele Boşorod, Bretea Ro­ detaliul — cum s-a văzut, de lari, (n majoritatea lor tineri. pentru conducerea căminului,
şi ale organizaţiei de pionieri şedintele Consiliului judeţean Vica au arătat că în satele lor xistente. mână, Streisingeorgiu, brigada mare însemnătate — că la Bo­ Ritmurile difereau. Unii jucau cultural. Nu ne îndoim cu ar­
numai acestor cerinţe. Diver­ al Organizaţiei pionierilor, a acluolele magazine nu sint co- Dar oare analiza deficiente- artistică dc agitaţie, soliştii ţi şorod intelectualii satului par­ mai lent, mai greoi, alţii plini tiştii amatori din comuna Pui
sificarea solicită o motivare subliniat faptul că pentru reu­ respunzătoare şi s-au angajat )or va |j sulicientă pentru a formaţia de dansuri ale coo­ ticipă la realizarea activităţi­ de vigoare. (Aici intervine ar fi dorit să evolueze alături
temeinică a acţiunilor, o ex­ şita acţiunii întreprinse este totodată să-şi aducă contribuţia îndrepta lucrurile? Ne îndoim perativei meşteşugăreşti .Stre­ lor cultural-artistice de la că­ probabil personalitatea, imagi­ de colegii lor din celelalte lo­
tindere largă a acestora, pa­ necesar să fie respectate cîle- bănească şi în muncă la con- Cfl fara măsuri energice din ini', formaţiile clubului din min. naţia, spiritul creator al fie­ calităţi).
ralel cu intensificarea laturi­ va cerinţe deosebit de impor­ struirea de noi magazine S-a partea conducerii UJ.C.C ac- Călan. Pe scena concursului s-au cărui artist sau echipă). Dar Am aplaudat, un spectacol
lor educative tante. In primul rînd. apli- subliniat că magazinul din Got- ţjvitaloo comercială a magazi- Dintre formaţiile căminelor prezentat, de asemenea, 11 so­ sentimentul era acelaşi: ex­ pregătit cam in pripă, ce mai
De asemenea, este necesar eînd metoda diversificării, tre­ halea nu are nici magazie pen- . . ~ . . culturale a reţinui in mod lişti vocali şi instrumentişti, primarea tonică a bucuriei dc avea nevoie, dc multe finisări
-»
- ...___
mult disceniămint — a preci­ buie evitată „fărîmiţnrea" ac­ . tru păstrarea mărfurilor, aces- nelor din Gurasada (şi nu nu- deosebit atenţia programul intre care Lenuţa Secui, Su- a trăi, a tinereţii in mişcă­ şi de multe repetiţii, dar rare
w
zat María Lăzăruţ, comandan- tivităţii detaşamentului prin tea fiind tinute prin şuri şi ma* de aici) va putea fl îmbu- prezentat de artiştii amatori zana Nandu, fraţii Adam şi rile cele mai frumoase şi ex­ conţinea otita bucurie şi bu­
tă de detaşament la Şcoala subordonarea ţelurilor organi­ şoproane, unde nu numai că nătâţită. de la Boşorod, care au cuce­ Victor Munteanu de la cămi­ presive. năvoinţă artistică, incit ele sc
generală Baia de Criş. Să nu zaţiei unor preferinţe subiec­ sint In nesiguranţă, dar se şi rit spectatorii, prin sponta­ De un binemeritat succes transmiteau sălii, mulţumind
acţionăm doar de dragul di­ tive minore Detaşamentul deteriorează. VICTOR HANEŞ neitatea şi autenticitatea cu nul cultural Boşorod, Viorel s-an bucurat dansatorii din spectatorul prin simplul gest
versificării. sau pentru că aşa trebuie să răminâ in conti­ Din cauza slabei aprovizlo- Gothateo care au valorificat frumu­ Rotea, de la Streisingeorgiu, un comuna Baru, cu suita de dan­ al prezenţei afective.
se cere şi e .la modă*. Ca să nuare celula de bază a or­ seţea cintccelor şi jocurilor grup vocal de fete de la Bre- suri locale ca şi .Jocul dc CAROl DR02D
esenţială, hotârîtonre pentru penfru anul al căror vo­ la sută. I C C.F. Mintia 0.5 la lizeze formaţiile de lucru la între 60—90 la sută fată de daugâ şi faptul că organele direcţie ale unităţilor bene­
nivelul de economicitate şi e- lum este dc peste 1.2 miliar­ sută şi şantierul 3 instalaţii înfăptuirea exemplară a sar­ cel planificat Pe şantierele municipale şi orăşeneşti de ficiare, împreună cu proiec­
ficienţâ a investiţiilor necesi­ de Ici, din caic 22.3 la sulă in Mintia 6 la sută. Conducerile cinilor de plan, sâ le atragă noastre, conducerile tehnice şi partid, consiliile populare nu tanţii trebuie să analizeze cu
tatea reducerii ponderii chel­ primul trimestru, vor fi înde­ acestor unităţi, în loc să ana­ la o activitate rodnică, plină din păcate chiar şi unele or­ s-au ocupat permanent şi cu toată răspunderea oportunita­
tuielilor pentru construcţii- plinite exemplar. lizeze în mod critic, realist şi de răspundere Deseori, sînt ganizaţii de partid, tratează răspundere de mersul activi­ tea fiecărei lucrări, a tehno­
consiliilor populare le revine montaj din volumul total al Trebuie remarcat că unele cu răspundere cauzele care au semnalate abateri de la disci­ uşor, superficial problema fo­ tăţii pe şantiere, n-au dove­ logiilor de lucru şi amplasa­
sarcina ca, încă in primele zile investiţiilor. Pornind de la întreprinderi de construcţii, generat un ritm lent de exe­ plina de producţie, absenţe losirii raţionale a maşinilor dit exigentă şi operativitate mentelor propuse şi. în func­
ale lunii aprilie să stabilească realitatea că etalonul de va­ prin rezultatele obţinute, con­ cuţie, caută să ascundă pro­ nemotivate, intîrzicrî dc la lu­ şi utilajelor. Cu toate că în soluţionarea multiplelor ţie de aceasta, sâ aleagă va­
asemenea măsuri îneît să asigu­ loare al unei investiţii nu con­ firmă pe deplin aşteptările. priile deficiente organizatorice cru, refuzuri de sarcini şl alte se cunoaşte că numai metode­ probleme ridicate de bunul rianta optimă de execuţie în
re in cel mp.i scurt timp do­ stă în amplasarea construc­ sub paravanul străveziu al aspecte negative care dimi­ le moderne şl mecanizarea mers al lucrărilor de inves­ vederea sporirii eficienţei eco­
cumentaţiile, contractarea şi ţiei, în volumul uriaş de ma­ La sfîrşitul decadei a doua a justificărilor de tot felul. nuează potenţialul dc lucru permit execuţia rapidă a obi­ tiţii. nomice a fiecărei investiţii.
achiziţionarea utilajelor, rezol­ teriale încorporate în con­ lunii martie, ! CSH. a depă­ Cu uşurinţă s-a tratat şi de In acelaşi timp, este necesar
varea problemelor referitoare strucţii, ci în valoarea tehni­ şit 20 la sută din planul a- Realitatea este că unele al şantierelor. Acestea au re- ectivelor, conducerile şantie­ către ministere mersul reali­ sâ se imprime un ritm mai
la amplasamente. că şi productivă cît mai ridi­ zării planului de investiţii în accelerat la construcţia de lo­
Insuficienta preocupare a cată a noilor utilaje şi ma­ unităţile din judeţ. Ministere­ cuinţe şi celelalte obiective
beneficiarilor pentru soarta şini, Comitetul judeţean de le minelor, energiei electrice, social-culturale unde, după
propriilor investiţii rezultă şi partid a cerut comitetelor de al industriei metalurgice şt al cum se ştie, avem de aseme­
din faptul că în multe cazuri, direcţie şi organizaţiilor de ORGANIZARE PERFECTĂ, Industriei chimice, dar mai nea sarcini importante
titularii de investiţii înscriu partid din întreprinderi, uni­ cu seamă, Comitetul de Stat Sarcini deosebite revin co­
în documentaţii termene de tăţilor de proiectare şi construc­ al Apelor, n-au tras la răs­ mitetelor municipale şl orăşe­
execuţie care depăşesc dura­ ţii să identifice resurse pentru pundere comitetele de direc­ neşti de partid şl consiliilor
tele normale Spre edificare, a reduce volumul de construc­ ţie din întreprinderile subor­ populare, organizaţiilor de
nă de partid a stabilit ca pon­ RITMURI RAPIDE Şl EFICIENTĂ
arătăm că în judeţ sînt în ţii şi montaj. Pe baza analize­ donate pentru activitatea ne- partid şi conducerilor şantie­
curs de execuţie 10 obiective lor făcute, conferinţa Judeţea­ satisfâcătoarc în domeniul in­ relor care trebuie sâ stabileas­
a căror termene planificate de vestiţiilor. că măsuri şi să asigure ata­
punere în funcţiune nu sînt derea acestor lucrări să fie re­ Toate aceste rezerve, aflate carea pînă în luna aprilie a
corelate cu normele existente dusă cu 10—15 la sută în a­ încă în stare latentă, pot îl tuturor obiectivelor cu terme­
in vigoare care stabilesc du­ cest an. Dar deşi au trecut valorificate superior dacă or­ ne de punere în funcţiune în
rate de execuţie la cel mult iniţierea acestei acţiuni, sîn- ÎN REALIZAREA PROGRAMU­ ganizaţiile de partid, comite­ acest an. Una din obligaţiile
aproape 5 luni de zile de la
12 luni. tele de direcţie, vor canaliza de bază a unităţilor de con­
In condiţiile actuale, cînd tem nevoiţi să constatăm cu activitatea cadrelor tehnico- strucţii este s& treacă Ia în­
se pune cu toată seriozitatea regret că s-a acţionat prea ti­ inglnereşti spre o muncă de tocmirea unor grafice de lu­
problema sporirii prin toate mid în acest sens. concepţie care să vizeze pro­ cru realiste, care sâ conducă
mijloacele a eficienţei econo­ Rolul hotărîtor în înfăptui­ LUI DE INVESTIŢII gramarea ştiinţifică şi urmări­ la o programare cît mal ra­
mice a investiţiilor, apare fap­ rea programului de investiţii rea operativă a lucrărilor, a­ ţională a capacităţilor de pro­
tul că în cadrul judeţului nos­ îl au constructorii, colectivele plicarea pe scară largă a unor ducţie, la folosirea deplină a
tru mal avem beneficiari ce de pe şantiere care prin mun­ metode avansate de muncă utilajelor din dotare, a forţei
privesc printr-o optică dena­ ca lor plină de dăruire şi elan capabile să asigure o produc­ de muncă existentă, la accele­
turată utilizarea noilor obiec­ creator dau viaţă noilor obiec­ tivitate ridicată, durate redu­ rarea ritmurilor de lucru. Tre­
tive Există încă obiective ter­ tive Industriale şi social-cul- nual, creînd condiţii ca pînă şantiere, perseverînd într-o percuslunl asupra calităţii lu­ relor, specialiştii nu ştiu să se de execuţie, calitate supe­ buie sâ se urmărească deca­
minate şl unele chiar recep­ turale. Avem în judeţul nos­ la finele trimestrului să ridi­ mal veche şl păgubitoare prac­ crărilor, duc la 8lăbirea exi­ profite de tot ce s-a investit rioară şi îndeosebi reducerea dal stadiul lucrărilor la fieca­
ţionate care nu produc valo­ tru numeroase colective de ce acest procent la aproape tică, n-au luat din vreme cele genţei la recepţionarc, la con­ pentru mecanizare. Se merge costului construcţiilor re obiectiv şi sâ se acţioneze
rile materiale sau serviciile constructori cu bogate tradiţii 25 la sută. Satisfăcător se lu­ mai eficace măsuri pentru a cesii dăunătoare şi predarea încă pe linia greşită, păgubi­ Obligativitatea realizării In­ energic pentru impulsionarea
pentru care s-au investit sume şl experienţă de muncă care crează şi la T C.M.M. Hune­ crea condiţii normale de lucru lucrărilor netermlnatc. toare de a se cere mereu noi tegrale a sarcinilor de plan ritmurilor dc execuţie.
importante. Pe de altă parte, prin hărnicia şi priceperea de doara, care a înregistrat 22,5 in perioada de iarnă. Aceasta Ritmul de execuţie necores­ utilaje care, o dată aduse, nu şi a angajamentelor in dome­ Colectivele de constructori
se constată că mal există nu­ care au dat dovadă şi-au creat la sută şl şantierul 503 Bîr- a adus serioase prejudicii con­ punzător se datorează şi sla­ sînt folosite Nu se acţionează niul Investiţiilor, punerea in din Judeţul nostru, organiza­
meroase lucrări restante, ce un recunoscut şi binemeritat cea cu 27,1 la sută. tinuării în ritm susţinut a bei preocupări pentru extin­ cu suficientă convingere pen­ func(iunc într-un timp cit ţiile de partid de pe şantiere
nu produc din cauza Insufi­ prestigiu în construirea mari­ Dincolo însă de aceste re­ muncii, îndeplinirea sarcini­ derea mecanizării şi Introdu­ tru folosirea intensă a meca­ mai scurt şi la costuri mini­ au dovedit cu prisosinţă o ma­
cientei preocupări a beneficia­ lor obiective Stau mărturie în zultate lăudabile, analiza a­ lor înreglstrînd oscilaţii mari. cerii unor metode de con­ nizării, pentru lichidarea pe me a obiectivelor reclamă cu re capacitate dp organizare şl
rilor. acest sens recordul de timp tentă a realităţilor de pe şan­ Şi în acest an, conducerile strucţii mai productive. Un această cale a penuriei de for­ acuitate valorificarea grabni­ mobilizare, pricepere şi dărui­
ţă de muncă, pentru uşurarea
Este cazul să arătăm că o înregistrat de constructorii tiere arată că realizările de şantierelor cu rezultate slabe volum important de săpături, eforturilor şl creşterea randa­ că a acestor rezerve, mobili­ re în muncă, pentru îndepli­
marc parte din vina pentru hunedoreni la execuţia blu- pînă acum nu reflectă între­ pun aceasta pe seama lipsei transport pe verticală şi ori­ zarea efectivă a forţelor, o nirea programului de Investi­
tergiversarea unor lucrări o mingului ,1300", cele 91 de a­ gul potenţial productiv al u­ forţei de muncă. Paradoxal zontală, preparări de betoane, mentelor. In activitatea con­ conlucrare fructuoasă a tutu­ ţii. Neîndoielnic şi In acest an,
poartă consiliile populare mu­ partamente date peste plan nităţilor noastre de construc­ Insă că numeroase echipe deşi mortare şl îndeosebi lucrările structorilor trebuie sâ se por­ ror factorilor ce participă la prin consolidarea şi dezvolta­
nicipale şi orăşeneşti care, In de către Trustul de construc­ ţii. ritmul de lucru llind sub stau cîte 10—12 ore pe şan­ de finisaje şl Instalaţii se e­ nească de la premisa că avem realizarea investiţiilor. rea succeselor dobîndite, prin
calitatea dc titulari de inves­ ţii în anul 19GB şi altele posibilităţile existente. Aşa tier, lucrează efectiv doar cî- xecută manual, în timp ce u- rezerve mari pe fiecare şan­ Este de datoria beneficiari­ lichidarea deficienţelor sem­
tiţii nu acordă prioritatea ne­ Succesele dobîndite în anul lor ca în cel mai scurt ter­ nalate şi mobilizarea întregu­
cesară rezolvării problemelor trecut, faptul că pe majorita­ este cazul şantierelor T.C.M M. teva ore din lipsă de mate­ tilajelc de construcţii nu sint tier şi trebuie muncit de aşa men să asigure constructorilor lui potenţial al şantierelor, pot
legate de execuţia şi punerea tea şantierelor avem organi­ Petroşani, care a realizat nu­ riale, asistenţă tehnică sau de­ folosite la capacitatea nomina­ manieră, îneît întregul meca­ toate amplasamentele şi des­ şi trebuie să fîc obţinute suc­
în funcţiune a obiectivelor. zaţii dc partid puternice, com­ mai 16.2 la sută din planul a­ fectarea utilajelor. Munca po­ lă. Indicele de utilizare la ma­ nism al unităţilor constructoa­ chiderea finanţărilor, întrea­ cese dc prestigiu în construi­
După cum este cunoscut, la petente, trebuie să fie cheză­ nual, hidrotehnic Valea Jiu­ litică şi educativă este slabă, carale, excavatoare, betoniere, re sâ funcţioneze normal, cu ga documentaţie tehnică, sâ rea şi punerea in funcţiune la
plenara C.C. al PC R din de­ şia obţinerii în acest an a u­ lui 12.0 la sulă. 1 C.D. Deva organizaţiile de partid nu sînt cilindri compresori şi trans­ eficienţă sporită. contracteze şi sâ aducă pentru termen a noilor obiective in­
cembrie anul trecut, s-a sub­ nor rifmuri înalte dc lucru, montaj toate utilajele prevă­ dustriale şi social-ciilluralc
liniat cu tărie ca o problemă o garanţie că sarcinile de plan 15,1 la sută, ICF. Deva 16,1 suficient preocupate să mobi­ portoare a înregistrat o medie La aceste deficiente sc a- zute în proiecte Comitetele de ale judeţului.