Page 90 - Drumul_socialismului_1969_03

ORGANIZAŢIILE Noi utilaje aur". N - a fost. d e s c o p e r i t a şî m ă r e ş t e at en t a l u m i n i l e c o ­ m d V a l e n t i n Dăian, căruia
v e n i şi noi, h u n e d o r e -
A
o a m e n i i ii S } » m „su fletu l m-
A 1 nii, o „cloşcă n i pui de.
l o r a t e ce cli pe s c pc i.izual-
t re pi i n d e r i i “, e p oa t e îngriji
st a t e l e care in dica f u n c ţ i o ­
' 9 nici nu sc p ă s t r e a z ă i n t r - u n n a re a a p a r a t e lo r . lo a re a Elena A g a f i ţ e i sau
destinate m u z e u , N e - a d ă r u i l - u ţa ra , in sint r e al iz a ţi d e i n c u b a ţ i e t e h n o l o g u l şef E m il lioilă, e
— ¡•'actorii
t e h n i c i a n u l v e t e r i n a r
an ii n oş t r i noi, a l ă t u r i de a l ­
p o a t e
a u t o m a t i z a t
SINDICALE forestierilor te c o m o r i ce împodobesc nu (l en tp c ru l u rn , u m i d i t a t e , v e n ­ Ion D o r d e a , sa u i n g i n e r u l
g e n e r o z i t a t e
i est rea e c o n o ­
V o i c u Chifa, m e c a n i c u l lo an
ouă lor),
tilaţie, î n t o a r c e r e a
/lua
m i c ă a j u d e ţ u l u i . A fost i n ­
st a l a t ă pc păru intu i M i n t i e i d in p a r t e a n o a st r ă se cere. A l b i t sa n m u n c i t o a r e a Eu<icn
liu su, e l e c t r i c i a n u l
A /s n u m a i r e s p e c t a r e a eu s t r i c ­
şi d e n u m i t ă s i m p l u . A v i c o ­ te ţe a t e h n o l o g i c i d e lucru, l i n ş a m s a u ...
întreprinderea forestieră,
IN ÎNTRECERE din Orăştie a fost dotată l a “. O in tre }» i n d e r e a gr ic o lă v e r i f i c a r e a c u a t e n ţ i e a ouă- s e m n i f i c a t i v decât altul, fie
m a i
Zeci de n u m e , u n u l
de stat ce sc însc ri e anual
lur, i n t r o d u c e r e a
timpul,
la
în cursul acestei luni cu
patru noi tractoare 0-051, in c ir cu itu l economic al ţ ă ­ stabi li t, t r a n s f e r a r e a la v r e ­ c a r e i n s u m î n d înal te carne
rii. eu v a l o n d e jicstc 25 m i ­
t cr isl iei d e a b n e g a ţ i e şi d e ­
care vor fi utilizate la l i o an e lei. lată, a ş ad ar , „jmii m e in cclozio nal ou rc ... E (i-
scos-apropiatul materialului d e v ă r a l , e o m u n c a d e m u - v o t a m e n t faţă d c muncii
lemnos in parchetele aflate d e aur" ee cr es c aici, iu fer x i m ă r e s p o n s a b i l i t a t e , d a r C î ţ i v a di n c o l e c t i v u l d e l u ­
în exploatare. mele,' M in t i ei , s u b oc r ot ir ea n e - a m s t r ă d u i t şi a m î n s u ­ c r ă t o r i ai „ A v i c o l e i “, ca r e
De asemenea, a fost pri­ unor c a d r e s p e c i a l i z a t e p e n ­ şit-o, ne-am leitul d e ea O a ­ jirin m u n c a pli nă de d ă r u i r e
mit şi iui auto-încăvcător l r u ca r e r ă s p u n d e r e a in m e n i i cu c a r e l u c r e z aici — a d a u g ă carate noi p e r s o n a
cu braţe frontale, care va m u n c ă a deveni), o ronipo. so x u l o n r cl c şi operatorii. — I¡lăţii i u d i v i d u u l c şi colee ti
sionale ca care se ocupă dc valorificarea mai deplină n e n l ă f u n d a m e n t a l ă a p o r ­ au în vă ţ a t m e s e r i a , o s t ă p i -
a rezervelor existente, pentru obţinerea de rezultate Ti utilizat Ia încărcarea ma­ t r e tu l u i lor m o ra l . N e - a m o- uesc, c r ed cu si n i c h i a r iu- va. E)in v o r b e l e a c e s t o r o a ­
remarcabile in înlîmpinarca celei de a 25-a aniver­ terialului lemnos în depo­ b i ş n u i l să i n l i l n i m in î n t r e ­ m e n i a m d e s p r i n s m î n d r i a
sări a eliberării patriei. zitul sectorului de indus- p r i n d e r i l e n o a s t r e s o c ia lis te
Considerăm necesar să evidenţiem faplul că recenta trialir.are a lemnului din
plenară a Comitetului judeţean de partid, care a dez­ Orăştie. o a m e n i ca re -şi c o n sa c ră cn
bătut activitatea de investiţii, a scos in evidenţă une­ g e n e r o z i t a t e e f o r t u l i n t e l e c ­
le aspecte negative din munca unor întreprinderi şi tu al şi fizic m u n c i i î n c r e d i n ­
şantiere de construi (ii-montaj unde comitetele de cli- Cuploare ţate. Şi, lotuşi, p a r c u r g i u d C3
recţit şi sindicalele nu au făcvit totul pentru înlătura­ f e r m e l e şi se c t o a r e l e „ A v i c o ­
rea deficientelor ce se mai manifestă. Indicaţiile şi l ei “ în ce rc i }>arcă m a i p r o ­
măsurile adoptate trebuie să constituie un obiectiv penlru anozi f u n d s e n t i m e n t u l p a r t i c i p ă r i i
principal in preocuparea tuturor colectivelor de mun­ o a m e n i l o r la a c t i v i t a t e a d i ­
că. urnă , s i m ţ i m a i m u l t d ă ­
Prin măsurii’ luate există toate condiţiile ca în n- ru i r ea r e v ă r s a t ă fu m u n c a .
cest an realizările în toate ramurile de producţie să — E fires c să î n c e r c a ţ i a-
fie mult superioare celor din anul trecut Aceasta pre­ La Uzina „Victoria“ din cesl s e n t i m e n t — ne m ă r t u r i ­
supune ca unele comitete de direcţie şi comitete ale Călan au început lucrările se şt e i n g i n e r u l G h c o r g h c l) ia-
sindicalelor să acţioneze mai organizai şi competent de reconstrucţie şi moder­ c o n e s c u , d i r e c t o r u l î n t r e p r i n ­ d n m o s t i ţ i d e ea S i n t o a m e n i cu ca r e m ă r t u r i s e a u : „la
pentru asigurarea bazei materiale desfăşurării întrece­ nizare a două cuptoare cu de ri i. L u c r ă m c u f iin ţe , o pc r a r e m ă pot bizui, in ca r e no i toa te s e c t o a r e l e l u cr e a ză
rii socialiste %şi îndeosebi în unităţile forestiere de la (> celule, scoase din uz. dc s i m p l ă n ea t en ţ i e, o m i r ă n e ­ u m în cr e de re . N o a d e l e ne bu- cu beneficii", „uoi m e r g e m
Haţeg, Petroşani, Oru.şlie. ..Marmura" Simcria, şan­ ia bateria dc cocsificare. g l i j e n ţ ă pot a v e a e f e c t e enru j>e toţi, ne e n t u z i a s m e a ­ cu o p r o d u c ţ i e z i ln ic ă d e 41
tierul 503 Bircea şi întreprinderile de industrie locală Acestea vor fi utilate şi ză. Şi iu ac es t t r i m e s t r u a m 42 000 ouă, şi ea e s t e in c r e ş ­
i n t i m pla t
g ra v e. N u ni s-a
Hunedoara şi Orăştie unde rezultatele înregistrate sini U.R.U.M. Petroşani. Vopsitorul Nicolae Selindar efectuează profilate pc producerea să a v e m p i e r d e r i m a t e r i a l e . reuş ii su o b ţ i n e m succese. tere, p e n t r u că u i t a ţ i : la 1
sub posibilităţile şî sarcinile stabilite De asemenea, ultimele retuşuri la noul tip de stifpi hidraulici. cocsului brichete pentru a­ zlm a v u t ca jilan să r e a l i z a m m a r t i e producţia er a d e
nu în toate unităţile din judeţ organele sindicale au gr»»« . n rnPMPi nozi ce se utilizează Ia U­ O a m e n i i s- au s p e c i a l iz a t , *c 5(> 000 }>ui şi a m jn o d u s 21 Viii) oua, la i y m a r t i e d c
desfăşurat o activitate susţinută pentru stabilirea u­ zina dc aluminiu de la sjiec ial iz caz a m e r e u , p e n t r u 181 000. N e a m s t r ă d u i t , p e n ­ 4 1 0 1 5 “, „prm f e r m e l e n o a s ­
nor obiective concrete in întrecere, pcnlru populariza­ Slatina. cu sc i n t r o d u c o se rie d e s i s ­ tru ca, acum, p r i m ă v a r a , tre r e a l i z a m a n u a l 1G-P m i ­
rea şi extinderea metodelor înaintate ale fruntaşilor Plin intrarea in funcţiu­ t e m e no i d c cr eş te r e. /Iccs-
şi evidenţiaţilor. Asemenea situaţii sini şi în prezent ne a celor două agregate, lei s p e ci a liz ăr i, insă, i sc a d a u ­ ou ă l e se c o m p o r t ă m a i f r u ­ li o a n e d e ouă...".
la unele unităţi din transporturi auto. exploatări mi­ prevăzute a fi terminale in gă d r a g o s t e a lor p e n l r u m e ­ m o s , p r o c e n t a j u l d e e c l o z i u ­ Pri n v o r b e l e a c e s t o r o a ­
ne c m a i mare..
niere din Valea Jiului, construcţii şi agricultură. Aici ultimul trimestru al anului serie... m e n i a m î n t r e z ă r i t v i i l o r »
organele sindicale vor trebui să acţioneze mai operativ acesta, sc dublează produc­ C u v i n t e l e d i r e c t o r u l u i î n t r u n a d i n h al el e d e r e ­ î n t r e p r i n d e r i i dc pe câmp
şi cu răspundere pcnlru eliminarea deficienţelor. ţia dc cocs pentru anozi ne-ait fost c o n f i r m a t e „pe t e ­ p r o d u c ţ i e , acolo u n d e f i e ­ M in t i ei . „In anii v i i t o r i :
Valorificînd cu pricepere experienţa dobindită în Zilele acestea am primit la Se transportă piatră cu maşi­ realizată la uzina din Că­ r e n “, a c o l o u n d e se n as c şi c a r e din cele 14 e lf .v eu ze o- v o r înă lţ a aiei iaca i.
întrecerea socialistă, a celor aproape 10 000 fruntaşi redacţie o scrisoare. O sem­ nile, se aşează la locul potri­ lău, ajungind la <J()000 lime c r e s c m i l i o a n e l e Mi nt iei . c r v t e s c la t e m p e r a t u r a cloş- b l o n t n f o r m a t e din tre i f e r ­
în întrecere, a colectivelor fruntaşe pe ramură sau e- nează deputatul Aron Albii, vit pentru repararea şoselei pc an. In acest fel sc cre­ — A v e m o zi d c m a r e p r o ­ Iii n a t u r a l e 50 0 —G00 dc }»ii m e d e <iăini a ci le 72 000 f i e ­
vîdcnţiate. consiliile municipale şi orăşeneşti sini che­ din satul Rovina, comuna Bră- Zeci de cetăţeni, în frunte cu ează posibilitatea valorifi­ ducţ ie. A st ă -n o a} )le au eclo- „i n d c m n i n d u - i “ la mi acare, care. T o t aici se v a în ălţa o
mate să desfăşoare o muncă susţinută pentru înlătu­ ni.şea. Sini rânduri scrise cu deputaţii, lucrează la împrăş­ cării mai superioare a u­ zi o n a l 21 000 d e jnti. S a f ă ­ sau „ c h e m i n d u - i “ s u b ,,ari- f e r m ă d e c r e ş t e r e a t i n e r e l u ­
rarea unor neajunsuri ce se manifestă în activitatea multă căldură şi eu îndreptă­ tiatul pietrişului, fa săparea nor cantităţi sporite dc cut e v a c u a r e a a p a r a t e l o r , de. />ioare“'. a m intiln il u n alt l u i — a 120 000 cape ic, care va
sindicatelor, organizând şi generalizând lot ce este nou ţită mândrie despre citeva din şanţurilor, iac podeţe. Pinâ a­ smoală de gudron dc la u- a c e e a e juiţină de zo rdi ne. .. sp ec ia lis t, legat jn'iu m ii de p o p u l a iu cir cui t ce l e l a l t e
şi valoros in activitatea colectivelor de muncă si co­ realizările ce s-au înfiripat în cum am remarcat mai des vâna cocsoehimică a Com­ In g in er a Elena O i a e o n e s - f i b re d e m e s e r i a al ea s a — trei f e r m e . V o m a v e a , a ş a ­
mitetelor sindicatelor în scopul concentrării eforturilor vatra satului. printre aceştia pe Ilarion Sa- binatului siderurgic Hune­ cu, şefa sta ţi ei de i n c u b a ţ i e i n g in er a Elena Itenche, p r e ­ d a r . o î n t r e p r i n d e r e cu c i r ­
şi energiei creatoare a muncitorilor, inginerilor şi teh­ Vom relata pe scurt din ea : vn. Miron şi Simion Popa. Ro­ doara şi dc cocs petrol de e n u m a i ochi şi su f l et in z e n t ă la or ic e oră d i n zi in cuit închis, c a r e v a d a ţării
nicienilor spre sarcinile caracteristice fiecărei între­ — Am mai scris ziarului şi mulus Lozăr, Andrei Şlef, Ion Ia rafinăria brazi, caic faţa a p a r a t e l o r guganlice, s(<\- m i j l o c u l f i in ţ e l o r p l ă p i n d e a lt e m i l i o a n e...",
prinderi din industrie, construcţii, transporturi şi agri­ am fost îndemnat să mai Dobrcâ, Serafim Neamţu şi pe constituie materia primă pină pe i n c u b a t o a r e l e „liuc- ee au n e v o i e d e o îng rij ire la tă „cloşca cn pu ii d e
cultură scriu. Viii acum cu lucruri alţii Am început construirea pentru realizarea acestui d e o s e b i t ă , c a r e nu au voie. a u r “ de pe. p ă m î n l u l M in ti ei ,
Ne exprimăm convingerea că organizaţiile sindicale, frumoase. Va spun încă de la unui drum mai bun pînă la Iceye“ şi t ip „ A r a d “, pe ecl o să si m t ă lipsa „mamei". Dar ocr otită d e o a m e n i c a r e şi
sub conducerea organizaţiilor de partid, avînd la bază început că tovarăşii preşedin­ centrul de comună. Totodată, valoros produs necesar iu z i o n a t o a r e l c in c a r e sc m e ­ o r i u n d e a m fi poposit, in h al el e co nsa cr ă eu g e n e r o z i t a t e *>-.
obiectivele principale cuprinse in recenta chemare a te şi secretar ai consiliului din iniţiativa deputatului Aro- induşi t ía de fabricare a a­ t a m o r f o z e a z ă a l t e 157 777 de f e r m e i i n d u şi riale sun d e f ( » l u l i n t e l e c t u a l şi fi zic a c e f
ConsiliEilui Central al U .G SR . vor milita activ pen­ popular, secretarul comitetu­ nic Albii şi a cetăţenilor din luminiului. fiinţe. Aici, in st a ţ i a d u d e r e p r o d u c ţ i e , la se c t o r u l m e ­ lei m u n c i Strădania, lor fl
tru ca oamenii muncii din judeţul nostru, vîrslnici şi lui comunal dc partid ne circumscripţia nr 14, am în­ Sporul producţiei de cocs a r e p r o d u c ţ i e i , u n d e sc a s i ­ ca n i c sau cvl (lospodăi es c a m d e v e n i t o t r e b u i n ţ ă ce face
tineri, români, maghiari, germani si de alte naţiona­ sprijină mult în rezolvarea u­ ceput lucrările dc amenajare brichete penlru amr/i pre­ gura n e c e s a r u l d e m a t e r i a l fi ¡m i l u i t ac ei a şi o a m e n i p a r t e d m însăşi s t r u c t u r a i n ­
lităţi. să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile de plan nor probleme ce ne frăminlâ. a umu părculeţ la intrarea în văzut a se realiza va adu­ (p ui d c - o zi) p e n l r u creşte, fientru ca r e s e n t i m e n t .»:/. pa>'- ter nă a fiinţei lor pe c a r e o
şi angajamentele asumate in întrecerea socialistă In fiecare duminică la noi. sal, în locul numit „Părăuţa". ce uzinei de Ia Călan un rea rasei u şo a r e şi a rasei ticijxirii la m u n c ă e o c o m ­ pu n cu d r a g in s l u j b a p r o ­
în sat. se întreprind acţiuni In cinând, când vremea s-p beneficiu anual • 1 aproxi­ }>cnlru ca rn e, i n g i n e r a u c p o n e n t ă de b a ză a p o r t r e t u ­ g re su l u i ec on om ic .
de înfrumuseţare a satului mai îndrepla. vom începe să mativ 4 milioane lei. v o r b e ş t e , d a r p r i v i r e a - i u r ­ lui m o r a l . E ponte t ehn ici a- LUCIA LICIU
no facem trotuare. La consi­
* liul popular sc fac demersuri
pentru procurarea materialu­
lui necesar.
satului, L A
Nu de multă vreme am ter­ M I N A D Î L J A
minat electrificarea
acţiune la caic au lucrat toţi
cetăţenii din sat, dar mai eu
seamă nterilă să-i trecem pe
pensionarii Ion Bîcu şi Pascu
Pâdurenn. pc ceferistul Ion
Dobrei, care au ajutat mult la
! procurarea şi transportarea
| stâlpilor. Aici am primit un
j ajutor bun şi din partea
constituite câteva cenacluri şi Comisia icul rată dc selecţiona­ î R E.II. Deva. a lucrătorilor
cercuri literare cu o frumoa­ re va decade alcr|er< a celor săi. printre care Iustin Ghici­
să activitate : Hunedoara. Pe­ mai buni ră. Trainn Fodor. Octavian
troşani. Lupcni, Deva. Orâş- Anul 1W><) mai cuprinde şi Morarii Azi. loţi se bucură
tie ele., avînd o activitate cu­ alte evenimente artistice, u- de binefacerile electrificării
tiştii fotoamatori din judeţul noscută de publicul hunedo- nelc antrenînd mai multe ju­
nostru, (cei din cercuri vor or­ rean. deţe. altele specifice doar ju­ Ne mai putem mândri şi în
ganiza expoziţii de cerc), pot deţului nostru acelaşi timp mulţumim între­
prinderii cinematografice din
trimite piuă In 10 aprilie, pc Lucrările membrilor acestor Astfel, in lunile iunie —
adresa Casei judeţene a crea­ colective de creaţie s-au bucu­ iulie (clapa 1) şi octombrie — Deva. care ne-a pus la dispo­
ţiei populare — Deva. lucrări­ rat de atenţie în paginile pre­ noiembrie (clapa a ll-a) se ziţie un aparat de proiecţie
le cu care doresc să participe sei locale şi efliar ale unor re­ va desfăşura „Festivalul fol­ pcnlru filme Azi, noi şi copiii Mina Dîlja este una dintre ne. Planul de producţie u fost provizionnrea cu maleriale, a bunătăţîren în continuare a
la expoziţie. După j mizai ea viste literare centrale. Pre­ cloric .'I judeţelor de pe Mu­ noştri nu trebuie să mai mer­ cele mai noi unităţi dm bazi­ îndeplinii in proporţie de fronturilor dc lucru, printr-o organizării muncii în ionic a >\
lor, cele admise vor figura in zenţa lor în concurs este aş­ reş". conceput ca o „ştafetă“ gem pînă la Brănişca pentru nul Vân Jiului. Deşi aici s-au 101,3 la sulă. Astfel, numai în mai bună organizare a parcu­ batajele. Timp substanţei „
expoziţia judeţeană a folo- teptată cu o justificată spe­ artistică porni*ă de la izvoa­ a vedea un film. ¡1 avem în investit importante fonduri această perioadă s-n ajuns la lui de vagoncte goale şi a de­ pcnlru producţie poate fi câş­
o depăşire a prevederilor ce
tigat prin eliminarea absen­
pozitului de la suprafaţă.
amatorilor, din care vor fi se­ ranţă. rele Mureşului (judeţul Har­ şal De două ori pe săptămână pentru redeschidere, dezvol­ însumează mai bine de 1000 — Putem să spunem — a telor nemolivale, a inlîrzie-
lecţionate şi lucrările pentru Nu sînt neglijaţi nici crea­ ghita). trecind prin judeţele vedem câte un film nou. tare, modernizare şi dotare, tone cărbune. intervenit tovarăşul Radu Lu- î'ilor şi prin lichidarea in­
Vedeţi, dar. că viaţa satu­
expoziţia republicană. torii din domeniul muzicii Mureş. Alba, Hunedoara şi în- lui nostru se împlineşte me­ exploatarea minieră n-a avut paşcu, .societarul comitetului disciplinei la locurile de mun­
o aclivilale economică satis­
Sinlcm convinşi că ioto- Concursul de creaţie muzicală elieindu-sc în judelui Arad. reu Acum. toţi ne-am pus în făcătoare In anul trecut, co­ Privind aceste rezultate a ­ de partid — că datorită acţiu­ că Or, absenţele nemolivale
nmaloru din Lupcni, Petro­ „ton Videi", pentru cinlcee de Festivalul iniţiat de judeţul gînd să ne construim un că­ lectivul minei iui şi-a înde­ pare limpede întrebarea : Ce nilor politice şi organizatorice acumulate zilnic de membrii
masă. este eşalonat pe doi ani
resoarle ale producţiei au di­
şani, Hunedoara. Deva ele., — ){)(>{)—1070 Mureş va prilejui o mai bu­ min cultural nou şi un maga­ plinit sarcinile de plan cu namizat schimbările petrecu­ luate de organizaţiile de colectivului exploatării arată
care s-au făcut cunoscuţi prin na cunoaştere reciprocă a fol­ zin cooperatist sătesc 44 000 tone de cărbune, afec- partid. în rîndul colectivului că la Dîlja mai este încă mult
lucrările lor valoroase şi cu Seria concursurilor închina­ clorului din zonele respective, Sintem siguri că aşa cum tînd realizările obţinute pe te ? De la bun început, sc im­ s-a creai o puternică dorin­ de lucru la capitolul discipli­
alte prilejuri, vor participa cu te măreţei aniversări a elibe­ a artişti lor amatori români şi ne-am rezolvat atitea proble­ ansamblul combinatului car­ pune ca drept răspuns, un a­ ţă dc .i ne realiza şi depăşi nă Sîni de asemenea reale
bune rezultate la expoziţia pc rării se încheie cu primul maghiari Ansamblul folcloric me pînă acum. tot aşa. cu bonifer. devăr de necontestat, faplul prevederile planului de pro­ posibilităţi ca prin revizuirea
ţară organizată anul acesta. festival naţional al cineaşti­ al judeţului Hunedoara va fa­ sprijinul consiliului popular, că la Dilja s-a acţionat ener­ ducţie. Organizaţia noastră de programelor de lucru la dife­
gic pentru punerea .în valoare
Creaţia literară a tinerilor lor amatori, manifestare ce ce prima deplasare la Arad, al deputaţilor, harnicii noştri Dar. spre deosebire de 19GII, partid a urmărit şi are în n- ritele utilaje şi maşini să se
începători in ale scrisului — va deveni tradiţionalii. Cele In luna iunie. cetăţeni vor face ea satul Ro­ în primele două luni ale a- a noi şi importante rezerve (enţie in continuare desfăşu­ obţină o creştere optimă a vi-
deşi arc posibilităţi mai nu­ trei cenacluri, din Hunedoara. In luna iulie, ca şi în alţi vina să devină şi mai bogat ccstui an la Dîlja s-a produs interne. rarea unei susţinute activităţi • tezelor dc înaintare in subte­
meroase de afirmare şi valo­ Lupeni, Petroşani, au lui bun ani. va avea loc tradiţionalul şi mai frumos. o adevărată schimbare in bi- — Realitatea este că in u- polilico-cducaiive, crearea li­ ran. Urm asigurarea unui de­
rificare. pnn numeroasele re­ prilej dc afirmare, realităţile „îîrg de fete” de pe muntele nilalea noastră au existat în nei puternice opinii de masă calaj normal intre lucrările
viste de specialitate — eslc oraşelor şi satelor noastre o- Găina, cu care prilej artişti anul trecut mari rezerve care împotriva celor care se abat ele pregătire şi cele de abataj
stimulată de această dală lermdu-lc subiecte interesan­ amatori din judeţele Alba. nu au fost aproape deloc va­ de la disciplină s-ar înlătura întreruperile in
printr-un amplu concurs lite­ te, iitît pentru lilme docu­ Bihor, Hunedoara şi Cluj ¡şi lorificate, ne-a spus inginerul Concomitent cu măsurile activitatea echipelor, ar fi po­
rar al cenaclurilor şi cercu­ mentare. cît şi pentru cele ar­ vor da înlîlnire în aer liber. şef Emerik Kovacs. De accca, luate in vederea organizării sibilă o ritmicitate corespun­
rilor literare la care pot par­ tistice. De fericiţii îmbinare Ca manifestări artistice spe­ colectivul nostru a păşit cu pe baze, raţionale a muncii şi zătoare în exploatare Condu­
ticipa, cu excepţia membrilor dintre scenarist-regi/.oi -ope­ cifice plaiurilor hunedorene convingere în noul an la ac­ folosirea judicioasă a foitei cerea minei este ele acord că
Uniunii Scriitorilor, toţi crea-' rator, in efortul comun de vom menţiona doar câteva : Dc cinând Cooperativa populaţiei, un spor de în­ ţiuni hotările pentru perfec­ dc muncă şi a timpului dc lu­ in acelaşi timp trebuie asigu­
torii din domeniul literaturii : creaţ.ic, \u depinde, desigur, nedcia dc la Silvaş („sărbă­ meşteşugărească „Solidari­ casări dc peste H la sulă. ţionarea organizării muncii. O cru, conducerea exploatăm şi rată o succesiune normală a
autori de poezie, poeme dra­ reuşiţii peliculelor prezentate toarea boului") dm luna iu­ tatea" din Deva a primit O contribuţie importantă primă măsură luată a fost, c- comitetul dc partid au acţio­ fluxurilor tehnologice miniere,
matice, piese într-un act, la festival. nie, festivalul de tradiţii şi drapelul de fruntaşă pC U- la aceste rezultate au adus vident. organizarea raţională nat pentru creşterea producti­ o corelare a acestora in timp.
montaje literare; scenarii li­ Dar manifestările de mare obiceiuri de iarnă din luna niimea judeţeană a coope­ secţiile : nr. i croitorie, ciz­ a grupelor din subteran Ast­ vităţii muncii, pnn introdu­ Insă. după cum reiese clin
terare pentru filme de scurt amploare nu se vor încheia decembrie, programele din ca­ rativelor meşteşugăreşti. K mărie comandă, timplărie, fel. s-au alcătuit formaţiunile cerea mecanizării la majorita­ activitatea ele pină în prezent, )
metraj, texte pentru brigăzile la 23 August. In zilele ime­ drul sărbătoririi a 700 de ani penlru prima oară dc la în­ autoservicc. nr. 1 coafură, lip care au dat rezultate pro­ tea operaţiilor din subteran şi loale aceste posibilităţi nu au
artistice Posibilităţile de afir­ diat următoare (intre 2G au­ de existenţă documcnlară a fiinţare când cooperatorii dc nr. 3 frizerie şi altele. miţătoare Pe aceeaşi linie s-a cointeresarea muncitorilor în fost folosite pe deplin.
mare în acest domeniu se gust — 4 septembrie) va avea oraşului Deva ş.a la „Solidaritatea" trăiesc a- Cu aceeaşi ocazie multor situat şi folosirea judicioasă a sporirea randamentelor. — Adevărul — a arătat in- 4
completează cu concursul re­ loc primul iestiVid şi concurs ceaslâ satisfacţie. cooperatori de la „Solidari­ foiţei de muncă şi a timpu­ Intr-adevăr, rezultatele ob­ gincrul şef — este ea în vii­
publican „Vasile Alecsnndri", internaţional de folclor, pro­ Asigurarea unei înalte ţinu­ In cursul anului 1908. tatea" ii s-a iuniinat insig­ lui de lucru S-a urmărit în ţinute sini valoroase dar nici lor nu vom avea peste tot
pentru piesele de teatru în- gramat a se desfăşura în Bu­ te artistice, în toate manifes­ cooperativa a realizat o permanenţă micşorarea deca­ pe departe nu se poate spu­ frontul de lucru necesar. Am
tr-un act (ediţie 1960), între­ cureşti, pe litoral şi alte cî- tările amintite mai sus, este producţic-marfă cu (¡34 mii na de cooperator fruntaş în lajului între timpul de lucru ne că au fost epuizate toate luat insă o seric de măsuri
cere care se încheie, de ase­ leva localităţi. Am dori ca o cerinţă de prim ordin, im­ lei mai mare decât oca pla­ întrecerea socialistă. planificat şi col electiv pre­ posibilităţile dc care dispune orgamzalonce, menite să re­
menea, în preajma zilei de din grupurile folclorice caic pusă de exigenţele mereu nificată. realizând totodată, stat de fiecare mmuilor. A- această unitate cai bon ii eră. . ducă această deficienţa. Am
23 August (predarea lucrări- vor da spectacole în respccli- sporite ale dezvoltării mişcă­ pentru serviciile făcute BENIAMIN STOIC ceasla a fost posibil pnn în­ Importante cantităţi de căr­ format echipe speciale pentru
rilor la Bucureşti, pinâ in 15 vele localităţi să facă parte rii artistice şi de creaţie a a­ lăturarea deficienţelor în a- bune pot fi obţinute prin im- lucrările de pregătire o căror
iulie). In judeţul nostru sint şi artişti amatori Inincdoi cni. matorilor. activitate este controlată în­
deaproape
Un alt aspect negativ sem­
nalat la KM. Dîlja îl consti­
tuie marca fluctuaţie de mun­
50 bec- I
lc că pe mai mult dc 50 hec­ citori. Asffel numai in ulti­
Lucrările agricole de primăvară tare nu s-au efectuat încă a- mele două luni au fost anga­
încă a- I
(U rm ort p a s 1) răluri In ziua de 25 martie I jaţi 237 muncitori şî au pic- v
a.c. două Iraeloare au sosit la cat la alte unităţi 201) munci­
Fi.pci liciulitatca cu cari s-a lucru de la secţia IM.A. O- tori. ,
tăcui “ amticarea şi organiza­ raşlic după ora 9 Inginerul — Una dm cauze, a expli­
rea muncii osie reflectata Ş» cooperativei ne-a relatat că cat tovarăşul Radu Lupaşcu.
de un alt caz. In loc sa mear- Golurile „in lipsă dc supraveghere, constă în sistemul dc sala­
(|â la se iii Tui al orzoaica, cum tractoriştii mai lac naveta rizare folosit in cazul noilor
a „stabilit" în plan prcşeJm- v .Spini — Orăştie, cale de pes­ angajaţi, care nu este sufi­
l_'lc. tractoristul Petru Mc/ei te IO km". Este destul de cient de slimulaloi iu. Nere-
scumpă această plimbare da­
că unitatea nici nu arc in plan organizatorice nu ce avem in vedere că I u d ă ­ zolvarea problemelor legale de
a plecat,
(lupa ora 0 (?) la
discuit. Surprinde insă faptul
cazare şi cantină
constituie
rile în cooperativă sînt mult
încă una din cauzele care im-
să îniâminţo/c această cultu­ rămase in urmă picdică slabi Uzarea oamenilor
ra. Inginerul Antoniu Icodu- Situaţia relatată este privi­ la mina noastră.
rescu ne-a informat îmâ «ă pst fi acoperite ou tă cu multă seninătate si opti­ Fără îndoială că începutul
„inacream să insâmmţSrn orz mism dc către organizaţia de bun care s-a făcut, măsurile
dc loamnă pe 2.G hectare, să partid şi consiliul dc condu­ întreprinse pînă în prezent şî
\e d c n ce iese". De aceea tun cere al C.A.R. Spini. Altfel cele caic se vor lua în viilor,
ditijat tractorul la discu.t, de­ nici nu sc poale explica de atmosfera laborioasă dc mun­
rat şi viciu să însannnţâm cil optimism
oarece terenul nu este me: cc nu se întreprinde mei o ac­ ca ce s-a încetăţenii aici, vor
determina ca nivelul produc­
ţiune energică pentru mobili­
rrn.ii lepede. Nu putem orc- zarea cooperatorilor In muncă, ţiei şi productivităţii muncii
vedea ce rezultate va da a- de ee tractoarele sc folosesc să crească în continuare Mi­
nerii de la Dîlja vor înscrie
( casta „experienţă", însă un ficicnţâ gravă sc semnalează Neajunsuri serioase cxislâ cn randament scăzut .şi se aslfel pe graficele întrecerii
ht( r v e sigur: asemenea me­ şi lipsa dc prcoruparc a con şi in privinţa organizării acli „admit derogări" ele la pla­ noi succese în realizarea pla­
tode ncvei irîcalc dc prartu â ducerii cooperativei pcnlru vUâţii nitruii-zaioi dor Deşi nul dc producţie Uniunea ju­ nului şi angajamentelor în
pot aduce serioase pag'i'«e sigurarca seminţei de triloi imit.iu-a arc repartizate 3 trac­ deţeană a C A I*. şi Direcţia cinstea celei de-a 25-a aniver­
In legătură cu respectarea necesare insămînţăni celor 20 toare. acestea nu sint folosite agricolă nu au nimic dc com­ In drum spre Brad — inima Ţării de piatră — călătorul străbate pcisoje de o rară hu- sari a eliberării patriei.
planului pc culturi, ca o de- hectare stabilite. eu inii caga capacítale, cu toa- pletat la aceste aspecte ? I músete.
CORNEL DUMITRU