Page 92 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 92
ÏÏÜ M iïà SO C IA t tSIHÜL M
m t m m m m o « s
Acţiuni diplomatice G E M E V A încheierea şedinţei
Dezbateri C. C. al P. s. italian
privind criza din
0 ADOPTAREA UNUI DOCUMENT PRIVIND ACTIVITA
privind TEA SOCIALIŞTILOR IN GUVERNUL DE CENTRU STINGĂ
Orientul Apropiat dreptul ŞI ACŢIUNILE PE CARE LE VA INIŢIA IN POLITICA EX
TERNA.
ROMA 26 — Corespondentul
WASHINGTON 26 (Ager continuarea eforturilor de Agerpres, N Pulcca, transmite : celălalt — şomaj, mizerie si u-
mîlirea demnităţii umane".
pres) — Purtătorul de cu- deblocare a celor 14 nave După palm zile dc dezbateri In politica externă — men
vînl Robert McCloskey a surprinse în Lacurile Ama comercial vii, întrunirea Comitetului Cen ţionează documentul — CC. al
declarat că Departamentul re de războiul din iunie tral al Partidului socialist ita P.S.I. sc angajează să „redea
de Stat al S.U A. se declară 1967 lian şi-a încheiat lucrările prin vigoare iniţiativei spre destin
mulţumit de progresul rea O adoptarea, cu majoritate dc vo dere. să acţioneze pentru înce
lizai Ia convorbirile bilate TEL AV1V 26 (Aqerprcs) internaţio turi. a unui document cu ca tarea stării de tensiune din
rale ale reprezentanţilor Reîntors dinlr-o viziiă între racter general întrunii în ve chiar inima Europei şi a stării de /
marilor puteri la O.N.U. prinsă in Statele Unite si derea elaborării unei plalforme război din Orientul Mijlociu si
privind Orientul Apropiat. Marea Britanîe, ministrul a- politice în jurul căreia să se Vietnam, pentru lichidarea ori
El a precizat că reuniunea (aceriloT externe, Abba Cban. nal poală realiza o majoritate „mai cărei rămăşiţe dc colonialism şl
cvadriparlitâ în problema a declarat la sosirea sa că imperialism în tarile lumii a
consistentă" (în prezent P.S.I.
Orientului Apropiat ar pu misiunea încredinţată i-a pri este condus dc aşo-numila „ma treia"
tea să înceapă .în curînd". lejuit „contacte profunde si GENEVA 26 — Corespon joritate de 53 la sulă"), C C. al
In cercurile diplomatice de serioase'* în cursul cărora a dentul Agerpres H. Liman, Partidului socialist n-a reuşit .Comitetul Central al P.S.I,
la O.N.U. se apreciază că fost prezentată ..politica is- transmite : Continuînd dezba propune o înlîlnire şi negocieri
această reuniune ar urma racliană ce urmăreşte un terile in legătură cu proble să depăşească „punctul critic", directe intre ţările Pactului a-
să aibă loc săptămina vii tratat de pace şi definirea mele prioritare reţinute de tnirucit reprezentanţii celor tlanlic şi cele ale Tratatului de
toare. Din aceleaşi cercuri bazelor coexistenţei între Is Comisia O.N.U pentru drep cinci curente existente in pre la Varşovia pentru a rezolva
s-a aflat că reprezentantul rael si vecinii săi". Reierin- tul comercial internaţional la zent in cadrul P.S.I. şi-au men problemele securităţii europene
SU.A. la O.N.U.. Charles du-se la punctul de vedere sesiunea anterioară. Comitetul JAPONIA. — Peste 5 000 femei japonere au luat parte la o demonstraţie organiiată la ţinut poziţiile cunoscute. şl ale reducerii reciproce a ar
Yost, a prezentat în cadrul al interlocutorilor, Abba nr 1 a examinat raportul în Tokio împotriva agresiunii americane in Vietnam, pentru abrogareo tratatului de securitate Documentul adoptat, şi a că mamentelor, identifici itd In
convorbirilor bilaterale pe Eban a relevat poziţia ame tocmit de secretarul general jopono-american, pentru completa retrocedare a Okinawei. In fotografie : Aspect din timpul rui primă parte — cea referi destindere şi coexistenţă
care le-a avut cu reprezen ricană ce arc în vedere rea în chestiunea arbitrajului co demonstraţiei. toare la activitatea socialişti că între est şl vest calei
mercial internaţional. S-a ho
tanţii U.R.S.S., Iacob Ma lizarea „unei păci bazate pe tă rit să se recomande secreta lor in guvernul de centru-stfn- depăşirea treptată a bir
lik, al Franţei, Armând Be- acorduri reciproc« care să rului general al ON U. să ga — a fost votată şi de repre lor"
rard şi al Marii Britanii, prevadă în mod special sta invite toate statele membre să zentanţii curentului lui de Mar Comentind rezultatele >'
lordul Caradon. un .docu bilirea unor frontiere sigur« adere la convenţia de la New lino, exprimă aprecierea pozi xilor CC. ol P.S.I., ziarul
ment dc lucru" care va fl, şi recunoscute de către toa York din 1953 cu privire la Situaţia din Pakistan tivă faţă de acţiunile coaliţiei riere della sera" scrie că
de asemenea, adus la cu te ţările din această regiune recunoaşterea şi executarea guvernamentale. Se menţionea două teme cruciale — coi
noştinţa Israelului şi ţărilor, a lumii“. sentinţelor de arbitraje străi ză, totodată, că rolul socialişti locale şi relaţiile cu P.< i V
arabe prin intermediul tri ne, astfel ca numărul ţârilor lor esle acela de «a oferi o ie au (ost lăsate de o parte : r
O
misului special al secreta AMMAN 26 (Agerpres). — participante sâ fie cit mai 0 DECLARAŢIA FOSTULUI drul căreia reprezentanţii kistaneze asigură paza clădiri şire şi o soluţie politică lupte telul Central Socialist se
rului general al O.N.U, in La numai o zi după conslilu- mare S-a mai stabilit câ, da PREŞEDINTE AYUB KHAN populaţiei sâ poală analiza in lor şi instalaţiilor postului dc lor sociale" pentru ca astfel cupa de ele într-o nouă «
Orientul Mijlociu. Gunnar irea sa, proaspătul guvern te fiind dificultăţile ce se ri linişte situaţia — a încheiat radio şi televiziune dc la Ca- „deplasarea spre stingă ce ca ce va avea loc In luna
Jarring. In cercurile bine dică în legătură cu aplicarea 0 DISCURSUL RADIODIFU Ayub Khan. raci, iar alte efective militare racterizează societatea italia Vorbind despre şedinţa
informate se afirmă că a iordanian, condus de Abdel menţionatei convenţii şi în ZAT AL ŞEFULUI NOII ADMI O au fost trimise pentru asigura nă.. să se poată traduce într-un telului Central, secretar
cest document ar cuprinde Moneim Rifai s-a reunit sub deosebi în scopul realizării NISTRAŢII MILITARE CAR ACI 26 (Agerpres). — rea securilălli aeroportului progres continuu şi sistematic", ţional al PS1., Ferri, a
un program în nouă puncte preşedinţia regelui Hussein unei interpretări pe cît posi Intr-un discurs radiodifuzai, a După cum relatează agenţia eliminîndu-se contradicţiile li dat la încheierea lucr.,
cu privire la modul cum a) 11-lea După cum relatea bil uniforme a dispoziţiilor dresat întregii naţiuni, şeful noii France Prcssc, unităţi militare „Concluziile au fost dez.ti i
să fie adusă la îndeplinire ză agenţia MEN, în cadrul el, precum şi pentru studie C ARACI 26 (Agerpres). — administraţii militare din Pa patrulează pe străzile oraşelor nei societăţi care — In evolu toare faţă dc obiectivele
rezoluţia Consiliului de reuniunii au fost abordate o rea mai aprofundată a altor Intr-o declaraţie radiodifuza kistan, generalul YalUa Khan, Caraci şi Dacia, in rostul ţării ţia generală spre progres — lărgiri a majorităţii To
Securitate al ONU. din serie dc probleme referitoa probleme legate de arbitra tă, fostul preşedinte al Pakis a arătat că forţele armate „nu nesemnalîndu-se nici un fel de „continuă să acumuleze la un dezbaterea amplă a fost,
noiembrie 1067, referitoare re la situaţia din ţară, pre jul internaţional, este necesar tanului, Ayub Khan, a moti nutresc niol un fel de ambiţii tulburări. pol privilegii şi bogăţii, iar la ea însăşi, un fapt poziti\
la reglementarea conflictu cum şi la evoluţia evenimen să se întocmească un raport vat cauzele care l-au determi politice" El a subliniat câ ad
lui arabo-israelian telor din regiunea Orientului special La propunerea repre nat să demisioneze. El a ară ministrata sa constitui« numai
O Mijlociu. zentantului Norvegiei, Comi tat câ în actualele circumstan o clapă premergătoare spro sta
CAIRO 26 (Agcrprcs). — După cum menţionează a tetul a desemnat în unanimi ţe deosebit de tulburi din ţa bilirea unei vieţi politice con
Purtătorul de cuvînt ofi genţia citată, noul premier tate pe reprezentantul Româ ră, convocarea Adunării Na structive şi transferarea puterii
cial al guvernului egiptean. Rifai a declarai presei că niei, Ion Nestor, în calitate de ţionale ar fi riscat să provoa politice, în cadrul unei atmo
Hassan Zayat, a declarat intenţionează să promoveze raportor special. ce vărsări de sînge. Ayub sfere paşnice, reprezentanţilor CURIER • CURIER • CURIEI
miercuri că Republica Ara o politică similară cu cea a Studiul întocmit va fi luat Khan a subliniat că pentru a- poporului, liber aleşi. Dc abia
bă Unită a primit din par predecesorului său, B. Talho în discuţia următoarei sesiuni slgurarea ordinii şi liniştii în atunci, a arătat .Yaliia Khan, o-
tea guvernului Statelor U uni. a Comisiei. Pakistan este necesară menţi ceşli reprezentanţi vor putea
nite o notă referitoare la nerea unei puternice admini da ţării o constituţie şi vor gă
actuala criză din Orientul straţii centrale, paralel cu e si soluţia pentru celelalte pro
Apropiat. Hassan Zayat nu Şedinţa Consiliului xistenţa sistemului parlamen bleme politice, economice si Parlicipanţii la o adunare
a dat nici un fel de detalii tar. Referindu-se la propune sociale car« frămintâ în pre e l e c t o r a l ă a Organizaţiei
în legătură cu conţinutul rea făcută de şeicul Mijir zent ţara. Partidului muncitoresc din o-
documentului. de Miniştri al Franţei Rahman de a se acorda auto laşul norvegian Bergen au
cerul ca
N o r v e g ia să
O
Referindu-se la iniţiati nomie Pakistanului de est, CARAC) 26 (Agerpres) — iasă din N.AT.O., in in
vele diplomatice cnrc au loc PARIS 26 (Agcrprcs) — stat însărcinat cu probelmele Ayub Khan a arătat câ ase Generalul Yaliia Khan, noul teresul independenţei sale
in prezent pe plan interna Miercuri a avut loc la Paris şe sociale, care a făcut recent o menea cereri nu au drept preşedinte al Pakistanului, a or naţionale. Intr-o rezoluţie a
ţional in vederea soluţionă dinţa săptăinînală a Consiliului vizită oficială în Tunisia, şi Ro scop decît divizarea ţării In donat. în baza legii itu,. *;°te în doptată de adunare se subli
rii crizei, Hassan Zayat a de Miniştri al Franţei. In ab bert Boulin, ministrul agricul tegritatea naţiunii trebuie sâ vigoare, ca ţoale persoanele niază că Norvegia trebuie să
declarat că R A U. nu va senţa ministrului afacerilor ex turii Acesta a făcui o trecere ne preocupe în primul rînd, a care deţin arme sau muniţii să
accepta o reglementare a terne, Michcl Debre, care se în revistă a ultimelor dezbateri spus el. iar problemele con U- depună ta comisariatele de contribuie la crearea unul
situaţiei impuse de cele pa află înlr-o vizită în Insula Rc- din cadrul reuniunii miniştri stituţionale fundamentale nu poliţie înlr-un termen dc 24 de sistem eficace, de securitate
tru mari puteri Republica nnion, primul ministru, Couvc lor agriculturii ai Pieţei comu pot fi reglementate decît în • ore. Pe dc altă parte, s-a anun europeană şi la încetarea
Arabă Unită, a arătat el, de Murville, a prezentat mem ne. tr-o atmosferă paşnică, în ca- ţat că unităţi ale trupelor pa- cursei înarmărilor.
aşteaptă în schimb din par brilor guvernului o informare Pentru ieşirea Norvegiei
tea Consiliului de Securita asupra principalelor aspecte ale din N.A.I.O. s-a pronunţai şl
te întreprinderea unor ac situaţiei internaţionale actuale. organizaţia din Oslo a Parti
ţiuni eficiente. destinate Prcmiciul francez a anunţat că dului muncitoresc din Norve
traducerii în viaţă a rezo a primii o notă din partea gu Sesiunea Consiliului ministerial al Pieţei comune gia.
luţiei adoptate in noiembrie vernului american prin care a
1967. cesta îşi face cunoscută poziţia • 0 0
Purtătorul de cuvînt al sa faţă de posibilităţile de re BRUXELLES 26 (Agerpics) rînd cu Marea Britanîe, au CEE. precum şi de adoptarea In cadrul dezbaterilor par I
guvernului egiptean a de — La Bruxelles a avut loc rămas din nou in suspensie. unul program pe mai mulţi lamentare privind politica ex
clarat, în acelaşi timp că glementare a situaţiei din Ori- marţi o sesiune a Consiliului Pe de altă parte, Jean Rey, ani pentru Euratom şi trans ternă a Guyanel, liderul frac
R. P. POLONA, — Nou cortier de locuinţe dat recent in
Republica Arabă Unită nu cntul Apropiat. In notă, a spus ministerial al Pieţei comune, preşedintele Comisiei CEE, a formarea acesteia înlr-o orga ţiunii parlamentare a Partidu losinţă la Pulowy, voievodatul Lublin.
va permite fortificarea de cl. S.U.A sînt de acord cu în care coincide cu împlinirea a adresat participanţilor la se nizaţie cu caracter tehnologic lui popular progresist, Cheddl
către trupele israeliene a ceperea cîl mai curînd posibil 12 ani de la semnarea Trata siune un „apel presant" pri general. Miniştrii de externe Jagan, s-a pronunţai pentru
malului răsăritean al Cana a discuţiilor reprezentanţilor tului de la Roma prin care vind reglementarea unor pro ai „celor şase" mai puţin cei stabilirea de relaţii comercia tre Indira Gandhi, Partidul Ultimul lip de avion
lului de Suez. El a subli celor palru mari puteri asupra a luat fiinţă CEE. Problemele bleme majore de multă vre ai Franţei şi Italiei, care au le şi diplomatice cu ţările so Congresul Naţional nu a reu Sonic de vinătoare pro
niat că repetarea duelurilor acestei probleme. In cadrul şe abordate privind relaţiile „ce me în suspensie. Este vorba, lipsit de la sesiune, fiind re cialiste. Aceste relaţii, a sub şit să obţină în Parlament nu Franţa, „Miragc F-l“, ;
de artilerie în zona cana dinţei au mai luat cuvintul Ma lor şase" cu ţările candidate intre altele, de politica mo prezentaţi de ambasadorii ce liniat (ostul prim-minislru al mărul de voturi necesar pen prins marţi cel de-al
* lulul pune în primejdie urice Scluimann, secretar de la Piaţa comună, şi in primul netară şi comercială a „celor lor două ţări la Bruxelles, au Guyanel, ar corespunde inte tru adoptarea unui proiect dc zbor de probă, atingim
şase", de finanţarea politicii aprobat acordurile de asocie reselor ţării. lege guvernamental. teză de două ori mai
agricole comune şi reformele re negociate cu Tunisia si
structurale preconizate In a Maroc, urmînd ca ele sâ fie • • • Lagos a avui loc dccil cea a sunetului, j -»• r
construit de compania
La
cest sector de Sicco Mansholt, semnate luna viitoare la Tu miercuri o reuniune a ofici Secretarul general al Comi ză „Marcel Dassault*, y;
Istanbulul^ oraşul unde vicepreşedinte al Comisiei nis şi Rabat alităţilor federale nigeriene tetului Cenlral al Partidului voie pentru decolare &
Nco Lao Haksat, Fumi Vong-
consacrată examinării impli
caţiilor apropiatei vizite pe vicll, a adresat copreşedinţi lă de 450 metri, iar pc
lerizare dc numai 40C
care premierul englez Harold lor Conferinţei de fa Geneva El va fi expus la salo
Premierul canadian şi-a încheiat Wilson urmează să o (acă in din 1962 cu privire la Laos ronautlc care se va d
dau mina două continente Nigeria Aceaslă vizită, apre un mesaj de protest în legă pe aeroportul parizla
tură cu pălrunderca reccnlă
Bourgcl*. la 28 mai.
ciază agenţiile de presă, esle
vizita la Washington aşteptată cu speranţă dc către a unor unităţi americano-sai-
populaţia unei ţări secătuite goneze înlr-o zonă situată in
Călătorind, cu avionul, pri a grecilor, romanilor, bizan este comerţul. Se mai păs WASHINGTON 26 (Ager- convorbirilor, preşedintele Ni de pesle 20 de luni de război. partea de sud a Laosului. In In timp cc la Was
ma cunoştinţă cu Istanbulul tinilor şi ale civilizaţiei oto trează şi in prezent marele pres). — Marţi a luai siîrşit xon a declarat, în cursul ce mesajul său, Vongvicil cerc au loc tratative inlre o
— oraşul mosckcelor şi al mane Alături de minarete bazar acoperit, unde sînt tn- vizita primului ministru al remoniei organizate la pleca copreşedinţilor Conferinţei de de externe al Spaniei,
minaretelor, fosta capitală a se ridică, vrind parcă să se gliesuite peste 3000 dc pră Canadei, Pici re Elliolt Tru rea premierului canadian, câ in urma unei reuniuni a ca la Geneva să întreprindă mă do Maria Casllella, ş
trei mari imperii — am fti- ia la întrecere, clădirile noi vălii in care sini desfăcute deau, la Washington. In cursul aceste' convorbiri au deschis binetului biafrez, la Umua- suri elicienle pentru a deter tarul de stat al S.U./ ,
cuf-o prin intermediul aero lor blocuri. siluetele semeţe mărfuri dc tot felul. Alaiuri ultimei întrevederi dintre „o nouă eră de consultări şi hla s-a anunţai oiiciat că pri mina Statele Unite să respec liam Rogers, in iegăli
portului Yeşilkoy. denumit ale magazinelor ultramoder dc celelalte ramuri ale eco premierul canadian şi pre comunicaţii" intre cele două mul ministru al Marii Brita te independenţa, suveranita soarta celor palru ba ia1,
in vechime San Stefano. ne. Auiiui o populaţie dc pes nomici, iu ultimul timp se şedintele Rlchard Nixon au ţâri, precizând câ s-a înregis nii, Harold Wilson, va f( bine tea şi integritatea teritorială tare americane aflate
Aşezat pe ambele maluri te 2 milioane de locuitori, Is dezvoltă tot mai mult turis fost abordate unele aspecte trat un progres în soluţiona primit în Biafra, dacă el ar a Laosului. loriul spaniol, la Mad
ale Bosforului, pe locul unde tanbulul este cel mai mare mul. căruia i sc acordă o a- ale relaţiilor bilaterale, inclu rea problemelor bilaterale a dori să o viziteze, relatează desfăşurat marţi o *.
se intîlnesc două continente, oraş al Turciei. Fiind cel feuţie tot mai mare. siv implicaţiile construirii în flate în suspensie Pe de altă agenţia AP. 000 siraţie anliamcricană-
la încrucişarea unor impor mai mare port al ţării, pc a Cine vizitează Istanbulul S U.A. a sistemului de rachete parte, primul ministru Tru Serviciile dc securitate ale.
tante căi vsţritime şi teres ici intră şi iese cea mai mare nu-l mai uită niciodată A antirachetă ..Safeguard" asu deau. a afirmat, în cadrul u Tanzaniei, care continuă in • 00
tre, oraşul a jucat un rol în cantitate de mărfuri. In oraş cest oraş trebuie insă văzut pra securităţii Canadei. nei conferinţe de presă, câ a La* sltrşlliil vizitei de bună vestigaţiile in legătură cu a irlanda şi-a pierdui
semnat in viaţa economică si este concentrată majoritatea scăldat în .vome. cind este In declaraţia comună dală primit o serie de informaţii voinţă pe care au inlreprins-o sasinarea lui Eduardo Mond- ma sa oficială, a anim
politică a Europei şi Asiei. producţiei ţării. I~a activita tulburător de frumos, dc fer publicităţii la sfîrşitul vizitei de la preşedintele Nixon, asu timp de şapte zile in Biafra lanc, fosilii lider al grupării ţia irlandeză. Cineva
Fondat cu peste 2 500 de ani tea intensă a oraşului îşi a mecător — imi spunea un se arată câ preşedintele Ni pra sistemului „Safeguard'’, pe zece oficialităţi zambicne, AII patriotice Frellino din Mozam- Iruns in biblioteca de
iu urma. in scurt timpa de duc contribuţia întreprinderi coleg in timp ce admiram xon a expus primului minis care le va prezenta guvernu Simbule, conducătorul dele bic, au descoperit citcva pa nlly Collcge" din DuI
venit, datorită situaţiei sale le textile moderne, întreprin panorama oraşului de pe te tru Trudeau motivele care au lui său pentru a stabili im gaţiei. a declarat că proble chete cu material exploziv. furat harfa regelui Brl
geografice, un centru comer derile industriei pielăriei, de rasa hotelului Poale că ace stat la baza adoptării decizi plicaţiile acestuia asupra Ca ma nigeriana va ii fn.scrisă Un lucrător al serviciilor de care reprezintă embl-
cial înfloritor, atribut pc ca- confecţii, şantierele navale leaşi sentimente le-a încer ei cu privire la conslruirea nadei şi a adopta o holârî- pe ordinea de zi a viitoarei securitate tanzaniene a făcut publicli Irlanda, filno cunos
rc-l păstrează pină in zilele etc. Pe şoselele Turciei cir cat şi scriitorul francez Pier re sistemului „Safeguard" pre re corespunzătoare. El a pre conferinţe africane la nivel cunoscut presei ci elemente cută sl ca o foarte răspindltă
noastre. culă de cifiva ani turismele l.otti, care,* vrăjit de Istan- cum şi consecinţele acestei cizat, totodată, că ţara sa „es înall. ce urmează să se des le ostile liderilor patrioţilor emblemă comercială.
Considerat întotdeauna li asamblate la Istanbul. Şi cu hul. nu a putut rezista ten decizii asupra relaţiilor Esl- te pregătită" să normalizeze chidă la Lusaka, la începutul din Mozambic încercau o a
nul din cele mai frumoase acestea, lista unităţilor in taţiei de a se stabili defini Vcst şi tratativele de dezar relaţiile diplomatice cu RP. lunii aprilie. treia tentativă dc a asasina o 0 0 0
locuri din lume, Istanbulul dustriale nu este nici. pe de tiv acolo, renunfind la patria mare şi a reafirmat „ataşa Chineză şl a sugerat S.U.A. sâ personalitate importantă a Un grup de ţări afio-asiali-
este un oraş de legendă şi parte epuizată Fiind un ma sa şi chior la religie. mentul" S.U.A. faţă de NATO. Frelimo. re a ptc/.cntat Comitetului
istoric. Aici, toiul evocă, to re centru comercial, princi Relorindu-se la rezultatul „deschidă un dialog cu Cuba". Partidul venezuelean „Ali special al O.N.U. pentru de
tul ascunde o viaţă îndelun pala ocupaţie a oamenilor S, MORCOVESCU anţa progresului" a cerul gu colonizare un proiect de re
gată şi furtunoasă. Pe bunii vernului legalizarea neînllr- Reprezenlanlul Guineei E- zoluţie cerind Marii Britanii
dreptate s-a afirmat ca Istan- zială a Partidului Comunist cualoriale la O.N.U., Tliomas să ia măsuri pentru încetarea
bulitl este cronica dc piatră Statele Unite s-au transformat din Venezuela şi a partidu Malango, a declarai că a pri represiunilor împotriva lide
a Europei şi Asiei. El a cu lui Mişcarea de stingă revo mii înştiinţări din Santa Isa rilor naţionali ai poporului
noscut gloria şi măreţia, dar într-un adevărat „jandarm mondial“ luţionară. „Alianţa progresu bel, capitala ţării sale, prin Zimbahwe
şi durerea şi suferinţele A lui' a cerut, de asemenea, e- care esle anunlal că 260 de
fost pirjolit de incendii, dis llbcrarca tuturor deţinuţilor membri ai gărzii civile spani 0 0 #
trus dc cutremure, devastat - declară senatorul Steven Young polii ici. ole au incepul marţi să se re Ia Auckland a avui loc
de cotropitori, dar ca pasă tragă. miercuri o demonstraţie studen
rea Phonix a renăscut de fie WASHINGTON 26 (Ager zoa/ă pe zi ce trece. Peste ţească. in semn dc protest faţă
care dată. Deşi in aproape pres). In cadrul unei declara 22 000 de firme sînt clienţi di Parlamentul Indian a res • • 0 de războiul din Vietnam, pre
2 000 dc ani a fost reconstru recţi ai Pentagonului. Zece la pins un proiect dc amenda Negocierile la nivel de lu cum şi faţă dc participarea unor
it de 30 de uri, păstrează în ţii făcute in faţa Congresului sută din foi ţa de muncă a Sta ment la Constituţie elaborat cru indo-pakislancze in pro unităţi neo-zcelandeze alături
că numeroase mărturii ale american, senatorul democrat telor l’nite lucrează in sco de guvern cu scopul de a pre blema apelor Gangelui s-au de forţele S.U.A. la lupla îm
Steven Young a arătat câ Sta
faimei şi gloriei oraşului, că tele Unite s-au transformat puri militare transformînd găti crearea unei regiuni au încheiat miercuri la Rawalpln- potriva poporului vietnamez.
ruia i se mai spunea Noua intr-un adevărat „jandarm SU.A. in cel mai marc expor tonome in stalul indian As di fără ca cele două delegaţii După cum relatează agenţia
Bornă. Secole şi civilizaţii au tator de arme Ultimul exem sam, Informează agenţia As să realizeze vreun acord. La AP, care transmite ştirea,
îmbinat aici in mod armo mondial“ avînd în serviciul plu al influenţei crescânde a sociated Press. Observatorii încheierea celor cinci zile de studenţii au inminal o moţiu
militar aproximativ 3.5 mili
nios Orientul şi Occidentul oane de oameni. Numai pe te Pentagonului şi a industriei politici subliniază că pentru dezbateri s-a anunlal că de ne dc prolesl ambasadorului
Monumentele ce se păstrează militare asupra politicii guver prima dată dc la preluarea legaţiile vor relua dialogul în american la Auckland, John
şi in prezent ca o mărturie a ritoriul Statelor Unite sînt nului il rcprc7.intâ aprobarea conducerii guvernului de că- luna Iulie la New Dclhi. Henning.
răspînciite peste 6 000 dc baze
trecutului istoric glorios se o militare, alic 350 cu aproxima construirii sistemului antiba
glindcsc dc milenii in ape.le tiv 1,5 milioane de militari listic .Safeguard". Senatorul
Bosforului. sini râspîndite in afara grani Steven Young a subliniat câ
Dar Istanbulul nu Inseam- ţelor S.U.A. prin acordarea priorităţii com CURIER • CURIER • CURIER
iui numai istorie, nu este nu Râspunzînd cererilor cercu plexului militar sini sacrifica
mai oraşul unde se păstrează Piaţa Eminonu din Istanbul. rilor industriei militare ame te programele sociale ale
urmele perioadei înfloritoare. ricane. a arătat senatorul, e
conomia americană se militari- SU.A.
TIPARUL : lutreprlnderca poligrafică Hunedoara-Deva.